Primele focare de pestă porcină africană, confirmate la suinele din gospodării. „Am încercat să facem riscul acesta vizibil în ochii și urechile autorităților și deținătorilor de animale!”, (Ladoși, APCPR)
În ciuda nenumăratelor semnale de alarmă trase de crescătorii de porci din România privind pericolul reprezentat de virusul pestei porcine africane, dar și pe fondul blocării aprobării hotărârii menite să modifice HG nr. 1156/2013, precum și pentru modificarea și completarea programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin HG nr. 830/2016, prin intermediul ANSVSA, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat existența primelor astfel de focare la suinele domestice dintr-o gopodărie localizată la periferia municipiului Satu Mare, în data de 31 iulie 2017, investigația epidemiologică relevând existența unui focar primar și a unui focar secundar.
Potrivit informațiilor transmise de Autoritate, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a notificat toate structurile abilitate de la nivel național, structurile omoloage din Uniunea Europeană (UE), precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul țării noastre.
Contactat telefonic, șeful APCPR, Ioan Ladoși, a precizat că și el a primit vestea ieri după-amiază (n.r. - marți, 31 iulie 2017) și a afirmat că din raportările pe care ANSVSA le-a făcut către OIE nu s-a făcut precizarea cum a avut loc infestarea sau care ar fi bănuiala cu privire la aceasta.
„Este încă încă în curs de investigare cum s-a putut întâmpla. Într-o gospodărie, indiferent cât de primitivă ar fi ea, există posibilitatea unui contact direct dintre mistreți și porcii domestici, dar mai puțin probabil sau să se fi întâmplat cum s-a întâmplat în Cehia, dar la mistreți, prin faptul că au ajuns la aceștia alimente contaminate; asta nu știm încă. Urmează să aflăm din ce ne va comunica Autoritatea”, a menționat Ladoși pentru Revista Fermierului.
El a adăugat că reprezentanții asociaților de specialitate de la noi din țară au încercat constant să facă riscul reprezentat de pesta porcină africană cât mai vizibil în ochii și urechile autorităților și deținătorilor de animale.
„De ce ne-am temut, nu am scăpat”
Ioan Ladoși a mai menționat că la ultimele discuții din primăvară, cu autoritățile, practic, crescătorii au înțeles că nu se vorbește despre «dacă», ci «când» va intra pesta porcină în România, fapt, iată, confirmat.
„De ce ne-am temut, nu am scăpat. Într-adevăr, ne-am temut foarte tare că boala va intra în țară. Iată că în ultima zi din iulie s-a întâmplat acest lucru. Ce este pentru noi foarte îngrijorător este faptul că aceste cazuri sunt la porcii din gospodăriile populației, față de situațiile din Cehia care au răbufnit acum o lună, unde a fost vorba strict doar de mistreți”, a mărturisit Ladoși. „Ca atare, noi avem deja o delegație la acest moment pentru discuții la ANSVSA, în privința planurilor pe care autoritatea le are în vedere în privința localizării și încercării de a stopa răspândirea bolii. Există un plan de bătaie, din ceea ce am înțeles noi; în mare parte l-am parcurs împreună cu autoritățile”.
Concret, mai spune el, există în dezbatere publică planul îmbunătățit referitor la lupta împotriva pestei porcine africane care le-a fost transmis pentru consultare asociațiilor de crescători din România.
„Sunt măsuri care par logice. În mod cert a existat o colaborare între autoritățile de la noi și cele care deja trec prin aceste probleme și au dobândit o anumită experiență, și aici mă refer la Polonia, Estonia și, mai recent, Cehia. Sunt și măsuri concrete prevăzute acolo, inclusiv una pe care, la un moment dat, acum mai bine de un an și jumătate, doi, noi am lansat-o cu un semn de urgență și care, la vremea respectivă, nu a fost luată în serios, și anume inclusiv luarea în calcul a punerii unor bariere, de genul gardurilor electrice, în zonele împădurite de la granița cu Ucraina”, a adăugat șeful APCPR.
Asociațiile de crescători propun practic închiderea zonei de risc (bine stabilită), precum și să nu se mai permită absolut niciun fel de mișcare a porcilor domestici înspre și dinspre acea zonă.
De asemenea, se propune eutanasierea suinelor aflate în zona de risc, într-un mod similar cu gestionarea situației de către statele vecine care s-au confruntat cu această boală.
„Astfel, fermele comerciale care reprezintă baza producției cărnii de porc din România vor fi protejate cât mai bine și nu vor intra sub incidența unor embargouri de transport, de livrări către abatoare sau către alte ferme”, a mai afirmat Ioan Ladoși. „Noi, la ora actuală, nu știm nici măcar despre ce localitate vorbim. Dacă iau prin comparație ceea ce au întreprins autoritățile din Cehia, în localitățile lângă care s-au găsit porci mistreți morți, practic au fost eutanasiate toate suinele, inclusiv cele domestice din gospodăriile învecinate. Numai în acest fel se poate face un control eficient al răspândirii bolii”.
ANSVSA: Posibilul vector – produsele de origine animală, contaminate. Șapte suine au fost eutanasiate deja
Printr-un document de presă, ANSVSA a transmis marți că din primele investigații întreprinse la fața locului de către echipa de inspectori ai DSVSA Satu-Mare a reieșit suspiciunea că virusul bolii a fost introdus în țară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina.
„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, au dat asigurări autoritățile competente, precizând totodată că și alte instituții specializate ale statului întreprind verificări în acest sens.
„Informațiile obținute urmează a fi coroborate, pentru stabilirea cu exactitate a modului în care a apărut boala în țara noastră”, se mai arată în comunicat.
Potrivit ANSVSA, în perioada următoare va fi convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.
Tot ANSVSA anunță că în urma confirmării prezenței virusului pestei porcine africane în țara noastră, Comisia Europeană (CE) ar urma să adopte o decizie privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate.
Conform informațiilor puse la dispoziție de Autoritate, în conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale, până în prezent au fost recoltate probe pentru examene de laborator, au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatațiile infectate și au fost ucise animalele din focar, iar cele șapte cadavre au fost distruse prin incinerare.
De asemenea, s-a efectuat dezinfecţia în cele două gospodării a spaţiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate, a utilajului care a fost folosit pentru săparea locului de îngropare şi a locului de îngropare și a fost efectuat recensământul exploataţiilor cu suine din proximitatea gospodăriilor afectate.
Nu în ultimul rând, au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul pentru instituirea măsurilor specifice de control al bolii și a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor în vederea stabilirii planului de măsuri specifice pentru controlul bolii.
În această zonă va fi interzisă mișcarea suinelor domestice și sălbatice, a produselor și subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea, au mai spus autoritățile.
Am scăpat de una, am dat de alta
La finele lunii mai 2017, consiliul director al APCRP preciza, prin vocea președintelui său, același Ioan Ladoși, că salută decizia Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor – OIE (World Organisation for Animal Health) de a acorda României statutul de țară liberă de pestă porcină clasică.
„Felicităm autoritățile statului şi, deopotrivă, fermierii, care au demonstrat că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor au implementat și menţin standarde sanitar-veterinare înalte, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc sunt o garanţie pentru procesatorii, comercianţii și consumatorii din orice ţară”, se menționa în documentul APCPR.
Crescătorii de suine din România precizau totodată că decizia este rezultatul unui efort îndelungat din partea autorităților sanitare veterinare centrale și locale, al fermierilor, cât și al medicilor veterinari din sectorul creșterii porcinelor de a implementa și aplica programe la nivel național sau personalizate, condiții de biosecuritate și supraveghere în creșterea, protecţia și circulația porcilor în tot sectorul suin, prin care se asigură un status corespunzător de sănătate animalelor și trasabilitatea cărnii de porc.
În 2017, pentru prima dată după zece ani de restricții, România era recunoscută la nivel internațional ca țară liberă de pestă porcină clasică, „o șansă reală de dezvoltare” a sectorului de creștere a suinelor.
Colega noastră Mihaela Prevenda are nevoie de ajutorul vostru! Este timpul s-o ajutăm. Acum!
Nu voi folosi cuvinte prețioase într-o situație ca aceasta, chiar dacă e vorba de colega noastră Mihaela Prevenda, în condițiile în care munca de gazetar mi-a îndreptat pașii cu ani în urmă către Spitalul Fundeni și, după o zi de povești (de viață?), anumite lucruri s-au întipărit în memoria de lungă durată pentru totdeauna; mulți dintre voi știu deja ce înseamnă boala în România.
Situația este clară: sora Mihaelei, Luminița, are cancer, o formă de netratat în țara noastră. Simplu. Dureros pentru familie și prieteni. Un alt caz din cele aproape 80.000 înregistrate anual.
De aceea, voi, cei care învârtiți sute de mii și milioane de euro, poate găsiți ceva prin trăistuța voastră și de această dată, pentru sora unui gazetar îndrăgit de mulți.
Precizez că am avut acordul verbal al Mihaelei pentru a posta acest anunț.
Mesajul netrunchiat al colegei noastre, mai jos:
„Nu am cuvinte să vă mulțumesc celor care îi dați o șansă la viață Luminiței, sora mea. Am ajuns cu Lumi la Spitalul Universitar din Zurich pentru a începe tratamentul care să-i salveze viața. Din suflet vă mulțumim și vă dorim sănătate!
Sora mea a fost diagnosticată cu cancer de glandă suprarenală, o boală extrem de rară și care, după luni de zile, în România s-a constatat că nu poate fi tratată. Luminița Prevenda are 39 de ani, este o luptătoare, o optimistă... și în acest moment zâmbește. Vă zâmbește vouă, celor care o sprijiniți să fie aici, și îi zâmbește vieții. Orice ajutor, cât de mic, este important pentru zâmbetul Luminiței.
Dovada este faptul că am ajuns la prima etapă din tratament. Vă mulțumim din inimă!
Donații pot fi făcute în următoarele conturi Banca Transilvania:
PREVENDA LUMINITA GABRIELA - CNP2770926510081
CONT EURO: RO52BTRLEURCRT0405384101
CONT LEI: RO05BTRLRONCRT0405384101”.
Sănătate, și din partea noastră!
Oficialitățile de la București recunosc existența dublului standard la alimente: 9 din 29 produse verificate au probleme. Daea, „urecheat” din nou de premier. Retailerii sunt liniștiți
Din totalul de 29 de produse analizate în cadrul unui studiu comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard, la nouă dintre acestea au fost descoperite diferențe atât faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, cât şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv ale nivelului proteinelor sau ale conţinutului de grăsime, precum şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari, a precizat, miercuri, Rodica Tănăsuică, director al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, într-o conferință de presă.
„La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice. Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată. Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a precizat șefa IISPV.
Din datele prezentate de Tănăsuică reies diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv ale nivelului proteinelor sau ale conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.
Concret, potrivit informațiilor centralizate, în cazul parizerului de porc, valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g. Mai mult, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.
Cu privire la aceste aspecte, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara de miercuri.
„Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră. Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate, solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând, oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea.
La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, a afirmat că acestea nu pun în pericol sănătatea populaţiei.
Mihai Tudose, către Petre Daea: „Chiar așa, suntem cetățeni de mâna a doua și mâncăm orice?”
În cadrul ședinței de guvern care a avut loc a doua zi după prezentarea rezultatelor, premierul Mihai Tudose l-a certat pe subalternul său (favoritul lui Liviu Dragnea), în speță actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, și l-a întrebat pe acesta dacă nu cumva românii sunt cetățeni de mâna a doua, care mănâncă orice.
În replică, Daea (destul de iritat de prezența presei în curtea Ministerului Agriculturii pentru a afla numele furnizorilor/producătorilor acestor alimente cu probleme) a spus că a informat publicul, pe baza analizelor de laborator, despre rezultatul pe care l-a obținut în urma analizelor la cele 29 de produse și că a transmis imediat situația Comisiei Europene. Și asta, în condițiile în care, mai afirma Daea în deschiderea conferinței de presă de la guvern, la noi în țară nu exită o normă juridică și o metodologie unitară pentru abordarea acestei tematici de dublu standard.
„Noi am informat imediat populația, de asemenea am transmis datele pe care noi le-am obținut la toți europarlamentarii, pentru a avea posibilitatea ca în comisiile de specialitate să susțină, în așa fel încât să ne conjugăm forțele pentru schimbarea, pentru realizarea unei norme juridice la nivelul Comisiei Europene, cu care să operăm, în așa fel încât să protejăm consumatorii români și să informăm corect pentru a putea răspunde în fiecare moment la întrebările pe care le pun astăzi consumatorii.
Din nefericire, n-am reușit să prezentăm în detaliu aceste lucruri, pentru faptul că, neavând o normă juridică cu care să operăm, nu putem să dăm numele comerciantului și producătorului respectiv, pentru că am putea crea conflicte juridice care ar putea să coste. Motiv pentru care și astăzi presa îmi solicită insistent, iar în Ministerul Agriculturii, în curtea Ministerului Agriculturii, există un punct de transmitere din oră în oră cum că solicită ministrului Agriculturii să spună numele și al comerciantului, și al producătorului respectiv. Acest lucru nu îl pot face. Colegii de la ANPC și de la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară vin cu explicații în fiecare moment, explicații tehnice, pentru a putea da detaliile cuvenite, în așa fel încât transparența să fie totală, dar în același timp protecția instituțiilor trebuie să fie asigurată din punct de vedere juridic”, a răspuns Daea la săpuneala administrată de Tudose.
Mai departe, Tudose a pasat mingea în curtea Ministerului Justiției și a încercat să smulgă o promisiune de la aceștia de a găsi o modalitate de a emite norme interne care să permită informarea clară a publicului cu privire la producătorii la care se constată nereguli.
Ministrul Tudorel Toader a promis că măcar va încerca identificarea unei soluții juridice la această problemă.
„Domnule prim-ministru, sigur, vom colabora cu Ministerul Agriculturii, cu toate ministerele care pot avea conexiuni cu această problemă, dar, de principiu, cred că în discuție se pune problema unui tratament egal de care trebuie să se bucure toți consumatorii, toți cetățenii UE, indiferent că sunt membri ai unui stat sau ai altuia. Aceasta este baza de discuție, aceasta este baza de la care vom porni spre identificarea soluției juridice, pe de o parte, și a soluției practice, faptice, pe de altă parte”, a conchis Tudorel Toader.
Un retailer german spune că produsele sale alimentare marcă proprie nu au probleme cu calitatea duală
În ceea ce privește calitatea produselor alimentare marcă proprie comercializate în rețeaua Kaufland, aceasta ar fi „absolut identică” în toate cele șapte țări în care rețeaua de retail germană este prezentă în Europa, a anunțat luni, 18 iulie 2017, Valer Hancaș, manager Corporate Affairs&Communications al companiei.
„Mă voi referi strict la mărcile noastre proprii. Calitatea acestora este absolut identică în toate cele șapte țări în care Kaufland este prezent în Europa. Mai mult, raportul calitate-preț al acestor produse este unul excelent. Ca atare, nu ne așteptăm decât ca, în continuare, clienții noștri să se bucure de prospețimea și de calitatea acestor produse. (...) Noi nu ne facem absolut nicio problemă”, a precizat Hancaș, în contextul în care o echipă din România, formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia), în perioada 19-26 iunie 2017, pentru realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard.
Într-o primă etapă, grupul a realizat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.
Pe perioada deplasării au avut loc întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia. Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție de prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl – Germania și Olanda, Kaufland – Germania și Belgia – Delhaize (Mega Image – România).
Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.
În cadrul conferinței de presă de la Ministrul Agriculturii, șefia instituției a menţionat faptul că nu se vor mai face analize de dublu standard pentru că trebuie să existe instrumentar unitar, dar şi pentru că acestea costă.
Potrivit oficialităților, valoarea analizelor de laborator se ridică la 7.206 de lei, la care se adaugă cheltuielile de deplasare ale specialiştilor, de 32.884 de lei.
„Masterandul” Valer Novac, asul de la manșa lui „Ivan” - elicopterul Kamov Ka-26 (YR-DOR), a demonstrat la BIAS2017 ce ușor e să execuți misiuni aviochimice de stropiri aeriene
A trecut de pragul de 10.000 de ore de zbor, mare parte petrecute în operațiuni aviochimice (fertilizări, tratamente fitosanitare etc.), este de baștină din Șeica Mare, județul Sibiu, adică e ardelean și e „mândru de asta” și, la BIAS 2017, a fost din nou la manșa lui „Ivan”, un elicopter Kamov Ka-26 (YR-DOR) de producție rusească specializat pe împrăștierea substanțelor, vorbim de Valer Novac, unul dintre așii aviației românești, actualmente instructor de pilotaj în cadrul Autorității Aeronautice Civile Române (AACR).
Am trăit această bucurie de a discuta cu o legendă în viață pentru a doua oară, în condițiile în care cu mai bine de patru ani în urmă am realizat un interviu cu Valeriu Păun, pilot de AN-2, un „tractorist” al aerului, așa cum îi plăcea să se autodescrie. De menționat este că AN-2 și Ka-26 sunt aparatele de zbor cu care România a susținut agricultura decenii la rând prin operațiuni aviochimice de succes.
Revenind la sintagma de „tractorist” al aerului, aceasta nu este tocmai pe placul pilotului de elicopter Valer Novac. În schimb, asul de la manșa Kamov-ului îi denumește pe aviatorii din zona protecției culturilor agricole „masteranzi”, în viziunea sa piloții de aviație utilitară pentru operațiuni aviochimice fiind printre cei mai buni din categoria a IV-a, îmbinând chiar și cinci meserii.
„Ești mai tot timpul legat și conectat cu apartul de zbor, tot timpul trebuie să fii și stație meteo, și bun inginer, și bun fermier, să știi dacă mașina te poate trece sau nu muntele, adică să îmbini vreo cinci meserii. Pentru mine, chestia cu tractoristul aerian ar putea însemna masterand. Cei care lucrează în partea de aviație utilitară pentru operațiuni aviochimice, unde totul este foarte greu, nu se compară cu nimic, de aceea eu îi consider masteranzi. După părerea mea, ei sunt unii dintre cei mai buni piloți de aviație categoria a IV-a”, a declarat Novac pentru Revista Fermierului.
Novac a mărturisit că, în prezent, se duce o luptă surdă între Asociația Națională a Aviatorilor Privați din România și Ministerul Mediului, în ceea ce privește interdicția de pulverizare aeriană a pesticidelor. El a recunoscut că s-au transmis diverse scrisori prin care s-au justificat intervențiile, la care însă statul nu a răspuns deloc.
Mai multe, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Domnule Valer Novac, ați evoluat la BIAS2017 cu elicopterul Kamov Ka-26, aeronavă destinată zborurilor aviochimice. Chiar dacă sunteți inspector de pilotaj în cadrul AAR, cele peste 10.000 de ore de zbor și-au spus cuvântul. Ne puteți da mai multe detalii despre această mașină specializată?
Valer Novac: Acest tip de elicopter îl avem în exploatare de 40 de ani. Este o aeronavă cu destinație specială – agricultura –, mai exact pentru fertilizări, stropiri aeriene, împreună cu AN2, care sunt din aceeași clasă; acum sunt încadrate ca aeronave istorice. Ele sunt aparate de zbor cu o viață destul de lungă, (...) îndeplinesc și în ziua de astăzi condițiile și cerințele care sunt impuse de ceea ce înseamnă securitatea și siguranța aeriană. Asta înseamnă totuși costuri, bani destul de mulți care se investesc în tehnică, astfel încât ele să aibă la sfârșitul perioadelor de lucrări un CRS, un document care atestă că lucrările au fost făcute corect și că aeronava corespunde din punct de vedere tehnic cerințelor.
Ce înseamnă mașinăriile acestea – de la cap la coadă, pe scurt, foarte exact și fără multă vorbă – ele sunt aeronave menite a-i ajuta pe fermieri. În țara noastră, producătorii agricoli cu experiență mai mare cu siguranță știu foarte bine și tipul de avion AN2 - biplanul acesta rusesc, precum și elicopterul K-26. În toată cariera lor, fiecare aparat de zbor făcea pe an în jur de 20.000 ha.
R.F.: Ce dispersie a substanțelor fitosanitare are această aeronavă Ka-26?
V.N.: Noi lucrăm cu 32 de metri bandă de lucru la doze de 50, în timp ce la doze de 100 lucrăm bandă de 25 de metri. Cu alte cuvinte, în funcție de doze se lucrează și pe benzi. Benzile pot fi îngustate sau lărgite în funcție de doza pe care trebuie s-o aplici. Kamov este capabil să dea de la 20 de litri la hectar până la 200 de litri la hectar, la fel ca avioanele AN2.
R.F.: În ceea ce privește costurile, care este diferența de preț între operațiunile aviochimice prestate de un AN2, respectiv de un Kamov Ka-26?
V.N.: Vorbim de aproximativ cinci lei diferență la hectar costuri de operare; o sumă infimă. Diferența dintre un elicopter și un avion este aceea că elicopterul lucrează pe terenuri mai apropiate de parcele. Altfel spus, la costurile pe ora de zbor și anduranță, motoare și uzură este coeficientul 1/24 față de AN2. Cam acesta este raportul. Dacă în cazul avionului, ora sau hectarul costă 50 de lei, cu Ka-26 îl faci cu 55 de lei sau cu 57 de lei.
Avantajul constă însă în faptul că elicopterul zboară mai aproape de sol, cu viteze diferite. Cu un elicopter poți zbura de la 40 km/h până la 90-110 km/h, iar avionul zboară de la 110 km/h până pe la 140 km/h. Avionul se pretează pentru lucrul la viteze mai mari și cu volume ultrareduse, cu doze, ca și la elicopter, însă cu doze mai mari. Instalațiile sunt personalizate atât pe fiecare elicopter, cât și pe fiecare avion și sunt autorizate.
R.F.: Ce a însemnat această activitate aviochimică a aviației utilitare românești înainte de Revoluție și ce înseamnă ea în momentul de față, în condițiile în care este vizibilă o scădere semnificativă?
V.N.: Vorbind despre mașinăriile acestea, în anii comunismului, aviația utilitară, care avea 10 puncte în țară, desfășura o activitate de 65.000 de ore de zbor. Este un volum enorm. Puțină lume poate înțelege dimensiunea activității din acea perioadă. Din 10 puncte în țară, în prezent au mai rămas cam șase. Mai toate sunt private, iar nivelul de abordare este cu totul altul. Activitatea este mult mai redusă din cauza faptului că fostele IAS-uri, CAP-uri s-au transformat în societăți private, societăți comerciale care au ca obiect de activitate agricultura și partea vegetală.
R.F.: Care era zona în care aceste aeronave operau frecvent?
V.N.: În mare parte, vorbim de sudul României. Ele operau în general pe suprafețele mari din Craiova, Drobeta Turnu-Severin, dar pe cele din partea de vest a României, și anume Timișoara, Oradea, respectiv centrul Transilvaniei. Culturile vizate de operațiunile aviochimice erau grâul, orzul, floarea-soarelui și soia (mai nou, și rapița). Pe aceste suprafețe s-au efectuat tratamente nenumărate, se lucrează și acum foarte mult, dar a apărut o problemă legată de mediu și care a limitat partea de aviație, de pulverizare aeriană, în baza unui regulament european transpus în legislația națională de Ministerul Mediului. Practic, normativele existente în prezent interzic pulverizarea aeriană în România.
R.F.: Care a fost explicația impunerii acestei decizii?
V.N.: Explicația a fost aceea de limitare a aplicării substanțelor.
R.F.: Dar cu un sprayer obișnuit (autopropulsată) sau cu un ansamblu tractor-implement, tratamentele acestea fitosanitare nu sunt la fel de periculoase? Principul este asemănător. Să ne gândim la beneficii. Utilajele grele tasează solul, nu pot intra în arii cu băltiri etc.
V.N.: Se duce o luptă surdă între Asociația Națională a Aviatorilor Privați din România și Ministerul Mediului. S-au transmis diverse scrisori prin care s-au justificat intervențiile, la care însă statul nu a răspuns deloc. S-a spus însă mereu că trebuie să ne aliniem normelor europene și că am chimizat foarte mult agricultura românească. Mai mult, ni s-a explicat că pulverizarea aeriană este periculoasă, însă de cealaltă parte s-a intrat puternic pe piață cu utilaje moderne venite din comunitatea europeană. Astfel, s-a încercat distrugerea acestei părți de aviație utilitară privată. Suntem puțini – în toată România au mai rămas doar 16 elicoptere Kamov și în jur de 40 de AN2. A trecut sub jumătate parcul de aeronave, iar pe de altă parte cerințele sunt din ce în ce mai mari: toată lumea vrea elicopter, dar l-ar fi vrut ieri.
R.F.: Ne referim la beneficiari, atunci când vă referiți la graba cu care doresc lucrările, la fermieri adică...
V.N.: Da. În momentul în care au depistat în cultură o boală și au nevoie de o aeronavă, procedurile pentru a aduce una la fața locului atât de repede sunt aproape imposibile. Spun asta pentru că operațiunile implică alimentarea cu combustibil, un contract, detașarea unei aeronave în zona de atac (de insecte, de larve etc). Din cauza limitării substanțelor, de aceea și aeronavele sunt mai slab cerute în piață, pentru că producătorilor agricoli le este teamă de amenzile care urmează să li se aplice dacă cumva Garda de Mediu găsește o aeronavă care lucrează și care nu respectă cele patru substanțe aprobate.
R.F.: Nu înțelegem de ce se vorbește atât de mult de chimizare masivă în România prin operațiuni aviochimice, în condițiile în care nu ne aflăm la un nivel alarmant. Se practică o chimizare a agriculturii prin mecanizare și nu sunt atât de multe probleme ridicate.
V.N.: În ceea ce privește substanțele pentru uz fitosanitar și chimizarea masivă despre care se tot discută, multă lume spune că am folosit și continuăm să facem asta într-un volum prea mare. Este și nu este adevărat. Să explicăm puțin altfel: sunt încă foarte multe boli și foarte mulți dăunători care își fac de cap în agricultura din România și de care mulți agronomi știu foarte bine. Să luăm ca exemplu mana. Vorbim practic de o ciupercă, boală căreia noi, prin operațiuni aviochimice, îi aplicăm un antidot. Plastic vorbind, vorbim de o „seringă”, o „injecție” pe care o aplicăm culturilor verzi și asta se face prin pulverizare aeriană cu substanțe care sunt (de acum încolo și dintotdeauna) încadrate în grupele III și IV de toxicitate. Substanțele sunt în doze foarte mici, se folosesc sute de grame la 6-10 ha.
Totodată, se lucrează cu volum redus de apă. Un aparat de zbor folosește un nivel al apei situat la jumătate sub cel al tractorului și lucrează suprafețe mult mai mari. Important este ca substanța activă care intră în cazanul aparatului de zbor să fie dozată corect de către inginer. Pilotul este cel care aplică pe suprafețe, cu ajutorul GPS-ului, a benzilor și a tehnicii de lucru, uniformitate, iar coeficientul de siguranță și de randament este de 97 la sută; există o scăpare de doar trei procente. Și asta, doar în cazurile de vânt lateral, de o cultură vecină care trebuie ferită și trebuie lăsate benzi de protecție, timp în care acest coeficient de calitate de 97 la sută este atins cu brio de către aeronave. Suprafețele mari înseamnă rentabilitate. Cu cât lucrezi pe suprafețe mai mici, nu mai poți face operațiuni aviochimice decât cu elicopterul.
Vrem să împărtășim cu fermierii tot ceea ce am realizat în ultimii 40 de ani
Revista Fermierului: Domnule Novac, nu v-am văzut la marile conferințe ale fermierilor. De ce aviația utilitară pentru operațiuni aviochimice nu este prezentă la aceste întruniri, măcar cu o prezentare?
Valer Novac: Ar trebui să existe o comunicare în acest sens, să putem împărtăși cu fermierii din tot ceea am realizat în ultimii 40 de ani. Am lucrat și în regimul trecut, și în cel actual. Este nevoie de sprijinirea agriculturii de către aviația civilă, pentru că fermierii noștri nu-și permit (noi știm asta) să cheltuiască foarte mult, dar vor foarte repede să-și aplice tratamentele, în lipsa cărora bolile și dăunătorii pot genera o diminuare substanțială de cultură. Bolile foliare la grâu, din câte îmi aduc aminte, generează undeva la 15% diminuare a producției. Tratamentul cu pesticide sistemice este mai delicat din punctul de vedere al perioadei de remanență (una mult mai lungă), iar substanța de contact care face din grupa IV are remanență cam șapte zile. La tratamentele la cartof, pe care le-am efectuat într-un număr destul de mare în zona Ardealului, fermierul, la fiecare șapte zile, are nevoie de un elicopter, dar să aibă și suprafețe, pentru că nu mă pot duce pentru 10 ha; nu merită.
R.F.: V-ați întâlnit de-a lungul carierei cu situații delicate?
V.N.: Am avut parte și de situații-limită, dar le-am rezolvat datorită antrenamentelor, faptului că suntem calmi. În general, pilotul de la agricultură trebuie să-și păstreze calmul. El nu poate fi niciodată nervos, nu poate fi niciodată agitat, iar în relația cu beneficiarul, chiar dacă acesta încearcă să-și impună voința atunci când normele în vigoare nu permit, pilotul trebuie să fie suveran. Fermierul trebuie să transmită exact ceea ce este de făcut, iar pilotul își va face treaba cât se poate de bine. Ideea este că fiecare pilot trebuie să conștientizeze că atunci când este chemat undeva, beneficiarul acela este „tatăl lui”. Când merge să lucreze pentru beneficiar, pilotul trebuie să se gândească la faptul că ar lucra pentru tatăl său. Nu trebuie făcut rabat la calitate: benzi, nu diagonale, mereu spun asta.
R.F.: Într-un interviu acordat unei publicații online, un fost pilot de AN2 care realiza și el operații aviochimice a vorbit de această breaslă a aviatorilor din agricultură ca fiind „tractoriști ai aerului”. Dumneavoastră cum v-ați descrie?
V.N.: Precum tractorul de pe vremuri, fără aer condiționat și joystick-uri, zborul pe AN2 și pe Ka-26 era și continuă să fie o meserie grea, riscantă, făcută în condiții speciale. Ești mai tot timpul legat și conectat cu aparatul de zbor, tot timpul trebuie să fii și stație meteo, și bun inginer, și bun fermier, să știi dacă mașina te poate trece sau nu muntele, adică să îmbini vreo cinci meserii. Pentru mine chestia cu tractoristul aerian ar putea însemna masterand. Cei care lucrează în partea de aviație utilitară pentru operațiuni aviochimice, unde totul este foarte greu, nu se compară cu nimic, de aceea eu îi consider masteranzi. După părerea mea, ei sunt unii dintre cei mai buni piloți de aviație categoria a IV-a.
R.F.: Câte brevete de zbor mai avem pe acest domeniu, în prezent?
V.N.: Ca personal navigant, din câte cunosc, mai avem doar 26 de piloți de Ka-26, inclusiv comerciali și privați, iar la AN2, în jur de 45 de piloți. Ne-am împuținat pentru că și noi îmbătrânim, nu suntem veșnici.
R.F.: Știm că ministrul Agriculturii în funcție, Petre Daea, este unul cu experiență și în perioada comunismului, și după Revoluție. Ce mesaj ați avea către el, în vederea susținerii acestei activități de care fermierii au nevoie... la nevoie și urgent?
V.N.: Cred că este omul care ar putea să apese pe clape, adică să cheme la discuții fermieri pricepuți, piloți pricepuți, unele din care să reiasă că este necesară în România și aviația utilitară, în sprijinul producătorilor agricoli. Ne dorim și noi ca aceștia să aibă randamente mari la hectar. Noi nu chimizăm cum o fac, spre exemplu, olandezii. Ei fac 14 tratamente la cartof, iar noi facem șapte. Asta o știu din experiență. Pe mine nu mă poate nimeni convinge că nu este adevărat. Ei folosesc substanțe de elită, iar fermierii români produc sămânță de cartof în straturi de ceapă. Avem Desiree, Ostara, Condor, dar producția este de cam... un sac. Cu un sac nu facem agricultură.
R.F.: În loc de cuvânt de final, ce le-ați spune celor care citesc publicația Revista Fermierului? Ei sunt și fermieri, și chiar piloți, și cu decizia politică...
V.N.: Aveți nevoie de aviatori. Aviatorii României sunt scumpi, în sensul că sunt rari la vedere. (...) Eu întotdeauna ridic mâna și salut locul unde s-a prăbușit Aurel Vlaicu și îmi doresc atât: să fim sănătoși și să putem duce gloria aviației românești mai departe în agricultură, în transporturi, în Aeroclubul României, în mitinguri aviatice, să arătăm că suntem români. Nu așa cum ne vorbește lumea că am fi. Nu toată țara asta este la nivel mediu. Sunt și oameni de elită aici. Sunt și fermieri care se încăpățânează să continue agricultura așa cum vor ei s-o facă, în ciuda directivelor de tot felul care impun restricții. Ei sunt aceia care se ambiționează să producă ceea ce doresc și care aplică tratamentele pe care le consideră de cuviință, în baza cunoștințelor acumulate în ani de experiență.
7 din 10 români utilizează carnea de pui pentru pregătirea meselor de mai multe ori pe săptămână. 93% dintre cei chestionați au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cel mai des gătită rețetă
Carnea de pui se află în topul preferințelor românilor în ceea ce privește tipurile de carne consumate cel mai des, 7 din 10 români susținând că o utilizează pentru pregătirea meselor de mai multe ori pe săptămână, se arată într-un studiu de piață național realizat de Transavia în parteneriat cu compania de cercetare de piață iSense Solutions și care anunță tendințele de consum pentru carnea de pasăre în România.
Aceeași cercetare de piață relevă că 95 la sută dintre persoanele care gătesc cel puțin săptămânal consumă acest tip de carne.
Mai mult, 93% dintre cei chestionați, persoane care gătesc săptămânal, au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cel mai des gătită rețetă de pui în gospodărie.
Potrivit acelorași concluzii ale studiului, hipermarketurile și supermarketurile rămân cele mai frecventate locuri de unde românii aleg să cumpere carnea de pui (77%), în timp ce magazinele fizice specializate (49%) și magazinele alimentare obișnuite (46%) sunt preferate de un număr mult mai mic de persoane.
În plus, 94 de procente dintre români preferă să cumpere carne proaspătă refrigerată în detrimentul celei congelate, pentru care a optat un procent de doar 27%, format în special din tineri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.
„Motivând alegerea frecventă a cărnii de pui în alimentația lor, românii susțin că acesta este un aliment care se gătește ușor (71%), are gust bun (62%) și este o carne slabă, cu puține calorii (57%). Cei mai mulți dintre români asociază acest tip de carne cu aportul caloric scăzut, conținutul mic de grăsimi și viața sănătoasă. Consumatorii ocazionali percep carnea de pui ca fiind bogată în vitamine”, se mai precizează într-un comunicat de presă al companiei.
Tipurile de carne de pui utilizate cel mai des în bucătăriile românilor sunt pieptul de pui (82%), pulpele superioare de pui (77%) și pulpele inferioare de pui (72%), însă și alte categorii precum ficățeii, aripioarele și pipotele sunt pe placul acestora. Modalitatea prin care aceștia preferă să le gătească frecvent sunt la cuptor (81%), în mâncare (75%) și la grătar (68%).
Studiul comandat de companie mai scoate în evidență o serie de date interesante despre felul în care gătesc românii carnea de pui, de unde se informează și ce rețete sunt în topul preferințelor lor.
„Un procent de 93% dintre respondenți, persoane care gătesc săptămânal, au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cea mai des gătită rețetă de pui în gospodărie. Pe locul doi este șnițelul de pui, cu o diferență de doar un procent”, anunță producătorul român de carne de pui.
Rezultatele cercetării de piață au mai scos la iveală faptul că românii și-au exprimat o preferință crescută pentru tocănița de pui (91%), ciorba de pui cu tăiței (88%) și supa de pui cu găluște (88%). Lista continuă cu o serie de alte rețete de pui, precum pui cu orez, ficăței de pui la tigaie, pulpe de pui cu legume la cuptor, friptură de pui cu mujdei și mămăligă, salată boeuf cu carne de pui sau mâncare de mazăre cu pui.
Copiilor le place șnițelul de pui!
În top trei rețete cu carne de pui gătite cel mai des pentru copii, anunță producătorul român, șnițelul de pui este prima alegere a românilor, 82% dintre participanții la studiu declarând că pregătesc această rețetă pentru cei mici. A doua cea mai gătită rețetă este ciorba de pui cu tăiței (78%), iar supa de pui cu găluște reprezintă a treia alegere a românilor pentru mesele copiilor.
81% dintre consumatorii de carne de pui susțin că au aflat rețetele pe care le pregătesc de la membrii familiei (mame, bunici), iar 57% dintre aceștia au ca sursă de inspirație mediul online, site-uri specializate sau bloguri.
Românii sunt deschiși și către bucătăriile internaționale, iar cea mai apreciată este bucătăria italiană (68%), urmată de cea grecească (37%) și cea franțuzească (36%).
Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 520 de persoane, bărbați și femei cu vârste de peste 18 ani, din mediul urban, care obișnuiesc să gătească cel puțin o dată pe săptămână și aduce o perspectivă de actualitate asupra obiceiurilor culinare și de consum ale românilor, dar si asupra pieței cărnii de pui, care a crescut în mod constant în ultimii ani.
Acest studiu survine inclusiv în contextul în care compania Transavia a împlinit anul trecut 25 de ani de la înființare, perioadă în care s-a impus pe piața locală și externă prin investiții constante și printr-un model de business integrat vertical, ce îi reconfirmă astăzi poziția de lider în România, precum și poziția de top în rândul celor mai mari exportatori locali.
Datele studiului relevă tendințele actuale de consum pentru carnea de pasăre, o perspectivă a evoluției pieței, dar și topul celor mai populare rețete cu carne de pui gătite de români.
Află acum care sunt hibrizii de rapiță DuPont Pioneer pe care au pariat opt fermieri din județul de baștină al lui Liviu Dragnea!
Fermierii-campioni la producția de rapiță din județul Teleorman au pariat pe culturile înființate cu hibrizi DuPont Pioneer (PT225 și PT234, respectiv PT264) și nu au avut decât de câștigat (producțiile variind între 4.300 și aproape 6.000 de kilograme la hectar randament), în condițiile în care în multe ferme din țară s-au înregistrat producții de peste patru tone la hectar, anunță compania printr-un comunicat de presă.
Potrivit documentului, Cosmin Băcanu și Ioan Manea, ambii din localitatea Furculești, județul Teleorman, precum și Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, respectiv Oprina Ion - toți patru femieri-campioni - sunt hotărâți ca și anul viitor să mizeze pe cultura-regină, și anume rapița. La fel vor face și ceilalți patru: Christophe Huiban, Negrilă Marcela, Milanovici Ștefan și Zamfir Marin. Și au și de ce!
Cosmin Băcanu lucrează 1.100 de hectare, iar în acest an a semănat 100 de hectare cu hibridul PT225 și 150 de hecatre cu hibridul PT234. Producțiile obținute au depășit 5.000 kg/ha, asta datorită geneticii Pioneer, cât și a tehnologiei aplicate. Mai exact, la hibridul PT225 producția a fost de 5.950 kg/ha, iar la hibridul PT234 – 5.700 kg/ha.
„Grâul a fost plantă premergătoare pe care am înființat cultura de rapiță. Imediat după ce acesta a fost recoltat, am făcut o lucrare cu grapa cu discuri pentru a păstra apa în sol, apoi după ce au răsărit buruienile, am aplicat un erbicid total pe bază de glifosat, 4 l/ha. Apoi am administrat 250 kg de complexe 18.46.0. Următoarea lucrare s-a efectuat cu Tigerul la adâncimea de 28-30 cm, după aceea am discuit, iar în ziua premergătoare semănatului am aplicat 100 de kg/ha azotat de amoniu. Semănatul a avut loc în data de 5 septembrie, cu semănătoare Horsche Pronto 6 DC-PTF, este o semnănătoare care încoporează cu discurile din față azotul aplicat cu o zi înainte, are o secțiune la mijloc care aplică îngrășămintele odată cu semănatul și în spate are o secțiune unde sunt semințele. S-au semănat 55 de semințe/mp la adâncimea de 2-3 cm. Tot în toamnă am aplicat un fungicid și un regulator de creștere, dar și un erbicid contra buruienilor graminee. Apoi în februarie am aplicat 300 de kg/ha de uree, iar din primăvară și până la recoltare am mai administrat încă 3 tratamente cu fungicide și insecticide de contact sau sistemice la nevoie. Recoltatul l-am început când umiditatea semințelor a fost de 12%”, a precizat fermierul teleormănean, Cosmin Băcanu, într-un testimonial pentru comunicatorul companiei DuPont Pioneer.
Producătorul agricol a specificat totodată că pentru în următoarea campanie va semăna rapiță pe 200 de hectare, dintre care jumătate cu hibrizii PT234 și PT225, iar cealaltă jumătate cu hibridul PT264.
Ioan Manea (foto stânga), un alt fermier din localitatea Furculești, lucrează 470 de hectare, dintre care pe 120 de hactare a cultivat rapiță în acest an. A devenit unul dintre fermierii campioni deoarece la hibridul PT225 a obșinut produții de 5.200 kg/ha, în timp ce la hibridul PT234 a obșinut 5.000 kg/ha.
„După recoltatul grâului, în luna iulie, am început pregătirea terenului, iar semănatul a avut loc între 5 și 10 septembrie. Am aplicat îngrășăminte - 300 kg/ha, și tot în toamnă am aplicat tratamente cu fungicide și insecticide. În jurul datei de 1 octombrie am aplicat și sulfat de amoniu, în jur de 100 de kg/ha. În primăvară am aplicat alte tratamente, dintre care 3 cu fungicide plus insecticid și un îngrășământ foliar, dar și îngrășăminte aplicate în 2 faze. Recoltatul l-am început în momentul în care umiditatea a fost în jur de 9%”, a adăugat Ioan Manea.
La rândul său, Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, lucrează 550 de hectare, dintre care în acest an 120 au fost însămânțate cu rapiță. Jumătate din suprafața de rapiță a fost însămânțată cu hibrizii Pioneer PT234 și PT225.
„Am înființat cultura între 5-7 septembrie și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe, un tratament cu insecticid și unul cu erbicid în toamnă, aș fi vrut să mai efectuez unul, dar am avut probleme cu instalația și atunci nu am mai reușit acest lucru în timp util. Am fertilizat în februarie cu 200 kg/ha de uree și apoi la jumătatea lunii martie am aplicat 100 kg/ha de Sulfammo, apoi 3 tratamente cu fungicide, între ele am aplicat un insecticid și un erbicid. Recoltatul l-am început pe 11 iulie, la PT234 am înregistrat o medie de 4.500 kg, iar la PT225, încă recoltez, dar preconizez ca pot atinge și de 5.000 kg/ha.”
Anul viitor fermierul din Drăgănești-Vlașca va însămânța același număr de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer va opta pentru aceeași 2 hibrizi: PT225 și PT234.
Tot în județul Teleorman, fermierul Oprina Ion a obținut 5.000 kg/ha la hibridul PT200CL, 4.300 kg/ha la hibridul PT234 și 4.250 kg/ha la hibridul PT225.
Producătorul agricol Christophe Huiban a obținut 4.900 kg/ha la hibridul PT225, Negrilă Marcela 4.800 kg/ha la hibridul PT234, Milanovici Ștefan 4.800 kg/ha la hibridul PT225, iar Zamfir Marin 4.650 kg/ha la hibridul PT225 și 4.500 cu PT234.
Pentru județul Teleorman, până luni, 3 iulie 2017, rapița pentru ulei era recoltată de pe 27,28% din suprafața însămânțată, conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.
Valer Hancaș, despre produsele alimentare susceptibile de dublu standard: „Calitatea mărcilor noastre proprii este identică în toate cele șapte țări în care Kaufland este prezent”
În ceea ce privește calitatea produselor alimentare marcă proprie, comercializate în rețeaua Kaufland, aceasta ar fi „absolut identică” în toate cele șapte țări în care rețeaua de retail germană este prezentă în Europa, a anunțat luni, 18 iulie 2017, Valer Hancaș, manager Corporate Affairs&Communications al companiei, cu ocazia lansării primei rețele de grădini urbane comunitare, proiect dezvoltat de companie împreună cu partenerii de la Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România și denumit sugestiv „Grădinescu”.
„Mă voi referi strict la mărcile noastre proprii. Calitatea acestora este absolut identică în toate cele șapte țări în care Kaufland este prezent în Europa. Mai mult, raportul calitate-preț al acestor produse este unul excelent. Ca atare, nu ne așteptăm decât ca, în continuare, clienții noștri să se bucure de prospețimea și de calitatea acestor produse. (...) Noi nu ne facem absolut nicio problemă”, a precizat Hancaș în contextul în care o echipă din România, formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia) în perioada 19-26 iunie 2017 pentru realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard.
Într-o primă etapă, grupul a realizat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.
Pe perioada deplasării au avut loc întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia. Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl – Germania și Olanda, Kaufland – Germania și Belgia – Delhaize (Mega Image – România).
Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.
Mai mult, întrebat fiind ce părere are despre Legea 150/2016, mai exact dacă o consideră funcțională, reprezentantul comerciantului a replicat în primă instanță, scurt: „În general, suntem poate singurul retailer care are o pondere majoritară de produse românești, adică peste 51 la sută. Există parteneriate între producători români și comercianți și, cu certitudine, pot spune că producătorii români beneficiază și vor beneficia în continuare de susținerea noastră. Avem foarte multe parteneriate puternice, din care beneficiem de produse românești”.
Cu privire la parteneriatele despre care a vorbit, în contextul aplicabilității Legii 150 sau dimpotrivă, a lipsei sale de funcționalitate, Hancaș a exemplificat până la urmă, precizând că rețeaua de retail din care face și el parte continuă parteneriatul cu Agrostar, concretizat prin Cooperativa „Țara Mea”. În colaborare cu această formă asociativă, Kaufland a generat o cifră de afaceri de 15 milioane de euro, anul trecut.
„Într-adevăr, susținem producătorii români. Kaufland România are un proiect derulat în 2015, împreună cu Confederația Agrostar și în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – este vorba de cooperativa «Țara Mea». Este un proiect care funcționează în continuare foarte bine. Mai mult decât atât, vă pot spune și niște cifre comparabile – în 2015 am dezvoltat o cifră de afaceri în această cooperativă de aproximativ 12 milioane de lei, iar în 2016, cifra de afaceri generată în parteneriat cu cooperativa a fost de 15 milioane de euro”, a continuat Valer Hancaș.
Nu în ultimul rând, reprezentantul retailerului a vorbit de proporția prezenței pe rafturile magazinelor Kaufland a mărfurilor agroalimentare de import față de cele autohtone și a afirmat că aceasta diferă în funcție de sezonalitate.
„În momentul de față predomină articolele românești. Depinde la ce gamă de produse ne referim. În prezent, avem în magazine produse românești din mai multe game, cum sunt: lactatele, brânzeturile, carnea, conservele de legume, conservele de fructe, gemurile, cerealele, produsele de panificație. Dacă ne referim la legume-fructe, acestea, în plin sezon, pot atinge și o cotă de peste 90%; nu pot spune 100 la sută pentru că mai există citrice și alte fructe care nu cresc în România, iar ca volume la fel, tot undeva la peste 90 la sută. Mierea este undeva la un procentaj de peste 90% de origine românească. Produsele de panificație între 90 și 95 de procente. La gama de lactate am crescut în fiecare an gama, ajungând la aproximativ 30 la sută”, a mărturisit Hancaș, adăugând că tendința de consum local nu este una pur românească, ci una internațională, în care, caută să achiziționeze produse locale.
„Noi, lucrul acesta îl facem din 2005, de când am intrat pe piață, strategia de formare a sortimentului axându-se, în principal, pe parteneriate locale”, a conchis el pe subiectul produselor alimentare locale.
Despre „Grădinescu”: „Nu ne-am gândit la business”
Același Valer Hancaș a vorbit și despre prima rețea de grădini urbane comunitare, proiect dezvoltat de companie împreună cu partenerii de la Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România și denumit sugestiv „Grădinescu”.
„Nu ne-am gândit la business. Este un proiect strict, care vine să ofere comunității spații pe care până acum, probabil, nu le-au avut la dispoziție și le pot avea în magazinele noastre”, a adăugat oficialul companiei germane de retail.
Proiectul „Grădinescu” constă într-o rețea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperișurile magazinelor retailerului german, patru în parcările sau în spatele acestora și două în școli din Capitală.
Primul magazin cu acoperișul și exteriorul deja transformate în grădini urbane este cel din Bucureștii Noi, iar până la toamnă vor fi dotate și cele din strada Barbu Văcărescu, din cartierele Tudor Vladimirescu și Apărătorii Patriei, precum și cele din școli.
Prima grădină urbană amenajată din cadrul magazinului din Bucureștii Noi are 2.300 mp și este destinată pentru a fi folosită de către comunitate. De aceea, comerciantul lansează o invitație oamenilor din vecinătatea magazinului să vină să își adopte propria parcelă de grădină, pe care să o îngrijească sub îndrumarea specialiștilor de la institutul partener, devenind astfel un membru al familiei „Grădinescu”. De asemenea, grădina va deservi și ca spațiu de învățare pentru școlile și grădinițele din zonă.
Prin această inițiativă, retailerul reinventează conceptul de hipermarket în România și propune din nou un model de responsabilitate. Pe lângă rolul estetic și educativ, grădinile de pe acoperiș și din exteriorul parcărilor aduc și avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului și reducerea poluării, a zgomotelor și reglarea umidității.
Inițiativa vine în contextul în care agricultura urbană sau „grădinăritul pe balcon” este o ocupație din ce în ce mai întâlnită.
În acest sens, comerciantul prezintă rezultatele primului studiu privind răspândirea grădinăritului urban în România. Potrivit sondajului, 7 din 10 români practică agricultura urbană, cultivând la domiciliu legume, verdețuri sau fructe, din dorința de a se bucura de propriile culturi, naturale. Dintre aceștia, peste jumătate aleg să cultive verdețuri (57% respondenți), în timp ce 39% cultivă fructe, iar 27% cultivă legume, unii combinând mai multe tipuri. Plantele cel mai des cultivate de români în urban sunt căpșunile (25%), lămâile (20%), urmate de roșii, cartofi, pătrunjel, cimbru și rozmarin. Balconul este locul preferat pentru agricultură urbană de aproape 50% dintre români, în timp ce 14% cultivă în fața blocului, 8% la periferia orașului, iar restul nu găsesc un loc în oraș, orientându-se spre parcele din afara acestuia.
„Proiectul de grădini urbane «Grădinescu» oferă bucureștenilor posibilitatea de a se bucura de spații verzi aparent nefolosite în Capitală. Am identificat în patru magazine Kaufland din București spații pentru grădini, astfel încât elevii, vecinii și toți cei interesați să aibă un loc unde își pot cultiva o roșie, verdeață, să aibă grijă de flori și plante, sau pur și simplu să poată sta la iarbă verde. Suntem mândri de acest proiect pe care îl lansăm astăzi împreună cu ICPR și vă invităm să ne bucurăm de aceste spații verzi", a declarat Katharina Scheidereiter, responsabil CSR Kaufland România.
„Am structurat grădinile după principiile și eticile permaculturii, dar și astfel încât să invite comunitatea locală să interacționeze cu plantele și să o protejeze, să o adopte și să învețe cât mai multe despre protecția mediului din această interacțiune”, a precizat la rândul său Ionuț Bădică, coordonator al proiectului și Președinte al Asociației Institutul de Cercetare în Permacultură din România.
Grădinile urbane amenajate în cadrul hipermarket-urilor retailerului german sunt comestibile și decorative, pe diferite tematici, în funcție de magazine, cu legume și fructe, plante aromatice, exotice, livezi, solarii, sere, parcele care pot fi adoptate de membri ai comunității vecine, pajiști cu flori, dar și mini-iazuri, ochiuri de apă pentru păsări, hotel de insecte și spații de co-working, evenimente și de relaxare.
De asemenea, de-a lungul anului, grădinile vor găzdui activități de semănare și grădinărit, dar și de relaxare, precum picnicuri sau vizionări de filme la cinematograful în aer liber, dar și cursuri educaționale desfășurate în grădină de specialiștii Institutului partener, pentru copii și adulți.
Prima grădină urbană comunitară tip „plot-share”
Grădina urbană din proiectul „Grădinescu” este de tip „plot share”, fiind concepută astfel încât să se autosusțină conform principiilor permaculturii. Aceasta cuprinde o zonă de peisaj comestibil, o zonă de loturi individuale de legume, un solar, o răsadniță și vermicompost, o livadă ce va fi plantată în toamnă, un spațiu multifuncțional pentru evenimente (proiecție de film, loc de joacă, pajiște), un spațiu de lucru amenajat special pentru co-working (prevăzut cu wi-fi, ceai și alte facilități), ochiuri de apă, sistem de irigații și un hotel de insecte.
Printre plantele cultivate, anuale sau perene, se numără legumele (roșii, castraveți, dovlecei, fasole, varză, vinete, pepeni, țelină), plantele aromatice (coriandru, pătrunjel, mărar, oregano, maghiran, busuioc), florile (crăițe, moțul curcanului, cârciumărese, gura-leului, dalii), ierburile aromatice și medicinale (isop, cimbru, cimbrișor, tarhon, lavandă, tătăneasă, limba mielului), plantele cu fructe comestibile (căpșuni, măcriș, mangold), plantele decorative (graminee perene, regina nopții, trandafiri), livezile de arbuști (zmeur, coacăz, alun) și pomii fructiferi (măr, păr, gutui, cais, prun, vișin, cireș).
Grădina de pe acoperișul magazinului din Bucureștii Noi este de tip hidroponic (metodă ce păstrează cultura pe un substrat prin care circulă permanent apă cu soluții nutritive).
Grădina din parcarea magazinului Barbu Văcărescu va fi dată în folosință la finalul lunii iulie și va avea o suprafață de 1.200 mp. Aceasta va cuprinde peisaj comestibil, de tip food forest, cu numeroase tipuri de legume, fructe și copaci, dar și hotel de insecte, iaz și alei. De asemenea, ea va avea o grădină recreativă la locul de muncă destinată angajaților retailerului, formată din terase cu paturi de legume, plante cățărătoare, alee senzorială, pomișori și arbuști, mobilier de grădină, o mini-seră, hotel pentru insecte, ochiuri de apă etc.
Grădina din parcarea magazinului Kaufland din Apărătorii Patriei va fi amenajată în colaborare cu persoanele cazate în clădirile din imediata vecinătate și va conține foișor, paturi pentru legume, ochiuri de apă, sistem de irigații, hotel de insecte etc.
Grădina de pe acoperișul magazinului Kaufland Tudor Vladimirescu va cuprinde plante aromatice (mentă, busuioc, rozmarin, salvie etc), roșii de talie mică, dovlecei baby, iar primăvara și toamna salată și spanac.
Grădina din parcarea acestui magazin va cuprinde un dom geodezic (seră), zonă de plante exotice, plante aromatice, răsadniță, legume și altele.
Nu în în ultimul rând, și în școala 143 și școala 136 vor fi amenajate grădini și spații pentru grădinărit în spații de învățământ.
Rețeaua de hipermarketuri germană se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.250 de magazine în șapte țări și o rețea de 115 magazine în România. Potrivit spuselor lui Valer Hancaș, în țara noastră se vor deschide aproximativ șase magazine până la sfârșitul anului financiar - 28 februarie 2018, urmând ca investiția anuală în 10 modernizări de magazine și în deschideri de noi locații să atingă o cifră de circa 100 de milioane de euro.
Topul exportatorilor de grâu în sezonul 2017-2018, actualizat. Rusia urcă pe locul I susținută de raportul USDA. România fluidizează intens traficul destinat transporturilor de cereale
Oficialii americani tocmai au promovat Rusia pe primul loc în topul exportatorilor mondiali de grâu, mulțumită unei revizuiri în creștere a așteptărilor privind producția până aproape de un nivel-record, în timp ce francezii și spaniolii par a avea speranțele risipite în ceea ce privește recolta, în contextul general al blocului comunitar.
În raportul său mult-așteptat cu privire la producția și cererea mondială de produse agroalimentare – WASDE, Departamentul SUA pentru Agricultură (USDA) anticipează că exporturile ruse de grâu în sezonul 2017-2018 ar urma să atingă nivelul de 30,5 milioane de tone – o revizuire în creștere cu 1,5 milioane de tone și în mod clar un nou record.
În contrast, previziunile cu privire la exporturile nord-americane – locul I în sezonul anterior – sunt de creștere negativă cu 680.000 de tone, până la un total de 26,54 milioane de tone. Asta reflectă așteptările pesimiste cu privire la recolta de grâu de primăvară și durum, „în principal din cauza unor condiții de secetă severă care au afectat zona de nord a Marilor Câmpii”.
În plus, revizuirea pozitivă plasează transporturile ruse de grâu cu 500.000 de tone peste cele ale UE27. Din partea UE, așteptările erau ca blocul comunitar să fie cel mai mare exportator din acest sezon, cu volumele Statelor Unite ale Americii (SUA) previzionate a atinge un nivel de 26,34 milioane de tone; un loc III distant.
Potrivit Agrimoney.com, asta înseamnă că, pentru prima dată după perioada erei sovietice, când era, de fapt, importator net de grâu, Rusia ocupă primul loc printre exportatori, conform estimărilor USDA. Anterior, rușii fuseseră poziționați ca exportatori de top, însă au eșuat în demersul lor de a definitiva procesul, pe fondul unor probleme de ordin logistic.
„Condiții excelente”
Conform datelor aceluiași site de analiză, revizuirea în creștere reflectă așteptări îmbunătățite și cu privire la producția totală de grâu rusesc, concretizate prin estimările USDA în creștere a nivelului recoltei cu trei milioane de tone, până la un total de 72 de milioane de tone, cu doar 500.000 de tone peste rezultatul de anul trecut.
„Condițiile de creștere și dezvoltare ale grâului, la zi, sunt similare cu cele de anul trecut, atunci când Rusia a atins niveluri-record de producție”, spun analiștii USDA. În raport, ei susțin prezența „unor continue condiții excelente pentru grâul de toamnă în districtul de sud și în cel caucazian de nord care, împreună, contabilizează circa 60 de procente din producția rusă de materie-primă”.
Între timp, datele satelitare indică faptul că „starea culturii la început de sezon pentru grâul de primăvară arată excelent”, fiind lăudate „precipitațiile benefice din perioada mai-iunie care au căzut în zonele Volgăi, Uralilor și ale districtelor siberiene”.
Franța, Spania și Germania, în corzi?
Recolta de grâu a Uniunii Europene (UE) – cel mai mare producător la nivel mondial – are parte de cea de-a doua previziune de creștere negativă în ultimele 48 de ore, pe fondul secetei înregistrate în Franța și Spania, fapt care i-a determinat pe analiștii Strategie Grains să își revizuiască propriile estimări, din nou.
Pe de altă parte, ploile din Germania – al doilea mare cultivator de grâu din UE – vin la pachet cu temeri față de oferta mondială de grâu cu conţinut ridicat de proteine, necesar pentru producţia unor specialităţi de pâine şi blat de pizza, conform Bloomberg.
În ceea ce privește temerile celor de la Strategie Grains, specialiștii în proiecții de piață din cadrul companiei au revizuit în scădere estimările cu privire la producția de grâu a UE cu 900.000 de tone, până la un total de 140,7 milioane de tone. Cantitatea previzionată a fi produsă se apropie de 5 millioane de tone sub cifra înregistrată anul trecut, atunci când aceasta a fost subminată de ploile care au căzut în Franța.
Diminuarea survine la scurt timp după o alta de 1,1 milioane tone, înregistrată în rapoartele din aprilie și mai a.c.
De asemenea, previziunile grupului de analiză plasează producția totală de grâu a blocului comunitar, inclusiv durum, la 149,3 milioane de tone, practic o creștere de doar 3,3 milioane de tone de la an la an.
Constanța: se iau măsuri care să reducă timpul de așteptare până la intrarea în port. România a recoltat grâul de pe 55 la sută din suprafață
Între timp, România se pregătește pentru exportul recoltei din acest an. Prin vocea ministerului de resort, autoritățile de la București anunță că traficul de cereale prin porturile Constanța și Agigea reprezintă un procent important pe piața cerealelor din România, materiile prime agricole având o pondere foarte mare din totalul mărfurilor tranzacționate.
Din acest motiv, acestea au identificat măsuri care să reducă timpul de așteptare până la intrarea în portul Constanța, prin alocarea unor căi de acces exclusiv pentru transporturile de cereale, recepția și descărcarea operativă a acestor transporturi non-stop, 24 de ore din 24.
În această situație, pot fi evitate cozile care s-au format în ultima perioadă la intrarea în porturi, de aproximativ 1-2 kilometri, în special către sfârșitul zilei, pentru cele aproximativ 1.000 de mijloace de transport de mare tonaj ce transportă zilnic cereale în raza portuară.
„Precizăm că rezultatele recepțiilor calitative ce se efectuează pentru fiecare transport de cereale arată că, în acest an, nivelul indicilor de calitate a tuturor produselor agricole ce se descarcă în capacitățile de depozitare existente în raza celor două porturi este semnificativ superior nivelului minim de calitate (masă hectolitrică, umiditate, corpuri străine)”, anunță ministerul de resort printr-un comunicat de presă.
În această perioadă este în plină desfășurare în toate zonele țării recoltarea, transportul și depozitarea cerealelor (în special orz, rapiță, grâu, mazăre), motiv pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) efectuează acțiuni de supraveghere și sprijin permanent pentru optimizarea acestor activități în punctele unde se efectuează operațiuni de recepție și depozitare a cerealelor.
În acest sens, joi, 13 iulie 2017, a fost organizată la Instituția Prefectului Constanța o întâlnire operativă de lucru, la care au participat fermieri, reprezentanți ai IPJ Constanța, CNADR, ai Direcției pentru Agricultură a Județului Constanța, precum și ai Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Întâlnirea a avut ca scop principal stabilirea unor măsuri de fluidizare a traficului pentru mijloacele de transport cereale înspre depozitele de cereale existente în Porturile Constanța și Agigea, unde există în prezent facilități de depozitare care cuprind spații cu o capacitate totală de 1,2 milioane de tone de cereale.
Până sâmbătă, 15 iulie 2017, în România, culesul la grâu s-a realizat în proporție de 55% din suprafață, ploile care au căzut în aceste zile întârziind viteza de lucru la recoltat.
Aproape 1,5 milioane lei pentru întocmirea şi menținerea registrelor genealogice şi pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, aferent lunii mai 2017
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 17 – 19 iulie 2017, Centrele judeţene APIA/Centrul Municipiului Bucureşti vor efectua plata ajutorului pentru întocmirea şi menținerea registrelor genealogice şi pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, aferent lunii mai 2017, anunță agenția printr-un comunicat de presă.
Suma totală autorizată la plată este de 1.488.696,00 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 71 de beneficiari care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu HG. nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
Schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, reglementată de HG. nr.1179/2014, este exceptată de la obligația notificării prevăzută la art. 108 alin. (3) din tratat, conform criteriilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea art. 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 193/1 din 1 iulie 2014, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei. De asemenea, schema aplică prevederile art. 27 alin. (1) lit. a) și b) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.
Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv, întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole, așa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.
O rețea de magazine tip discount readuce pe mesele românilor roșiile „Buzău1600”
Un discounter german care operează și pe piața din România aduce gustul autentic al roșiilor autohtone, prin revitalizarea soiului românesc Buzău1600, celebru în anii ’80, începând cu luna iulie 2017.
O premieră pe piața de profil din țară, inițiativa de a revitaliza un soi autohton face parte din proiectul, „Cultivat în România, specific românesc”, derulat de retailerul german cu sprijinul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă (SCDL) Buzău.
Potrivit comunicatului de presă al companiei, „Cultivat în România, specific românesc” este o platformă amplă de dezvoltare sustenabilă a producătorilor locali, ce își propune să extindă colaborarea retailerului cu cât mai mulți furnizori români de legume și fructe, dar și să readucă pe mesele românilor soiuri autentice românești dispărute de pe piața de larg consum.
„Readucerea soiului de roșii Buzău1600 pe rafturile magazinelor Lidl este doar o primă etapă a proiectului «Cultivat în România, specific românesc». La sfârșitul acestui an agricol, Lidl plănuiește să aducă în magazinele sale și un soi de ceapă roșie, autentic românesc, ceapa roșie de Buzău”, se mai precizează în documentul de presă.
Renumit în anii ’80 pentru gustul și textura sa, soiul de roșii Buzău1600 este primul rezultat al proiectului de revitalizare a soiurilor tradiționale românești de legume și fructe. Cu sprijinul USAMVB, implementarea acestui proiect a început în urmă cu aproximativ un an, cu o sesiune de degustare și testarea mai multor soiuri autohtone de tomate. Cel care s-a făcut remarcat a fost Buzău1600, având gustul cel mai apropiat de preferințele consumatorilor. Astfel, acest soi a fost considerat un reper al gustului autentic de tomate și a devenit primul soi tradițional românesc readus la viață de către un retailer din România. Răsadurile au fost crescute de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Legumicolă Buzău și, ulterior, cultivate de către cei șase fermieri locali parteneri, atât în spațiu protejat, cât și în câmp deschis.
Soiul de roșii Buzău1600 a fost creat special pentru consumul proaspăt, fiind dezvoltat la Stațiunea Legumicolă Buzău în anul 1976. În același an, orașul Buzău a sărbătorit 1600 de ani de atestare documentară, cu această ocazie fiindu-i atribuită denumirea de „Buzău1600”. După anul 1990, cererile de pe piață pentru hibrizi noi care înregistrau productivitate și o rezistență la păstrare mai mare au făcut ca soiul de roșii Buzău1600 să fie cultivat preponderent pentru uz casnic. A rămas însă apreciat pentru mărimea fructelor și pentru calitățile lui gustative, dar și nutriționale. Soiul are un raport echilibrat de glucide și vitamina C, dar și o cantitate mare de licopen și carotinoizi, substanțe benefice sănătății.
Citeşte mai mult ...
Prin adoptarea OUG 48/2017, Guvernul devine „pentru unii mumă, pentru alții ciumă!” (Pro Agro)
OUG nr 48/2017 pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu nu contribuie cu nimic la asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu, anunță Federația Națională Pro Agro, Romalimenta, Rofish, ANCMMR, Patromat și APDCR, printr-un document de poziție.
Entitățile semnatare își manifestă astfel îngrijorarea referitor la modul în care autoritățile statului implicate aleg să implementeze normele comunitare în România, în speță OUG nr 48/2017 pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
„Constatăm, contrar celor declarate în preambul, că actul normativ nu contribuie cu nimic la asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu și nu conține nicio prevedere în sarcina operatorilor economici responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor statuate prin directivele UE!”, spun semnatarii documentului.
Potrivit comunicatului, prima urgență care apare în actul normativ, deși neargumentată în preambulul acestuia, ar fi dublarea sumelor pentru cheltuielile curente și de capital ale Administrației Fondului pentru mediu, de la 5% la 10% din venituri.
„Pe de-o parte Guvernul scade, până în anul 2019, presiunea asupra autorităților locale în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, gestionarea unui serviciu de salubrizare care să atingă performanțele impuse prin legislația națională și comunitară, iar pe de altă parte menține taxarea producătorilor de produse ambalate pentru a asigura în viitorii ani venituri substanțiale la Fondul pentru mediu, fără ca acești bani să contribuie cu ceva la creșterea reciclării la nivel național”, se plâng organizațiile amintite.
În plus, asociațiile mărturisesc că producătorii nu au alternativă la plata taxei către Fondul pentru mediu deoarece peste 60% din deșeurile de ambalaje se regăsesc în deșeurile municipale și acestea vor ajunge, cel puțin până în 2019, la fel ca până acum, la groapa de gunoi.
„În timp ce autoritatea publică locală ar plăti eventual 5 bani pentru 1 kg de deșeuri de ambalaje pe care îl elimină prin depozitare, producătorii trebuie să plătească 2 lei pentru același kg de deșeuri de ambalaje care, din cauza modului defectuos în care administrația publică locală organizează serviciul de salubrizare, nu mai au cum să îl recicleze.
Dacă luăm în considerare și lipsa controalelor organelor competente pentru verificarea modului în care autoritățile locale au declarat și îndeplinit obiectivul de reducere a cantităților eliminate prin depozitare, prin această ordonanța de urgență s-au creat toate premisele ca și în următorii ani gradul de reciclare a deșeurilor municipale în Romania să nu depășească cele 7-10 procente declarate de autoritățile de mediu.
Cetățenii acestei țări trebuie să știe că, în final, penalitățile impuse, care sunt de neevitat pentru mediul de afaceri din industria alimentară și nu numai, se vor regăsi cel mai probabil în prețuri și vor anula în mare măsură creșterile salariale acordate sau care urmează să fie acordate”, se mai precizează în comunicat.
Federația Națională Pro Agro, Romalimenta, RoFish, ANCMMR, Patromat și APDCR consideră că OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul de mediu favorizează cu precădere acele autorități locale care nu percep tarife/taxe distincte de salubrizare de la cetățeni, din care cauză nu au fost în măsură să transfere în tarife taxa în limita indicatorilor de performanță impuși operatorilor de salubrizare și încurajează în fapt depozitarea deșeurilor amestecate la groapă, ceea ce va duce la situația în care gropile de gunoi se vor umple cu o viteză mult mai mare decât cea preconizată.
„În acest context, întrebăm inițiatorii și Guvernul ce se întâmplă cu tarifele pe care unele unități ale autorităților publice locale le-au majorat pentru a include taxa de depozitare. Suspendarea taxei pentru depozitarea deșeurilor până în anul 2019 și înjumătățirea penalității aplicate unităților administrativ-teritoriale pentru eliminarea prin depozitarea deșeurilor municipale peste obiectivul anual încurajează perpetuarea comportamentului actual la nivelul municipalităților: colectare în amestec și «totul la groapă».
Prin costurile suplimentare pe care le va genera, este o lovitură pentru agenții economici din sectorul agroalimentar și implicit pentru întreaga populație. Industria de reciclare va avea de suferit din cauza lipsei de materii prime secundare. România se va îndepărta tot mai mult de principiile economiei circulare și de nivelul celorlalte state membre UE. Atragem, de asemenea, atenția că măsurile din actul normativ adoptate în regim de urgenţă nu sunt de natură a reduce cu nimic riscul de avansare a procedurii de infringement şi de impunere a unor sancţiuni pecuniare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene!
Solicităm Guvernului și Parlamentului să ia măsuri concrete pentru stimularea colectării selective de la populație pentru ca România să își poată atinge obiectivele referitoare la reciclare asumate la nivel european”, au conchis semnatarii documentului.
Federația Națională Pro Agro, Federația Romalimenta, Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România – Ro Fish, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România – ANCMMR, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții – PATROMAT și Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Chimicale din România – APDCR reunesc peste 300.000 de angajați.
Cu combina șenilată prin bălțile din tarlale! Un producător agricol și-a făcut cruce: „E un dar dumnezeiesc!” (Stanson, Case IH)
În cadrul evenimentului Agronomic Design care a avut loc în câmp, într-o fermă din localitatea Ulmeni, George Stanson, business manager Case IH&Steyr pentru România, Bulgaria, Serbia și Croaţia, a povestit cum un fermier român a considerat un dar dumnezeiesc posibilitatea de a recolta floarea-soarelui rămasă peste an într-o tarla plină cu bălți.
Chiar și la o viteză de 4 km/h, producătorul agricol a recunoscut că niciun alt utilaj n-ar fi făcut față condițiilor date și... și-a făcut chiar și cruce, spunând că asta înseamnă un „dar dumnezeiesc”.
Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, Stanson a mai spus că piața utilajelor își revine după o perioadă dificilă, inclusiv în Franța și în Germania.
Că lucrurile merg bine reiese inclusiv din declarațiile oficialului Case IH&Steyr, potrivit căruia fabricile din Vest au ajuns să angajeze încă un schimb pentru montaje.
Revista Fermierului: Domnule George Stanson, cum se vede piața utilajelor din România de la nivelul de top management al companiei pe care o reprezentați?
George Stanson: 2017 este cel mai bun an de când pot cuantifica eu piața – de 10 ani. (...) Tendința de creștere este de 20-25 de procente.
R.F.: Care a fost cel mai căutat produs comercializat de Titan Machinery?
G.S.: În momentul în care am preluat zona, producătorul agricol român făcea trecerea de la tractorul Universal 650 la alte produse cu vreo 30 de cai-putere mai mult – 85-105 CP. Ulterior, după vreo cinci ani, fermierul autohton (n.r. - și/sau prestator de servicii) a început să se gândească la utilaje de 150 CP și să schimbe și tehnologia din spate pentru ca, în prezent, probabil, achizițiile lor să se încadreze în intervalul 160 CP - 200 CP. Sunt foarte multe tractoare în această plajă de 160-200 CP pentru că au început să facă calcule, să conștientizeze că (...) un metru în plus în spate, la implemente, cere mai mulți cai-putere.
R.F.: Se observă ușor că fermierii români se gândesc inclusiv la tractoare șenilate, de mare putere.
G.S.: Acest segment de piață se dezvoltă mult. Noi ne-am gândit la utilaje șenilate încă de acum 30 de ani. Am tot investit și, în momentul de față, cred că de la o pondere de 20 la sută în piață (sau 15%, cât era acum patru-cinci ani), ne ducem, în Balcani în special, către 30 de procente. Vorbim de tractoare de peste 350-400 CP. Foarte mulți fac trecerea de la roți la șenile la peste 400 CP, din motive complet obiective.
Noi am recoltat la Râmnicu Sărat în ferma unui producător căruia îi rămăsese peste iarnă pe tarla cultură de floarea-soarelui, chiar în orezărie. Era baltă, însă utilajul șenilat avea capacitatea să recolteze cu 4 km/h. Producătorul agricol și-a făcut cruce și ne-a spus că pentru el 4 km/h înseamnă dar dumnezeiesc, pentru că altfel nu ar fi putut recolta cu nimic altceva.
R.F.: Știm că înainte de evenimentul care a avut loc la Ulmeni, în 22 iunie 2017, în Bulgaria a avut loc un altul, tot pentru prezentarea utilajelor din portofoliu. S-a reușit recoltarea la orz și acolo?
G.S.: Ulmeni a reprezentat o a doua locație de prezentare. Am început la Burgas, în Bulgaria, în săptămâna 12-18 iunie a.c., dar n-am putut recolta din cauză că orzul era încă verde; bulgarii erau cu trei săptămâni întărziați la acea vreme. Au preconizat ei cumva data de 15 iunie, dar până la 1 iulie-7 iulie nu se putea face nimic; umiditatea este ridicată acolo. A plouat în perioada premergătoare evenimentului, chiar și 40-50 de litri pe metrul pătrat, în aproximativ o săptămână, și cultura n-a apucat încă să se dezvolte. Era o cultură de orz puțin mai frumoasă decât cea de la Ulmeni – puțin peste opt tone la hectar estimări – care pentru orz este ceva fantastic, dar bobul era șiștav; în stadiu lapte-ceară. După toate calculele, între 14 și 20 de zile, cam atunci se va intra la recoltat.
R.F.: La Burgas au venit fermieri și din România?
G.S.: Nu. Am gândit conceptul în felul următor: ca să nu plimbăm toată caravana la sârbi, la bulgari, la cehi și la unguri, am adus cehii, slovacii și ungurii în Bulgaria și pe sârbi și croați i-am adus la Timișoara, în zilele de 6-7 iulie. Am avut evenimente la Corabia 2-3 iulie, iar pe 6-7 iulie am avut la Timișoara.
R.F.: Când spuneți că îi merge bine companiei la care lucrați, asta înseamnă că businessul se dezvoltă inclusiv la nivel global?
G.S.: Liniile de producție sunt sufocate, trebuie să mai angajăm câte un schimb. (...) În Austria ne este ușor, pentru că suntem într-o zonă foarte bine orientată din punctul de vedere al oamenilor cu spirit de asamblare. BMW produce la noi, la Steyr; au linie de producție. Cei de la SKF, cu rulmenții, iarăși sunt oameni cu istoric. Asta, în timp ce în Italia sau în Belgia este foarte greu să găsești forță de muncă. În Austria, marea majoritate a băieților care lucrează pe linie, foarte tineri, sunt fermieri de weekend. Nu voi spune că sunt mai de calitate tractoarele pe care le facem în SUA sau în altă parte, însă acei oameni, când își produc un tractor, pun foarte mult suflet, pentru că se gândesc că-l cumpără chiar ei sau membri ai familiilor lor.
R.F.: Asta înseamnă creșteri ale vânzărilor. Inclusiv în țări cu probleme de producție la cereale, cum este și cazul Franței?
G.S.: Da. Și Europa de Vest și-a revenit. Comparativ cu dezastrul de anul trecut, Franța și Germania sunt pe creștere. Franța, spre exemplu, ajungea la un nivel de 40 la sută creștere negativă în 2016, comparativ cu 2015 (...), ca număr de unități. Creșterea de anul acesta poate fi pusă și pe seama schimbării politice – se pare că Emmanuel Macron este foarte apropiat de agricultură. (...) Atât Franța, cât și Germania – piețe majore, piețe de 18.000 de bucăți pe an, respectiv 22.000-24.000 de bucăți pe an – își revin în 2017. Nu vor reveni la nivelul anului 2015, dar nivelul este în creștere.
R.F.: Se știe că nu vânzarea este totul, ci și asigurarea unui service eficient pot-vânzare. Cum stați cu stocurile de piese?
G.S.: Ultimii cinci ani au fost o perioadă dureroasă cu stocul specific de piese. Este foarte greu în momentul în care ai doar 200 de combine pe piață să-ți dai seama de un necesar exact, însă când ajungi la 500-800 de combine într-o piață nu te mai poți juca. În timp, am evaluat însă nevoia minimiă de piese. Și pentru a susține cele spune, pot afirma că am făcut o cascadorie fantastică pentru un client imens de lângă granița cu Moldova, la Huși – 5.000 – 6.000 ha. I-am livrat combina și (...), ca o paranteză, în doi ani, din 200 de combine, a fost prima problemă de motor, în prima sută de ore de funcționare; pur și simplu, s-a întâmplat. Fermierul abia ce intrase cu ea în grâu. Ne-a sunat la ora 11, într-o zi de vineri, am dat jos un motor nou de pe o combină situată la Ruse, l-am trimis pe fast courier și la ora 11, a doua zi, i-am montat motorul nou; ne-am luat înapoi motorul stricat, a fost problema noastră. Fermierul n-a așteptat mai mult de 24 de ore pentru a intra din nou în lan; a zis că așa ceva nu i s-a întâmplat niciodată.
Hibrizii de rapiță ai companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute, chiar dacă însămânțările au depășit cu mult perioada optimă
În multe zone ale țării (unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței), ca urmare a diversității condițiilor climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate în momente în care s-a depășit cu mult perioada optimă, fapt care a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare, susține dr. ing. Tomel Petrache, agronom în cadrul companiei DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate transmisă presei agricole.
„Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24 grade Celsius pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile, nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea, hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute”, a precizat oficialul companiei.
Poate și de aceea, unul dintre aspectele care fac ca această cultură să fie atât de interesantă, încât să-l determine pe fermier să-și asume o însămânțare întârziată, se referă și la prețul atractiv de vânzare a recoltei, recunoaște angajatul companiei.
„Rapița nu este doar este prima dintre culturi care aduce banii în fermă, ci și îi asigură și o vânzare rapidă, fiind evitate astfel costurile înregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei. Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale; rapița este recunoscută ca fiind o cultură «asigurătoare» în acest sens. Cu un debut al recoltării la începutul verii, în cazul rapiței se reușeste să se evite fenomenele de secetă și arșiță. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii ajung mai repede la stadiul de opt frunze, stadiu unanim recunoscut ca «prag fenologic optim» pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșiței care poate conduce la șiștăvirea semințelor. Mai mult, având o viteză mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă”, mai precizează în lucrarea sa dr. ing. Tomel Petrache.
În privința altor fenomene datorate schimbărilor climatice, cum sunt și iernile cu geruri extreme (-24 grade Celsius), coroborate cu lipsa zăpezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, răspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer.
Potrivit spuselor lui Petrache, specialiștii companiei au „confectionat” hibrizi cu caracteristici de securizare a producției obținute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semințelor din silicve, toleranță foarte ridicată la boli, cum sunt Phoma lingam și Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrați – PR44W29 – cel mai vândut hibrid Pioneer în Europa sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine condițiilor de climă și tehnologie din România, li s-au alăturat hibrizi noi. Aceștia au o creștere vegetativă mare, precum PT 225, PT 234, iar din acest an – PT 264 și PT 271, cu potențial foarte ridicat de producție și o comportare excepțională în câmp. Cultivată de regulă de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurință producții mari.
Semănatul timpuriu, cheia succesului
Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 August), susținută de rezultate concrete din numeroasele testări efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezulate excepționale, susține Tomel Petrache în lucrarea sa.
În agricultură, ca și în viață, totul începe de la sămânță, mai spune agronomul. El continuă și precizează că materialul semincer, din punct de vedere genetic, trebuie să înregistreze cât mai multe din caracterele pe care fermierii le caută la un hibrid de rapiță.
„Vorbim, desigur, de un excepțional potențial de producție, stabilitate și adaptabilitate, toleranță ridicată la principalele boli, rezistență la cădere și o comportare bună la scuturare. Pentru o astfel de sămânță se impune o tehnologie corect aplicată. Și aici vorbim de asigurarea elementelor nutritive, adică o fertilizare bună, fracționată, cu macro și microelementele necesare definirii și susținerii elementelor de producție, precum numărul de ramificații, numărul de flori, numărul de silicve și numărul de semințe în silicvă. Tratamentele fitosanitare, fie că vorbim de produse utilizate în combaterea buruienilor, a dăunătorilor (foarte mulți, de altfel, de-a lungul perioadei de vegetație) sau a agenților patogeni, sunt elemente definitorii în obținerea producțiilor scontate”, precizează specialistul Pioneer.
În această primavară, problemele majore așteptate făceau referire la gradul de sănătate al culturi la desprimăvărare. Chiar dacă temperaturile de peste iarnă au depășit frecvent -15 grade Celsius, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fără temperaturi pozitive și fără zăpadă, cultura a supraviețuit, chiar și în stadii mici de creștere (patru frunze).
Conform estimărilor echipei Pioneer, suprafețele la care s-a renunțat în această primavară nu depășesc cinci la sută pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt datorate în pare parte băltirilor apărute încă din toamnă, fenomenelor de „descălțare” datorate unor greșeli agrotehnice de pregătire a patului germinativ sau semănat. Invazia de rozătoare la ieșirea din iarnă, în acest an, a impus fermierilor o grijă în plus, știută fiind rata mare de înmulțire a dăunătorului și imensitatea daunelor provocate.
Astfel, ca prim element în realizarea producției, densitatea plantelor este hotărâtoare în dezvoltarea culturii. Un număr echilibrat de plante (corelat cu perioada de semănat și nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafață conduce întotdeauna spre succes. Din acest motiv, înființarea culturii este foarte importantă. Însămânțările târzii ne-au demonstrat ca doar 60-70 % din semințele semănate au dezvoltat plăntuțe. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea în iarnă de specialiștii Pioneer au arătat densități cuprinse între 30-40 plante pe metrul pătrat. Acesta este și numărul la ieșirea din iarnă, ceea ce denotă o rată de peste 95% de supraviețuire a hibrizilor de rapiță Pioneer peste iarnă.
Următoarele elemente de producție, legate de numărul de flori fertile, numărul de silicve formate, numărul de semințe și dimensiunea acestora necesită foarte mare atenție din partea fermierului. Numeroasele intervenții cu produse de protecția plantelor și îngrășăminte care să susțină aceste elemente trebuie efectuate la momentele recomandate de specialiștii noștri. Întârzierea oricărei etape poate conduce la pierderi mari de producție.
Rapița, o bună plantă premergătoare
Prin prisma managementului integrat aplicat în fermă, rapița este o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, susține agronomul companiei citate. Astfel, rapița eliberează terenul devreme, moment în care se poate trece imediat la pregătirea suprafeței pentru culturile de toamnă, beneficiind de un teren reavăn și curat de buruieni. Fiind și o importantă cultura meliferă, câmpurile înflorite de rapiță pentru o perioadă lungă de timp sunt tot mai cautate de către apicultori, datorită calității mierii, dar și a randamentului mare în producția de miere.
„Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere în piață. Utilizarea uleiului ca și combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinația uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapiță. Procentul redus de grăsimi saturate, precum și unul ridicat în Omega 3 recomandă uleiul de rapiță pentru a fi utilizat în alimentația zilnică. În ceea ce privește procesarea, semințele de rapiță oferă de asemenea un randament foarte bun (circa 45-50% ulei), iar turtele rezultate după presare reprezintă o importantă sursa de proteine, vitamine și antioxidanți pentru animale”, a conchis Petrache.
Ca urmare, cultura rapiței este din ce în ce mai interesantă pentru fermierii români. Expansiunea suprafețelor cultivate continuă și în anii următori, probabil până la limita unui million de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate fac din rapiță o „regină”, de câțiva ani cea mai profitabila dintre culturi.
Ca suprafață însămânțată în România, rapița a depășit 700.000 hectare și a atins astfel în toamna anului 2016 un apogeu istoric, conchide dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom al companiei DuPont Pioneer.
Legea risipei alimentare, prorogată până la finele anului. „Măsurile prevăzute în scopul diminuării risipei alimentare nu sunt în acord cu realitatea din România și nu au caracter imperativ clar”
Pe fondul mai multor disfuncționalități în aplicarea actului normativ, printre care și aceea că „măsurile prevăzute în scopul diminuării risipei alimentare nu sunt în acord cu realitatea din România și nu au caracter imperativ clar”, Executivul de la București a suspendat temporar Legea privind diminuarea risipei alimentare, în vederea pregătirii unui sistem sustenabil și funcțional de aplicare.
„Aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare va fi suspendată până la data de 31 decembrie 2017, urmând ca în această perioadă să fie clarificate unele prevederi și eliminate dificultățile de aplicare semnalate de reprezentanții asociațiilor din producția primară, procesare, comerț și ONG-uri care activează în acest sector”, se precizează în comunicatul de presă al Guvernului.
Potrivit documentului, decizia a fost stabilită de Executiv printr-o ordonanță de urgență adoptată în ședința de vineri, 30 iunie 2017, și va deveni aplicabilă începând cu intrarea în vigoare a actului normativ.
Prevederile Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare au intrat în vigoare începând cu 21 mai 2017, însă nu au fost aprobate încă normele de aplicare.
Ca urmare a întâlnirilor organizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu reprezentanții asociațiilor din sectorul alimentar în vederea elaborării normelor metodologice de aplicare, au fost semnalate o serie de disfuncționalități în aplicarea legii, spun cei de la Guvern.
În viziunea lor, nu este foarte clar definit cine sunt operatorii economici care trebuie să aplice acest act normativ, prevederea din lege având caracter general.
De asemenea, măsurile prevăzute în scopul diminuării risipei alimentare nu sunt în acord cu realitatea din România și nu au caracter imperativ clar.
Totodată, «Aproape de expirarea datei-limită de consum» este o sintagmă relativă care poate varia foarte mult în funcție de specificul fiecărui produs, iar prevederile referitoare la vânzarea produselor cu 3% plus TVA din prețul de achiziție poate crea o rețea paralelă de comercializare a produselor agroalimentare care au fost supuse prevederilor referitoare la reducerea risipei de alimente.
În plus, alte norme si prevederi legale trebuie armonizate cu aceste prevederi referitoare la comercializarea produselor cu 3% plus TVA din prețul de achiziție sau de producție.
În Legea 217/2016 nu sunt prevederi clare referitoare la autoritățile care constată contravențiile și aplică sancțiunile, iar în bugetul pe anul în curs nu sunt prevăzute resurse financiare pentru aplicarea legii.
Nu în ultimul rând, sunt și alte texte din lege neclare sau imposibil de pus în aplicare.
„Din aceste considerente, este necesară reanalizarea întregului text legislativ și modificarea lui, astfel încât să poată fi realizat un sistem sustenabil și funcțional de reducere a risipei alimentare”, se arată în comunicat.
Țara noastră trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene, care și-a propus drept obiectiv reducerea risipei cu 50% până în anul 2030 și, implicit, diminuarea numărului de persoane afectate de lipsa de alimente.
În urma agregării datelor statistice deținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și date publicității recent, persoana care face cea mai mare risipă alimentară are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, a absolvit studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.
Concret, românii aruncă, în medie,11,9% din alimentele pe care le cumpără, o mare parte reprezentând produse de panificaţie, în contextul în care aceștia se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară, spun datele MADR.
În plus, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, iar cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.
Publicitate
Revista
