„Sărbătoarea Mierii” 2017 face din Blaj un „oraș dulce” pentru două zile
La acest sfârșit de săptămână, pe 25 și 26 martie 2017, la Blaj, în județul Alba, are loc a X-a ediție a târgului apicol „Sărbătoarea Mierii”. Sunt așteptați peste 10.000 de vizitatori.
La „Sărbătoarea Mierii” 2017 și-au anunțat prezența 200 de expozanți, din 20 de țări. „Ediția jubiliară, a zecea, a celui mai mare târg apicol din România vine cu numeroase noutăți și surprize dulci, sobrietatea conferințelor pe teme de miere fiind însoțită de veselia și farmecul pe care le oferă programele speciale pentru tineret și cei mici și atmosfera de târg de primăvară. Deschiderea oficială are loc sâmbătă, 25 martie, la ora 10.00, pe scena amplasată în centrul orașului Blaj, în Piața 1848, locul care va găzdui majoritatea manifestărilor. Am încercat să venim cu lucruri interesante pentru fiecare dintre cei care participă la deja consacratul nostru târg apicol, fie că sunt doar simpli vizitatori, fie că sunt producători interesați de ultimele descoperiri tehnice în acest domeniu sau dornici de schimburi de experiență cu colegii lor din alte țări. Sunt foarte bucuros că, pentru prima dată la târgurile de acest profil din România, va fi prezent președintele Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA) - Philip McCabe, un fapt care ne onorează și care spune multe despre evenimentul pe care-l organizăm la Blaj în fiecare an. Sper ca toți cei prezenți la Sărbătoarea Mierii să petreacă un timp plăcut, să se bucure din plin de programul pe care îl propunem și să nu părăsească cu mâna goală târgul, pentru că oferta expozanților este generoasă și de calitate”, a declarat Victor Mateş, manager Apidava Blaj, companie care organizează, alături de Primăria și de Consiliul Local Blaj, de Consiliul Județean Alba și de Asociația Apis Târnave Blaj, sărbătoarea dedicată apicultorilor și nu numai.
„Sărbătoarea Mierii” are trei secțiuni consacrate: târgul cu vânzare pentru produse apicole, miere și produse apiterapeutice, produse tradiționale românești sau certificate ecologic, secțiunea de comunicări științifice și business, precum și programul artistic. Vor fi organizate conferințe pe teme apicole, susținute atât de lectori din România, cât și din alte țări (Irlanda, Polonia, Turcia), precum și o secțiune Business. Pe parcursul celor două zile, pe scena amplasată în Piața 1848 vor avea loc numeroase concursuri pentru apicultori, vor fi acordate premii copiilor prezenți, organizatorii pregătind și surprize pentru doamnele și domnișoarele participante, într-o lună, martie, în care, în întreaga lume, sunt sărbătorite femeile.
Organizatorii au pregătit o conferință de presă, sâmbătă, de la ora 12.00, la Primăria Municipiului Blaj, la care vor participa Philip McCabe - preşedintele Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA), Hideo Yamada - preşedintele Yamada Bee Farm Company, Victor Mateş - manager Apidava Blaj, Cristina Mateescu - președintele Comisiei Științifice de Apiterapie a APIMONDIA, Gheorghe Valentin Rotar - primarul Municipiului Blaj, și Ștefan Orban - președintele Sindicatului Apicultorilor Zona Târgu Mureș.
Trufin: „Județul Botoșani a fost inclus în programul național pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații”
Senatorul PSD Lucian Trufin a declarat, vineri, că în urma evaluărilor Ministerului Agriculturii, fermierii din județul Botoșani organizați în asociații de udători vor putea accesa fondurile puse la dispoziție prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, potrivit unui comunicat de presă al PSD Botoșani.
Sprijinul acordat de Guvern de la bugetul de stat și din fonduri europene va fi de 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, în valoare maximă de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune și de 1,5 milioane de euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare.
„Județul Botoșani a fost inclus în programul național pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații. Vizita directorului general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Florin Ionuț Barbu, la Botoșani a avut ca scop identificarea problemelor de pe plan local și comunicarea soluțiilor prin care fermierii botoșăneni, organizați în asociații de udători, vor beneficia de apă gratuită până la stația de punere sub presiune. În prezent, asociațiile de udători din Havârna-Concești și Curtești sunt incluse în anexa care permite depunerea cererilor de finanțare, iar în două săptămâni organizația de la Manoleasa va obține recunoașterea de către Ministerul Agriculturii. În aprilie va fi funcțională stația de pompare din Manoleasa, care va pompa apă gratuit prin 50 km de canale de irigații către terenurile agricole ale fermierilor din zonă”, a declarat Lucian Trufin.
Cadrul legal în domeniul amenajărilor de irigații prevede ca beneficiarii investițiilor pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații să se asocieze în organizații de udători la nivel local și să demonstreze că există consumatori în zona respectivă.
„În perioada imediat următoare, voi organiza întâlniri cu primarii și fermierii din cele 12 zone ale județului unde există amenajări de irigații, dar care astăzi sunt nefuncționale, pentru a explica fermierilor procedurile și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a se organiza în asociații de udători. Astfel, vor putea să acceseze fondurile nerambursabile, ceea ce înseamnă că va crește substanțial și suprafața amenajărilor agricole irigate”, a subliniat senatorul social-democrat.
Demo PowrSpray, eveniment marca IPSO Agricultură pe pista de pilotaj a Academiei Titi Aur
UTILAJUL DE ERBICIDAT JOHN DEERE R4050I ȘI-A DEMONSTRAT PERFORMANȚELE
Compania IPSO Agricultură a mai marcat o premieră mondială în demonstrațiile cu utilajele John Deere. După ce, în anul 2011, de la Brăila a pornit turneul de prezentare a combinelor John Deere din seria S, pe 23 martie 2017, în premieră mondială, a fost pus la lucru utilajul de erbicidat John Deere R4050i, care și-a demonstrat performanțele în fața fermierilor pe pista de pilotaj a Academiei Titi Aur, aflată în localitatea Crevedia, aproape de sediul central al IPSO din Mogoșoaia. Modernul echipament autopropulsat al constructorului american, după prezentarea în fața agricultorilor români, ia drumul Europei într-un tur prin Slovacia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, Suedia, Danemarca, Belgia, Olanda.
La începutul campaniei de primăvară, IPSO Agricultură a organizat un real show cu utilaje pe pista de pilotaj a Academiei Titi Aur. Vedeta evenimentului de joi, 23 martie a.c., a fost utilajul de erbicidat John Deere R4050i, echipat cu o serie de opțiuni noi lansate de John Deere în 2016 și premiate cu două medalii de aur la târgurile internaționale de agricultură Agritechnica 2016 (Hanovra – Germania) și SIMA 2017 (Paris – Franța).
În prima parte a Demo PowrSpray, cum a fost denumit evenimentul, specialiștii de produs au prezentat caracteristicile tehnice și avantajele utilajelor expuse, iar în a doua parte fermierii au avut ocazia să testeze performanțele acestora prin test drive.
Productivitate crescută și costuri reduse
Mașina de erbicidat autopropulsată John Deere R4050i are un rezervor de 5.000 de litri (timpul de alimentare este de sub patru minute) și a fost reproiectată cu tehnologie nouă avansată. Rampa, din fibră de carbon, are lățimi cuprinse între 36 de metri și 52 de metri, permițând operatorului să acopere câmpul în mai puține treceri. Secțiunile individuale ale rampei sunt mai multe și mai mici, pentru a ajuta la îmbunătățirea rezoluției de pulverizare cu peste 33%. Suspensia cu conexiune oscilantă oferă o stabilitate mai mare, asigurând în același timp o înălțime constantă deasupra culturii. Suspensia pneumatică independentă pe fiecare roată asigură amortizarea șocurilor pe soluri denivelate, rezultând viteze mai mari de lucru. Echipamentul poate rula cu viteze de până la 30 km/h. Motorul de 6,8 l al modelului R4050i asigură 240 CP, cu o creștere de putere de 255 CP.
Printre inovațiile pregătite de John Deere pentru utilajele de erbicidat autopropulsate, care au fost instalate pe modelul R4050i, se numără o nouă pompă, sisteme de agitare, de umplere și de amestec mai performante, precum și o mai bună distribuție a produsului numit PowrSpray. Utilajul este dotat, de asemenea, cu opțiuni incluse în pachetul FarmSight: AutoTrac - ghidare prin satelit cu precizie de 2 cm, cinci senzori de înălțime BoomTrac, SectionControl controlul pulverizării pe secție, documentație instantanee, aplicare cu rată variabilă prin Monitorul GS3 2630, suport la distanță Remote Display Access (RDA), transfer de date wireless în timp real Wireless Data Transfer (WDT) și suspensie XtraFlex hidropneumatică controlată de calculator.
Cele mai mari site de pe piață sunt pe noua combină John Deere W650i
Combina John Deere W650i prezentă la show-ul Demo PowrSpray are o putere maximă de 348 CP, 6 căişori şi un buncăr de cereale de 9.000 de litri. Suprafața pe site este de 6,3 metri pătrați. Este dotată cu pachetul de inteligență “i”, care cuprinde: sistem de ghidare automată prin satelit (GPS, GLONASS), Autotrac cu activare SF1 și antena Star Fire 3.000, precum și sistemul de curățire Dyna-Flo Plus. Combina a fost însoțită de hederul de porumb Geringhoff model RD800B. Acest heder beneficiază de tehnologia specială de tocare longitudinală a plantei, tip RotaDisc.
Participanților la evenimentul organizat de IPSO Agricultură, companie care este importator unic autorizat în România pentru John Deere, le-au mai fost prezentate combina John Deere pentru ferme mici și medii – W440 (253 CP, putere maximă), tractoarele din gamele 6R și 7R, precum și echipamentele John Deere din gama pentru gazon.
Mai multe detalii și fotografii de la Demo PowrSpray veți găsi în Revista Fermierului nr. 135 (1-14 aprilie 2017)
„Am fost și eu prezent la comitetul de monitorizare pentru PNDR. Consultanții împărțeau banii, nu beneficiarii”, Laurențiu Baciu, LAPAR
Șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, se plânge că sunt probleme organizatorice mari la Agenția Finanțării Investițiilor Rurale (AFIR), demisii, concedieri și reangajări și acuză că întâlnirile din cadrul comitetului de monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) sunt niște simulacre unde în mare parte dictează firmele de consultanță, mai exact, unde „consultanții împărțeau banii, nu beneficiarii”.
De altfel, la nervi, președintele Ligii a spus că a pus pe fugă doi astfel de consultanți din ședința comitetului în cauză, dedicată subMăsurii 4.3 irigații.
„Probleme mari sunt la AFIR”, a spus Laurențiu Baciu în plenul PRIA Agriculture. „Că s-a organizat comitetul acela de monitorizare? (n.r. - întâlnire a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 aferentă anului 2017) De acord. Am fost și eu prezent. Numai că nu știu cum Dumnezeu l-au organizat, că jumătate din sală erau consultanți; nu știu cine i-a adus acolo. Adică, de fapt, consultanții împărțeau banii, nu beneficiarii. Ca să nu vă mai zic că atunci când s-a discutat pe 4.3 – a fost un comitet de monitorizare pe 4.3, pe irigațiile alea de care vorbim de 25 de ani și numai vorbim – în care n-a fost prezent la discuții niciun beneficiar; nu ne-a anunțat nimeni. A venit ministrul (n.r., Petre Daea) foarte voios și ne-a anunțat că totul e OK. Și noi? Sau și acolo au fost tot consultanți? Eu când am fost, erau numai consultanți. Cu vreo doi chiar am vorbit așa, pe un ton mai ridicat, și au plecat, au fugit de acolo”, Laurențiu Baciu.
Prima întâlnire a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 aferentă anului 2017 a avut loc la data de 15 martie 2017. La evenimentul prezidat de secretarul de stat Alexandru Potor au participat 32 de membri, alături de reprezentanții Autorității de Management pentru PNDR, reprezentanții AFIR, reprezentanții APIA și de cei ai Directoratului General pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene.
Potrivit unui comunicat de presă MADR, în cadrul întâlnirii au fost prezentate și aprobate în unanimitate propunerile de modificare a criteriilor de selecție aferente submăsurilor pentru realizarea de investiții in exploatațiile agricole/pomicole, în procesarea/marketingul produselor agricole ori pomicole, pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol/pomicol, pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul agricol/pomicol, precum și calendarul lansărilor aferente anului 2017 și alocările propuse.
Concret, începând cu luna martie vor fi lansate toate măsurile destinate atât beneficiarilor publici, cât și beneficiarilor privați. Alocarea totală a măsurilor însumează o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, din care suma de 800 de milioane de euro, destinată beneficiarilor publici și peste 1 miliard de euro pentru măsuri destinate beneficiarilor privați.
Tot în luna martie, vor fi lansate măsurile destinate beneficiarilor publici, respectiv:
Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta drumuri agricole cu o alocare a sesiunii de 32,7 milioane de euro.
Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta drumuri de acces silvice cu o alocare a sesiunii de 88,7 milioane de euro.
Submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scara mică”, cu o alocare a sesiunii de 356,1 milioane de euro.
Submăsura 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”, cu o alocare a sesiunii de 100,4 milioane de euro.
Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta irigații, cu o alocare a sesiunii de 150 de milioane de euro, va fi lansată în aprilie.
„Cu privire la Submăsura 4.3 componenta irigații, în cadrul Comitetului de Monitorizare au fost prezentate membrilor și agreate concluziile discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene privind modificarea fișei măsurii cu impact asupra suprafeței potențial irigabile viabilă din punct de vedere economic, respectiv creșterea acesteia de la 823.000 ha la 1,8 mil. ha, în conformitate cu Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, putându-se astfel realiza investiții de modernizare a infrastructurii secundare de irigații pe o suprafață de 619.000 ha irigate în trecutul recent (perioada 2007-2016)”, se precizează în comunicatul de presă al MADR.
S-a agreat, totodată, ca în cadrul celor 1,8 milioane de hectare viabile să fie realizate investiții oriunde, în limita celor aproximativ 620.000 de hectare (utilizate în trecutul recent), pentru care se consideră că există resurse de apă suficientă.
„Din 2020, bugetul pe agricultură va fi total schimbat”, Emil Dumitru, Pro Agro. Doar 0,5% din fermierii români înregistrați la APIA lucrează suprafețe de peste 100 de hectare
Aproape 850.000 de fermieri care depun anual cereri de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lucrează suprafețe arabile mai mici de 100 de hectare, fapt care ne dezavantajează ca țară în negocierile cu privire la plățile directe care vor urma anului 2020, avertizează bosul Pro Agro, Emil Dumitru.
Politica Agricolă Comună (PAC) care ar urma să fie schimbată după anul 2020 va avea ca etalon plata pe fermă, cei 850.000 neputând să fie capabili, în majoritatea lor, să prezinte un istoric financiar-contabil, astfel încât să maximizeze șansa de a încasa subvenții de nivel european.
„Din cei circa 900.000 de fermieri care depun cereri unice de plată la APIA, doar 0,5 procente lucrează suprafețe de peste 100 ha, adică doar aproximativ 53.000 de persoane juridice sau de persoane fizice înregistrate fiscal, față de ponderea majoritară de 850.000 de persoane fizice care accesează plățile directe pe suprafață. Practic, avem o problemă structurală în agricultura României”, a afirmat Emil Dumitru într-o intervenție a sa la PRIA Agriculture. „Nu putem merge așa la o negociere pe viitoarea PAC, în care statele puternice evită să discute de uniformizarea subvențiilor pe suprafață și au găsit un alt mecanism de a acorda plata - pe fermă. Această plată pe fermă înseamnă un istoric financiar-contabil, ceea ce pentru majoritatea covârșitoare a fermelor noastre, adică acele 850.000 de persoane fizice, nu putem demonstra. Dacă nu vom ști care ne sunt obiectivele prioritare în viitoarea PAC, din nou vom fi tratați pe date statistice, fără măcar să identificăm câteva obiective majore cu care să mergem în negociere și pe care le-am identificat și la alte state membre. E clar că, din 2020, bugetul pe agricultură va fi total schimbat. (...) Pentru a fi competitivi, sectorul de cercetare are nevoie de finanțare, are nevoie de o predictibilitate și de parteneriat între noi, fermierii, și cercetarea românească”.
Producătorii agricoli români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Conform noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau de numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de intabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.
Potrivit prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, niciunul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar amândoi primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.
Semănatul timpuriu al porumbului
În contextul încălzirii globale, temperaturile tot mai ridicate înregistrate de-a lungul perioadei de vegetație a porumbului conduc în mod imprevizibil la pierderi importante de producție, afirmă dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom, DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate remisă redacției.
„Fermierul se vede obligat să-și adapteze structura de culturi, gama de hibrizi și tehnologiile aplicate. Astfel, în alegerea hibrizilor de porumb, tot mai mulți fermieri se concentrează pe comportarea acestora la secetă și arșiță”, afirmă specialistul companiei.
În viziunea sa, obținerea unor producții mari, în mod constant, reprezintă un prim indicator care ar trebui să facă parte din criteriile de dezvoltare a producătorilor agricoli români.
Această constanță se datorează cu siguranță, mai spune el, potențialului genetic de producție și adaptabilității hibridului la varietatea de condiții pedoclimatice și de tehnologie. Alături de aceste caracteristici, rămâne ca abilitatea tehnologică a fermierului să conducă la obținerea unor producții ridicate și în anii dificili sub aspect termic sau pluviometric.
Aici trebuie făcută o distincție clară între utilizarea hibrizilor care performează în condiții de stres termic și hidric în momentele critice (înflorire, umplerea bobului) sau utilizarea unor metode tehnologice prin care se poate evita stresul, fie prin însămânțări timpurii, fie prin alegerea unei grupe de maturitate mai mică, a adăugat expertul agronom în lucrarea sa.
„Însămânțarea timpurie este o soluție tehnologică de mare ajutor, la îndemâna fiecăruia”, afirmă Petrache. „Atunci când, în opțiunea fermierului, sunt considerate ambele aspecte, rezultatele sunt apreciabile”.
Semănatul timpuriu aduce o serie de avantaje fermierului. Cele mai bune rezultate sunt evidente atunci când producătorul agricol selectează pentru semănatul timpuriu hibrizi din grupe de maturitate semitimpurie (FAO 300 – 400), cu perioadă de vegetație scurtă (120 – 135 de zile), care reușesc ușor să atingă 10-11 tone la hectar. Desigur, potențialul genetic este mult mai mare, dar niciodată exprimat în condiții necontrolate de pluviometrie și temperatură.
Semănatul la sfârșitul lunii martie sau cât mai repede posibil impune alegerea hibrizilor cu o vigoare foarte bună în primele stadii de creștere. Amplitudinea termică între zi și noapte în această perioadă poate depăși 20 de grade Celsius, iar unii hibrizi (caracter determinat genetic) reacționează negativ, blocându-și activitatea fotosintetică. Nu e tocmai ce ne dorim, mai cu seamă dacă am efectuat și un tratament pentru combaterea buruienilor, caz în care putem întâlni fenomene de fitotoxicitate, adică pierderi de producție (frângere plante, defoliere, arsuri foliare, resorbția rădăcinilor adventive, nanism, anomalii în dezvoltarea știuleților ș.a.).
Desigur, perioada calendaristică este foarte importantă. Nu recomandăm ieșirea în afara epocii optime de semănat a zonei cu mai mult de două săptămâni. Dacă condițiile atmosferice ale primăverii permit o însămânțare timpurie, suntem atenți la atingerea pragului termic de 6 grade Celsius la adâncimea de semănat, înregistrată la ora 7 dimineața. Prognoza pe următoarele două săptămâni trebuie să ne creioneze temperaturi diurne de peste 8 grade Celsius (pragul biologic al porumbului), fără riscuri de îngheț nocturn. Astfel, în prima săptămână de după semănat are loc îmbibiția și germinarea seminței, iar la momentul răsăririi, tânăra plantulă de porumb își începe activitatea fotosintetică fără perturbări de metabolism.
Foarte multe aspecte agrotehnice și fiziologice influențează pozitiv productivitatea și profitabilitatea culturii de porumb însămânțate timpuriu: modelarea patului germinativ este mai ușoară (terenul este încă reavăn); un pat germinativ mai bine pregătit conduce la o însămânțare facilă, ceea ce conferă o uniformitate răsăririi, așadar șanse egale de creștere și de dezvoltare a fiecarei plăntuțe de porumb; un pat germinativ bine pregătit conduce la o eficacitate superioară a erbicidelor preemergente; o uniformitate bună la răsărire conduce la o mai bună alegere a tratamentului erbicid de corecție din vegetație (evitând riscul de apariție a fitotoxicității), la o creștere și o dezvoltare în tandem (maturizarea plantelor, în același timp), la „închiderea” rapidă a rândurilor, evitând astfel riscurile de reîmburuienare și evaporare timpurie a apei din sol, la o arhitectură echilibrată a fiecărei plante (rădăcina puternică, tulpina viguroasă, suprafața foliară superioară); o uniformitate bună este absolut necesară în cazul hibrizilor intensivi, ce suportă densitate mărită; polenizarea și fecundarea au loc devreme (început de iunie), moment în care seceta și arsița nu ating praguri excesive (evităm riscul apariției fenomenelor de protandrie/protoginie); umplerea boabelor are loc încă în perioada de zi lungă; dinamica de pierdere a apei din boabe este rapidă, datorată temperaturilor încă ridicate din perioada sfârșit de august – început de septembrie; ușurință în recoltare; costuri reduse sau zero de uscare; recoltarea timpurie mărește șansa obținerii unui preț mai bun; cultura eliberează repede terenul; pregătirea din timp a terenului pentru cultura următoare sporește șansele acesteia de a obține rezultatele scontate (însămânțare în optim, evitarea pierderii apei din sol, evitarea îmburuienării excesive); costuri reduse de pregătire a terenului pentru cultura următoare (arături, scarificări).
Astfel, punând totul într-o balanță economică, într-un an normal sub aspect climatic, profitabilitatea poate fi superioară, prin toate beneficiile amintite.
În anii în care arșița și seceta își lasă amprenta asupra producției de porumb (de altfel, tot mai numeroși de-a lungul unei decade), nivelul recoltei depășește cu mult nivelul hibrizilor tardivi sau pe cel al celor semănați mai târziu.
Din 2019, recensământ agricol cu tableta!
INS ia în calcul să colecteze din 2019 datele necesare recensământului agricol cu operatori de teren dotați cu tablete, a declarat Florentina Gheorghe, director general, direcția economică a INS, în cadrul conferinței PRIA Agriculture.
În plus, statisticienii INS ar putea pune la dispoziția celor vizați posibilitatea de raportare printr-un formular specializat care ar urma să fie disponibil pe site-ul instituției.
„Avem în intenție și am să vă dezvălui ceva care ne preocupă, în sensul că se pune problema ca viitorul recensământ agricol să se desfășoare într-un format modern. În speță, încercăm să vedem cât de fezabil este să colectăm datele cu operatori de teren folosind tabletele, dar și punând la dispoziție, pe site-ul INS, posibilitatea de raportare prin formular specializat, pentru cine dorește”, a mărturisit oficialul INS, luni, 20 martie 2017. „Pentru a vedea dacă acest lucru este fezabil, noi deja am demarat niște vizite în câteva județe. Am fost deocamdată în Teleorman, în Dâmbovița și în Călărași, la o serie de primării din comune alese la întâmplare, încercând să luăm pulsul oamenilor de acolo. Și asta pentru că aici este și problema legată de disponibilitatea operatorilor economici cu abilități de a utiliza aceste tablete. Nu numai investiția este mare, dar important este să găsim oameni care să utilizeze aceste tablete. Evident, nu vom trece direct la colectarea cu tablete la recensământul agricol. Înainte de asta,vom face o serie de teste pe anchetele anuale, probabil din anul 2019”.
Ultima sinteză a rezultatelor anchetei structurale în agricultură 2013 era prezentată presei doi ani mai târziu, în luna ianuarie.
Conform specialiștilor instituției, ultimul Recensământ General Agricol (RGA) avea loc în 2010, iar Ancheta Structurală în Agricultură (una similară cu cea din 2013) se realizează între două RGA.
La data de 29 ianuarie 2015, în urma anchetei structurale, INS preciza că o treime din numărul total al exploatațiilor agricole din UE sunt înregistrate în România.
Conform acelorași date, țara noastră este cel mai mare cultivator de porumb boabe și floarea-soarelui din UE, având mai mult de o pătrime din suprafața totală înregistrată în cadrul Uniunii, pentru fiecare dintre cele două culturi.
VOTAT! Fermierul trebuie să facă dovada că terenul pe care îl utilizează se află „la dispoziția” sa la depunerea cererii de plată. S-a eliminat din legislație termenul de 1 decembrie
Printre altele, plenul Camerei Deputaților a adoptat, prin vot final cu 210 voturi pentru, 60 împotrivă și 3 abțineri, marți, 21 martie 2017, și proiectul de Lege (PL-x 371/2016 – lege ordinară) pentru modificarea art. 8 alin.(1) lit.n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea Nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.
Una dintre schimbările aduse de legiuitor prevede, conform datelor Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, ca potențialul beneficiar de subvenții să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic (ZIE), se află la dispoziția lui sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. În plus, „Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii”, se mai arată în amendamentul adus PL-x 371/2016.
Prin această modificare a fost eliminată din lege sintagma: „Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere”.
Modificarea a fost anunțată chiar de către un oficial al MADR, Daniel Botănoiu, secretar de stat, într-o postare pe Facebook: „Astăzi (n.r. - 7 martie 2017) în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, am reușit să îndeplinim un alt obiectiv solicitat de fermieri, și anume să eliminăm din legislație termenul de 1 decembrie ca dată-limită de valabilitate a contractelor. Contractele de închiriere/arendă trebuie să aibă valabilitate la data depunerii cererii de plată!”.
Într-adevăr, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 7 martie 2017.
Potrivit raportului nr. 4C-4/142 din 13 martie 2017, la lucrări şi-au înregistrat prezenţa un număr de 24 de deputaţi, toți, membri ai comisiei. Documentul confirmă că la dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, și Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Conform raportului, amendamentul admis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, adus OUG 3/2015 în data de 13 martie 2017 ca unic articol și propus spre adoptare, prevede că, cităm: „La articolul 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.104/2015, cu modificările și completările ulterioare, litera n) a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii”.
Prin acest amendament adus actului normativ și votat azi de Camera Deputaților s-a dat curs, în fapt, unor solicitări mai vechi ale organizațiilor de fermieri, potrivit cărora „pentru creșterea accesibilității la schemele de plăți, modificare compatibilă cu prevederile art. 36 alin. (5) din Regulamentul 1307/2013, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, hectarele prevăzute la alin.(2) (n.r. eligibile) se află la dispoziția fermierului la o dată stabilită de statul membru, care nu poate fi ulterioară datei stabilite în statul membru, respectiv pentru modificarea cererii de ajutor menționate la articolul 72 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”.
Producătorii agricoli români utilizează doar în proporție de 70 la sută sămânță hibridă de porumb
Potrivit cifrelor vehiculate de prof. univ. dr. Gheorghe Valentin Roman în cadrul simpozionului „Prioritate pentru performanță”, organizat de KWS la mijlocul lunii martie a.c., în cazul culturii de porumb, doar 70% din sămânță este hibridă.
Unul dintre cele mai slabe punctaje a fost înregistrat în Vaslui, unde cifrele arată că doar 35% din materialul semincer la porumb este certificat.
„În România, la porumb, doar 70% este sămânță hibridă. Aceasta este o informație care mi-a fost furnizată în data de 15 martie 2017 de către Ion Voinea, director de produs KWS; 30 la sută din suprafața cu porumb, care poate fi de 800.000 ha, de exemplu, este cu sămânță din pătul. Aceasta nu are valoarea biologică a seminței din prima generație din lotul de hibridare. De asemenea, am găsit date și pentru județul Vaslui – aceasta este o informație de la un om foarte bine informat – în acest caz mi s-a vorbit de 35 la sută. De aceea, de pildă, noi vedeam, anul trecut, că producția medie de porumb în România este sub media mondială, în condițiile în care, se spune, noi am fi mare cultivator și știm să cultivăm porumb; aceasta este o deficiență”, a afirmat prof. univ. dr. Gheorghe Valentin Roman, la evenimentul organizat de KWS. „Dacă este folosită sămânță din producția proprie, în anul următor, aceasta poate avea 60-70% din capacitatea de producție a seminței provenite din lotul de hibridare”.
Recolta de porumb boabe din 2016, una care a totalizat 8,47 de milioane de tone, potrivit datelor operative ale MADR, s-a contractat faţă de cea din 2015 cu doar 5,6 procente, în condițiile unei producții totale de 8,98 milioane de tone, înregistrată anul trecut
Media la hectar obţinută la porumb boabe de pe 2,17 milioane de hectare recoltate până la 15 noiembrie a anului trecut se ridica la 3,9 tone, în creştere faţă de randamentul de 3,4 tone realizat în 2015, de pe 2,6 milioane de hectare.
Nevoia de consum intern a României la capitolul porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, fapt care generează posibilităţi semnificative de export. Numai în primele 7 luni din anul menţionat a fost exportată în ţările intra şi extracomunitare o cantitate de 1,363 milioane de tone de porumb.
EXCLUSIV. Adrian Pintea despre raportul „România 2017” și cazurile de corupție înregistrate la APIA: „N-aș putea spune că este un lucru îmbucurător pentru instituția noastră”
În vederea diminuării până la eliminare a oricărui tip de fraudă sau tentativă de fraudă, de posibilă neregulă existentă la nivelul centrelor locale, centrelor județene sau chiar la nivelul aparatului central al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), inclusiv al sesizărilor și reclamațiilor, APIA a susținut cu angajații săi tot felul de instruiri la care au fost invitați și cei de la DLAF și ANI, însă, chiar și așa, agenția se află pe locul al II-lea într-un top al corupției la nivel local (2010-2016), situație deloc „îmbucurătoare” pentru însuși șeful instituției, Adrian Pintea.
Conform afirmațiilor sale, expuse într-un interviu LIVE postat pe pagina de Facebook Revista Fermierului, Adrian Pintea a precizat că pentru a nu avea probleme cu Agenția Națională de Integritate (ANI), s-a mers până într-acolo încât angajații APIA care dețin teren și au și dreptul să primească formele de sprijin acordate de UE și de statul româ, să nu-și gestioneze singuri situațiile, ci ele să fie prelucrate de către alte centre locale.
„Procentul este mic, dar, automat, o situație de genul acesta depistată la nivelul unui centru local sau la nivelul unui județ automat s-ar extinde asupra imaginii întregii instituții și nu că eu sunt astăzi în fruntea APIA, dar ea este o instituție în care se muncește și e păcat cumva să depui o muncă și să fie pătată cu astfel de cazuri”, a mărturisit Pintea.
Acesta nu a fost însă singurul subiect al interviului. Adrian Pintea a vorbit cu reporterii publicației despre nivelul recepționării cererilor unice de plată pentru Campania 2017, față de care însuși ministrul Agriculturii și-a exprimat nemulțumirea într-o declarație publică chiar cu două zile înaintea discuției LIVE cu presa și cititorii Revistei Fermierului. Conform datelor prezentate de șeful APIA, la doar o zi după spusele ministrului (critică constructivă), procentul a sărit de la circa 72 de procente la peste 75 la sută.
El a recunoscut că, în 2016, au fost prioritare plățile acordate fermierilor mici, dar nu neapărat în privința fraudei de care producătorii agricoli mari ar fi putut fi acuzați la un moment dat, fără efectuarea controalelor pe teren, cât că la „momentul X”, așa cum i-a plăcut lui Pintea să-l descrie, „nu erau toate dezvoltările făcute”.
Însă, poate, cea mai importantă știre a interviului a fost cea potrivit căreia fermierii care în ultimii doi ani au fost controlați și la care nu s-au constatat erori sau erorile sunt sub trei la sută, ar urma să nu fie controlați în anul următor, decât poate în urma eșantionării aleatorii.
Nu dezvăluim însă paragraful și vă lăsăm să citiți de la cap la coadă acest interviu, cu siguranță de mare interes pentru mulți, disponibil și în varianta video pe pagina noastră de Facebook.
Revista Fermierului: Potrivit raportului anual de analiză și prognoză „România 2017”, întocmit de Societatea Academică Română (SAR), instituțiile publice cel mai des implicate în cazuri de corupție ce implică fonduri europene se află la nivel local, iar APIA se află în Top 3, pe locul al II-lea, cu opt procente. Cum comentați?
Adrian Pintea: Am citit și eu raportul în cauză. Este unul amănunțit (...). Așa cum v-am spus și înainte de interviul LIVE, pădure fără uscături nu există. Ajunge doar să ne gândim că APIA are 4.819 salariați în cele 42 de centre județene și în cele 265 de centre locale, acestora din urmă fiindu-le arondate toate unitățile administrativ-teritoriale ale țării.
Într-adevăr, n-aș putea spune că locul al II-lea în topul corupției locale este un lucru îmbucurător, în condițiile în care am observat că acest document a cuprins perioada din 2010 și până în 2016. Sunt, într-adevăr, 13 cazuri cu probleme. Citind și în nota celor opt condamnări, încă o dată, n-aș putea să spun că este un lucru îmbucurător pentru instituția noastră, pentru APIA, în general. Trebuie să gândim la rece, să luăm cumva partea pozitivă, nu a acestui lucru, ci a activității agenției. Cred că este singura instituție din țara asta care are o absorbție de fonduri europene situată între 95 și 100%. În toate exercițiile financiare, cam pe acolo s-a învârtit procentul de accesare a banilor UE (plăți directe și măsuri delegate AFIR).
Vă pot spune totodată că, în ultima perioadă, aceste cazuri în care sunt depistate tot felul de fraude, de posibile nereguli existente la nivelul centrelor locale, centrelor județene sau chiar la nivelul aparatului central tind să fie din ce în ce mai puține. Și aici mă refer inclusiv la sesizări și la reclamații. Categoric, ne dorim ca toate acestea să fie eliminate în totalitate. Iată și motivul pentru care, la începutul campaniilor de primire a cererilor, chiar în timpul autorizării plăților sau până la demararea autorizării lor, noi facem o serie de instruiri; avem una inclusiv pentru campania de primire a cererilor pe 2017. Am derulat instruiri în care i-am invitat și pe cei de la Direcția de Luptă Antifraudă (DLAF), de la Agenția Națională de Integritate (ANI), tocmai pentru a-i conștientiza pe colegi, chiar și pe cei de la nivelul ultimului centru local (în sensul de distanță sau de undeva într-un capăt al țării). Toate informațiile necesare au fost transmise, 700-800 de oameni au fost instruiți, iar toate instruirile au fost transmise prin videoconferință la care au participat toți cei vizați.
Tocmai pentru a nu avea probleme cu ANI, angajații APIA care dețin teren și au și dreptul să primească acele forme de sprijin, ele să fie gestionate de către alte centre locale, situațiile lor să nu fie cumva gestionate chiar de către ei (...). Procentul este mic, dar, automat, o situație de genul acesta depistată la nivelul unui centru local sau la nivelul unui județ, s-ar extinde asupra imaginii întregii instituții și nu că eu sunt astăzi în fruntea APIA, dar ea este o instituție în care se muncește și e păcat cumva să depui o muncă și să fie pătată cu astfel de cazuri.
R.F.: Într-una din declarațiile sale publice recente, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma că este nemulțumit de procentajul depunerii cererilor de plată până la data de 15 martie 2017. El a și vehiculat un procentaj de 72 la sută. Sunt reale cifrele? Sunt probleme cu depunerile pentru Campania 2017?
A.P.: Categoric, cifrele care au fost transmise de către domnul Petre Daea sunt reale pentru că provin chiar de la APIA. Într-adevăr, agenția cam așa procedează cu toți acei fermieri pe care noi îi avem în baza de date - aproximativ 902.000. La nivelul fiecărui centru județean, prin centrele locale, de comun acord cu unitățile administrativ-teritoriale, se fac acele informări prin intermediul cărora spunem care sunt noutățile, care sunt documentele, cu ce trebuie să vină fiecare ca necesar pentru anul în curs. La fel, undeva începând cu data de 15-20 februarie, în fiecare an, au loc acele instruiri pe care colegii mei le fac în toată țara. În funcție de când se transmit aceste invitații către fermieri, se fac programările în perioada depunerii cererilor, în intervalul 1 martie – 15 mai. Atunci sunt programați toți fermierii pe care noi îi avem în baza de date și care sunt potențialii beneficiari pentru anul următor de cerere, să se prezinte la centrele locale (cei care sunt fermieri mici, între 1 și 50 ha), iar fermierii mari – peste 50 ha, la centrele județene.
Programările sunt făcute în așa fel încât să avem undeva între 15 și 20 de fermieri programați pe zi/funcționar. Categoric, dac[ aceste programări ar fi respectate de către toți producătorii agricoli, (...) aceștia nu ar mai fi „frustrați”, în sensul că nu ar mai trebui să aștepte la coadă sau că nu ar fi primiți la data și la ora programate.
De aceea, insist și spun că, la depunerea cererilor, rugămintea ar fi de respectare a acelor programări (fermierii să se prezinte la datele și la orele stabilite de către colegii de la centrele județene și locale), tocmai pentru a nu îngreuna activitatea și a ne putea respecta toate planificările pe care le-am făcut.
Și pentru că am vorbit de cifrele vehiculate de ministrul Agriculturii, Petre Daea, până în momentul de față, noi am recepționat cererile unice de la 160.352 de fermieri (data de 16 martie, ora 19), pentru o suprafață de 597.860,78 ha, dintr-un total de 212.207 programați, adică un procent de 75,56 la sută.
Pentru data curentă (programarea zilnică) - 16 martie 2017 - unde am avut programați 20.150 de fermieri, s-au prezentat 18.305, adică un procent de 90,84 la sută.
Nu în ultimul rând, APIA a autorizat aferent campaniei 2016 1.311.654.101 euro (sumă plătită efectiv), iar noi, din FEGA, avem 982.784.000 euro plătiți, din FEADR (măsurile delegate de către colegii de la AFIR) avem 173.673.000 și bugetul național 145.900.000 euro.
R.F.: Anul trecut, fostul ministru de resort, Achim Irimescu, preciza că îi consideră prioritari la plata subvențiilor pe fermierii mici, datorită sumelor, dar și riscului minim de fraudă. Și anul acesta faceți la fel?
A.P.: Într-adevăr, anul anterior au fost prioritare cumva plățile acordate fermierilor mici și mari, dar nu neapărat în privința fraudei, cât din cauza faptului că la momentul „X” nu erau toate dezvoltările făcute. Și, atunci, au intrat fermierii mici și, pe urmă, fermierii mari. Cum 80 la sută din producătorii agricoli sunt de nivel mic, marea majoritate a intrat la plată. Pentru anul 2016 (care este în curs de autorizare), noi am demarat încă din data de 16 octombrie 2016 plata în avans, ocazie cu care peste 870 de milioane de euro au fost autorizați (cred că în istoria agenției nu s-au autorizat atâția bani pentru o plată în avans), bani care au și intrat în 4 sau 5 ianuarie 2017, au fost rambursați de la Comisie.
R.F.: Reprezentanții asociațiilor marilor fermieri au solicitat APIA, nu o dată, prezentarea rapidă a rapoartelor de control pentru producătorii agricoli aflați în eșantioanele de control. Mai mult, ei sunt nemulțumiți de faptul că sunt controlați de mai multe ori, în condițiile în care dețin/arendează suprafețe situate în loturi diferite, uneori chiar și în localități diferite. Cum putem rezolva aceste probleme?
A.P.: Există emis un ordin de ministru prin care, după terminarea perioadei de primire a acestor cereri, în perioada 1 iulie – 1 octombrie, urmează să se facă eșantionarea, să se transmită toate eșantioanele de control, iar toate controalele să fie finalizate la data de 1 octombrie. De ce? Pentru ca, în data de 16 octombrie, atunci când este prima zi de achitare a avansului aferent anului 2017, să intre la plată toți fermierii, iar la 1 decembrie să începem plata finală, cu toate controalele finalizate.
În ceea ce privește verificările, este cumva, să spun, o frustrare a fermierilor care sunt controlați an de an, dar nu neapărat una că de ce sunt controlați, ci de ce doar ei sunt verificați în fiecare an. Eu vă garantez că nu există nimeni (director general sau altcineva) care să aleagă vreun fermier, asstfel încât să fie controlat; așa ceva nu există. Eșantionarea se face pe baza analizei de risc. În acest context, vorbim de două două tipuri de controale, dacă este ne referim strict la controlul clasic, și anume cel pe baza analizei de risc (undeva avem la 75 la sută) și cel aleatoriu 25%.
Acum, ca o eficientizare (și am menționat care ar fi etapele pentru 2017), se lucrează la elaborarea unui manual de eșantionare. Mai exact, fiind foarte multe întrebări atât adresate direct APIA, precum și Ministerului Agriculturii, împreună cu ministrul de resort, făcând o analiză, am zis (aspect care urmează să fie menționat și în manualul pe 2017) că acel fermier care în ultimii doi ani a fost controlat și nu a avut erori sau erorile sunt sub trei la sută, să nu fie controlat în anul următor. Și așa este posibil ca fermierul să iasă la controlul aleator, dar măcar i se dă acestuia șansa ca, pe analiza de risc, să nu fie eșantionat.
R.F. În condițiile în care acest interviu este LIVE pe pagina de Facebook Revista Fermierului, un crescător de animale ne întreabă când se plătește subvenția pentru bovine?
A.P.: Zilnic, de la APIA sunt autorizate la plată între 20 și 30 de milioane de euro. Plătim banii din FEGA (SAPS, tânăr fermier, plată redistributivă) și ANT1 – culturi arabile; pentru acestea achităm acea diferență de 31 la sută. Mai sunt și ANT-urile din zootehnie – ANT7 pentru lapte, ANT8 – pentru carne și ANT9 pentru ovine, cât și sprijinul cuplat atât pentru vacile cu lapte, pentru bivoliță, pentru tăurașii de carne, precum și pentru vacile de lapte. Ca răspuns, sfatul nostru este ca beneficiarii să-și verifice conturile, iar dacă aceștia nu au niciun fel de problemă, categoric vor fi autorizați la plată.
Și aici aș face aici un apel către fermieri: în momentul în care primesc subvențiile în conturi, să nu-i scoată până la ultimul leu. Ar fi indicat ca între 10 și 50 de lei să rămână în acele conturi, astfel încât banca să nu le închidă. De foarte multe ori, ordinele de plată ni se întorc pe conturi invalide. Automat intrăm într-o horă și tot plimbăm banii. Eu sunt convins că fiecăruia îi trebuie ultimul leu, dar e bine să păstreze o sumă-punte.
R.F.: La această oră, care sunt cuantumurile plăților destinate fermierilor, atât pe sectorul vegetal, cât și în zootehnie?
A.P.: Pentru SAPS avem 96,88 euro pe hectar. În ceea ce privește plata redistributivă, știm că etapizată: pentru intervalul 1-5 hectare aceasta este de 5 euro, iar între 5-30 ha este de 48,85 euro. Plata pentru tânăr fermier este de 22,87 euro, ANT1 este de 17,72 euro, pentru ANT7 (cantitatea de lapte) avem 19,20 euro/tona de lapte, pentru ANT8 avem 92,45 euro pe cap, iar pentru ANT9 (ovine și caprine) avem 5,59 euro.
În plus, pentru sprijinul cuplat la bivolițe avem 186,74 euro pe cap, pentru ovine și caprine avem 27,06 euro pe cap, pentru tăurașii de carne avem o plată cuplată de 690,61 de euro pe cap, iar pentru sprijinul cuplat la vacile de lapte 732,87 euro pe cap.
Autorizările au început și deja avem fermieri care au banii în cont. Conform regulamentului, autorizarea pentru anul 2016 se face cu 1 decembrie a anului de cerere, respectiv 1 decembrie 2016, până în data de 30 iunie 2017. Noi ne dorim ca marea majoritate a plăților să le finalizăm la data de 31 martie.
R.F.: Una dintre problemele pe care LAPAR consideră că trebuie să le rezolve este și cea a eliminării impozitelor pe subvenții. Care este părerea dumneavoastră cu privire la acest aspect?
A.P.: Având în vedere că noi suntem agenție de plăți subordonată, nu putem lua locul legiuitorului. Cei care își doresc neimpozitarea subvenției trebuie să se adreseze MADR. Într-adevăr însă, sprijinul financiar care provine din fonduri europene (în acest caz formele de subvenționare) ar putea să nu fie impozitat, dar asta este strict părerea mea.
R.F.: În ceea ce privește colaborarea cu vestitul consorțiu Siveco-Teamnet, sunt în continuare derulate contracte adiționale? Înregistrați întârzieri sau lucrurile s-au așezat?
A.P.: Eu sunt director general din 22 septembrie 2016 și am luat cumva din plin în piept autorizarea în avans a anului de cerere 2016, acum plată finală, și primire cerere 2017 și pot să vă spun că sistemul funcționează. Nu avem niciun fel de problemă din punct de vedere al funcționalităților. Mai sunt anumite chestiuni care sunt în contractare și care trebuie puse la punct, cum este și cazul zootehniei 2017. Nu avem însă termene care să fie cumva întârziate sau să ne îngreuneze activitatea pe care o avem. Pot spune că sistemul funcționează în parametri normali. Nu avem niciun fel de problemă.
În plus, pentru a veni în sprijinul fermierilor, nu legat strict de prestatori, am luat măsura de a lărgi benzile de comunicații prin Internet, pentru că centrele locale aveau undeva între 1 și 2 MB/s. Am mărit viteza la 5MB/s, iar la centrele județene de la 5MB/s la 10MB/s, tocmai pentru a veni atât în sprijinul al fermierilor, dar și al colegilor, astfel încât activitatea să meargă din ce în ce mai bine.
Citeşte mai mult ...
Prioritate pentru performanță. KWS Semințe oferă fermierilor de top din România informația vitală pentru gestionarea eficientă a soluțiilor
KWS Semințe dezvoltă conceptul lansat anul trecut în domeniul seminariilor din agribusiness printr-un nou eveniment, transmite compania printr-un comunicat de presă.
De această dată, KWS aduce în prim-plan necesitatea fermierilor de a avea acces facil la informație și metode de gestionare a riscurilor pentru o activitate eficientizată în fermă. Astfel, KWS Semințe, care anul acesta împlinește 15 ani de prezență activă în România, vine cu o nouă propunere de abordare a parteneriatului cu fermierii, prin prisma oportunității de a crea împreună cu aceștia instrumente utile în activitatea de zi cu zi.
„Performanța unei companii se datorează capacității de a asculta și de a răspunde cerințelor partenerilor. Anul acesta, KWS Semințe împlinește 15 ani de creștere matură, sănătoasă și constantă, care se datorează, în principal, fermierilor români. Sunt 15 ani în care compania a urcat în topul primilor trei producători de semințe din România. Este momentul să trecem la un alt nivel, sub egida «Câte ferme, atâtea soluții», pentru că am atins maturitatea la care putem veni către partenerii noștri fermieri nu doar cu produse și servicii performante, ci și cu instrumentele prin care îi susținem în eficientizarea activității lor zilnice. Pentru că, până la urmă, obiectivul tuturor este profitabilitatea”, a declarat doamna Doriana Nițu, Director General KWS Semințe.
Auditoriul s-a bucurat de prezența distinsă și remarcabilă a aceluiași amfitrion, prof. univ. dr. Gheorghe Valentin Roman - inginer agronom, doctor în agronomie, Doctor Honoris Causa, Profesor Universitar emerit la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Disciplina Fitotehnie, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, vicepreşedinte al secţiei „Cultura plantelor de câmp”.
În cadrul evenimentului au fost susținute teme de interes actual pentru fermieri, firul prezentărilor urmând parcursul logic de la managementul riscurilor în ferma agricolă până la inovații actuale în domeniu, abordând prin studii de caz și exemple concrete tendința globală de digitalizare a agriculturii, pentru eficientizarea costurilor și profitabilitatea muncii agricole.
„Prezența personalităților cu experiență vastă în mediul academic și de business oferă în mod clar un plus de cunoaștere documentată. Scopul acestui transfer de experiență este crearea unei comunități care să aibă acces permanent la informația vitală desfășurării unei activități profitabile. Așa avem ocazia să descoperim instrumente utile pentru bunul mers al fermelor noastre și, drept urmare, pentru dezvoltarea agriculturii românești în ansamblul ei. Aceasta este baza evoluției următoare”, a mai precizat Doriana Nițu.
Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali astfel: Managementul riscurilor în ferma agricolă - Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Gheorghe Valentin Roman; Inovația în dezvoltarea rurală – Conf. Univ. Dr. Magdalena Turek Rahoveanu; Managementul fermei – Prof. Univ. Dr. Valentina Constanța Tudor; Eficientizarea costurilor în fermă. Digitalizarea în agricultură – Economist Ervin Miklos, respectiv De la Agronomie la Agroeconomie – Jurnalist Gabriel Razi.
În urma acestui eveniment, va fi publicat al doilea volum din colecția științifică „Agriteca”, dedicată diseminării de noutăți către o audiență formată din fermieri și specialiști în domeniul agronomic. Astfel, ne asigurăm că partenerii noștri primesc și în acest an informație de interes, din surse de cea mai bună calitate, pe care să o valorifice în activitatea de zi cu zi.
Cu tematica „Managementul integrat al fermei”, a doua ediție a seminarului științific „Prioritate pentru Performanță” a fost organizat de KWS Semințe în 16 martie la Hotel InterContinental, creând astfel o tradiție privind locația, dar și gazda evenimentului.
KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură şi deţine în România întregul lanţ de business cu seminţe, de la cercetare - ameliorare hibrizi de porumb şi fluxul de uscare – condiţionare – procesare cu echipamente de ultimă generaţie până la un sistem de vânzare personalizat, cu specialişti valoroşi şi logistică integrată.
Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în 15 ani la peste 120 de angajați.
Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna un partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.
De peste 150 de ani, compania KWS își aduce permanenta contribuție la susținerea fiecărui fermier cu soluții inovative și personalizate pentru recolte performante, profitabile, independență și prosperitate pe termen lung.
Federația Romovis, membră asociată LAPAR. „Peste vreo trei luni, LAPAR va fi prezentă în toate cele 42 de județe”, Laurențiu Baciu
După o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis a devenit membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.
Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.
„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.
Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă de Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR au devenit mai puternice.
„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, a adăugat Baciu.
Întrebat fiind care va fi „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.
Prezent la eveniment, șeful Romovis, Nicolae Cioranu, a precizat că atât el, în calitate de președinte Romovis, cât și secretarul general, Ionică Nechifor, și-au încheiat misiunea cu care i-au însărcinat cei din adunarea generală a federației, și anume de a „sta la masa rotundă cu organizația LAPAR” și de a face parte ca membri asociați în LAPAR.
„Noi ne cunoaștem cu această organizație de mai mult timp. Ne-am susținut aproape întotdeauna la întâlnirile comune care au avut loc în cadrul MADR, al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților și n-a trebuit să stăm prea mult pe gânduri să facem acest pas. Și asta, datorită faptului că ne dorim niște rezolvări pe filiera noastră de creștere a ovinelor și, bineînțeles, și în calitate de cultivatori și de utilizatori ai terenurilor din țară. Oricât ar încerca o persoană să mă lămurească de faptul că fiind două echipe le va fi mai greu, nu va putea s-o facă. Eu zic că aceste două echipe, începând de la nivel național până la nivel european, pot să rezolve multe lucruri în domeniu”, a conchis el.
Și Ionică Nechifor a spus că acest moment este propice fermierilor români de a strânge rândurile, de a rezolva problemele la nivel național în ceea ce înseamnă politica agricolă, dar și la nivelul Uniunii Europene.
„Noi știm foarte clar – doar împreună putem fi puternici și, în același timp, vrem ca autoritățile centrale să înțeleagă că fermierii strâng rândurile și nu mai acceptă ideea să fie manipulați, păcăliți de către anumiți funcționari, în ideea de a rezolva probleme, și anume să corespundă cu realitatea. Ne dorim legi, ne dorim hotărâri de guvern, ne dorim ordine de ministru care să fie promovate, bazate pe realitate și pe aceste organizații profesionale care funcționează atât în zona județeană, cât și la nivel național”, a mărturisit Nechifor.
Anul acesta, se împlinesc 16 ani de activitate LAPAR, din care ultimii cinci sub amprenta lui Laurențiu Baciu. Într-o dare de seamă cuprinsă în raportul de activitate pe 2016, bosul LAPAR a ținut să arate în mod clar că a fost alături de Romovis. Concret, alături de această federație, LAPAR a organizat mitingul din data de 7 iulie 2016, în cadrul căruia a fost expusă și problema Legii Vânătorii, subiect delicat pentru mulți dintre crescătorii de ovine, dar și despre întârzierea subvențiilor.
Concurs național de vinuri la Bag-in-Box, 16 martie 2017 - București
Pe 16 martie, la București, se desfășoară prima ediție „Concurs Național Vin BIB 2017”, la inițiativa Azoc Star, companie care reprezintă în România renumitul producător francez de bag-in-box (BIB) - Smurfit Kappa.
Cătălin Costiniuc, Sales Manager Smurfit Kappa Bag-in-Box pentru Europa de Est, a declarat că scopul Concursului Național Vin BIB 2017, primul de acest fel organizat în țara noastră, este promovarea vinurilor în Bag-in-Box ca o soluție modernă de ambalare. Comparativ cu metodele clasice de ambalare, tehnologia BIB are marele avantaj că nu permite oxidarea vinului în contact cu aerul, punga fiind flexibilă și comprimându-se pe măsură ce vinul este consumat. Un alt beneficiu este că, după deschiderea ambalajului BIB, vinul se menține proaspăt chiar și două luni. De asemenea, față de alte ambalaje, BIB-ul ocupă mai puțin spațiu de depozitare și este mai ușor de manevrat și transportat.
Concursul de vinuri ambalate la BIB își propune educarea publicului privind avantajele vinului ambalat în Bag-in-Box. „Antrenarea partenerilor din piața vinului într-o competiție benefică în folosul consumatorului; folosirea imaginii concursului ca instrument de marketing pentru promovarea vinului ambalat în Bag-in-Box, atât pe piața națională, cât și pe cea internațională; obținerea unei imagini reale a pieței vinului ambalat în BIB și o percepție clară a etichetei românești. Acestea sunt obiectivele pe care le urmărim prin organizarea concursului care, cu siguranță, va ajuta la educarea publicului în privința consumului și achiziționării unui vin medaliat ambalat în Bag-in-Box. În condițiile în care un segment foarte larg de băutori – dar și restaurante, magazine – achiziționează cu precădere pentru consumul curent vinuri ambalate în Bag-in-Box, ni s-a părut binevenit ca și acestea să beneficieze de recunoașterea calității în urma jurizărilor profesioniste și imparțiale”, a punctat Cătălin Costiniuc. El a specificat că firma-mamă din Franța susține concursul de la București, iar cramele ale căror vinuri vor obține cele mai mari punctaje vor fi înscrise pe cheltuiala organizatorilor la concursul de profil din Franța, astfel oferindu-se o vizibilitate mai mare vinurilor din România. Medaliatele vor primi însemne aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru a facilita recunoașterea calității de către consumatori și revânzători.
Aproximativ 50 de vinuri sunt înscrise la această primă ediție, găzduită de restaurantul La Mama – Ateneu.
Juriul Concursului Național Vin BIB 2017 este format din membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România, somelieri, deținători de certificări Wine and Spirit Education Trust, bloggeri de specialitate. Pe lângă juriul „oficial”, există și unul al pasionaților, care va acorda premii de popularitate.
Compania Azoc Star SRL este membră a diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, fiind responsabilă cu operațiunile din Estul Europei (Bulgaria, Georgia, Moldova, România etc.). Cu șapte fabrici în întreaga lume, Smurfit Kappa Bag-in-Box este liderul european pentru soluții BIB, iar robinetul său Vitop este numărul 1 mondial pentru robinete de vin.
Soluția de ambalaj bag-in-box este ideală pentru produsele lichide sau semilichide alimentare, precum și nealimentare, de la 1,5 litri până la 1.000 de litri.
Sistemul Bag-in-Box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum la câteva săptămâni de la desigilare.
CDEP: „A fost îmbunătăţit, modernizat şi unificat sistemul de evidenţă a categoriilor de folosință a terenurilor, a mijloacelor de producție agricolă, precum și a efectivelor de animale”
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea OUG nr. 28/2008 privind registrul agricol a fost adoptat marți de Camera Deputaţilor, anunță biroul de presă al CDEP prin intermediul unui comunicat, una dintre principalele noutăţi aduse de legea iniţiată şi susţinută de Grupul parlamentar al PSD fiind și cea cu privire la renunţarea obligativităţii organizării şi ţinerii la zi a registrului agricol în format electronic şi pe suport de hârtie, măsură menită să reducă birocraţia.
Totodată, noua lege (inițial denumită Plx99/2015) prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.
Cu toate acestea, la sugestia Asociaţiei Comunelor din România, se introduce şi posibilitatea ca autorităţile publice locale, respectiv consiliul local, la propunerea primarului, să aprobe prin hotărâre modul de întocmire a registrului agricol pe suport de hârtie sau în format electronic, potrivit capacităţii administrative de care dispune.
„Legea se va pune în aplicare de către primarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, aceştia fiind cei care vor lua măsuri pentru întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol în format electronic ori în format de hârtie, după caz”, se precizează în comunicatul de presă. „De asemenea, primarii, în virtutea atribuțiilor cu care sunt învestiţi, vor lua toate măsurile de asigurare a securităţii, integrităţii şi funcţionalităţii registrului agricol, indiferent de forma în care acesta este gestionat”.
Înscrierea producătorilor în registrele agricole este una dintre condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a primi sprijin financiar. Totodată, datele înscrise în registrul agricol sunt utilizate de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi alte instituţii.
În cadrul lucrărilor Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice din Camera Deputaților din zilele de 15 și 16 februarie 2017, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, afirma că de peste doi ani se încearcă să se facă operabil registrul agricol în format electronic. Mai mult, el a solicitat să nu se dea un termen precis pentru operarea în format electronic până când nu se vor clarifica elementele și principiile Noii Politici Agrare Europene, însă acest aspect pare să nu se fi luat în calcul, de vreme ce, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.
Pe de altă parte, Ileana Spiroiu, director general adjunct ANCPI, a precizat că, pe fonduri europene, agenția pe care o conduce a dezvoltat un Registru Agricol Național, în format electronic, și se pune problema ca acesta să fie interconectat, pe baza programelor pe care le-a derulat Ministerul Comunicațiilor, cu toate celelalte registre.
„Acest lucru va face posibilă vizualizarea tuturor datelor. Aceasta a fost dorința, să se aprobe ca acest Registru agricol să aibă posibilitatea legală să se interconecteze cu toate celelalte baze, printr-o consolă creată în acest scop. Registrul agricol este o sursă de date foarte utilă în procesul verificărilor încrucişate pe care le face Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură la acordarea subvenţiilor pentru fermieri”, a precizat Spiroiu.
Nu de puține ori, fermierii s-au plâns autorităților că lipsa registrului ar putea duce la tragerea la răspundere, în viitor, a tuturor celor care primesc banii de la APIA fără a avea documentul important la dosar.
Chiar dacă nu se mai găsește în statele dezvoltate, unde evidența proprietăților agricole se ține computerizat, registrul agricol (în forma sa scrisă, depășită) este esențial pentru mai bine de 90% din consiliile locale de la noi. Reprezentanții fermierilor spun că primăriile care dispun de registre agricole electronice reprezintă doar câteva procente din total.
Publicitate
Revista
