Cu ocazia întâlnirii cu ambasadorul Spaniei la Bucureşti, E.S. Estanislao de Grandes Pascual, ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, i-a fost reiterată invitaţia de a efectua o vizită în Spania, în cursul acestui an. Cu acest prilej vor avea loc consultări cu specialiştii spanioli din sectorul irigaţiilor, având în vedere că sectorul irigaţiilor reprezintă una dintre priorităţile ministrului Agriculturii.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin a avut o întâlnire cu Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, E.S. Teofil Bauer. Domnia sa a subliniat importanţa identificării domeniilor de interes pentru ambele ţări, punctând faptul că este necesar să se acorde o atenţie deosebită schimburilor comerciale, Ucraina fiind un exportator important de cereale. De asemenea, domeniul vitivinicol reprezintă un domeniu prioritar, partea ucraineană fiind interesată de potenţialul României.

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti şi-a arătat interesul pentru colaborare cu România în domeniul agroalimentar. În acest sens, în viitorul apropiat se urmăreşte identificarea potenţialilor investitori români pe piaţa din Ucraina, prin intermediul Camerei de Comerţ Româno-Ucrainene.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a avut, în data de 9 aprilie 2013, întâlniri oficiale cu ambasadorii Japoniei, Ucrainei, Spaniei şi Macedoniei la Bucureşti. De asemenea, ministrul Agriculturii s-a întâlnit, în cursul aceleiaşi zile, şi cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Orientale a Uruguayului. Întâlnirile au avut loc la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În cadrul întâlnirii cu E.S. Keiji Yamamoto, Ambasadorul Japoniei în România, a fost evidenţiată colaborarea bilaterală între cele două ţări, înaltul oficial menţionând faptul că există un interes major din partea firmelor japoneze de a investi în România în domeniile infrastructurii şi dezvoltării energetice. Ambele părţi au agreat că trebuie convenit asupra domeniilor de interes pentru ţara noastră, astfel încât să se poată identifica potenţialii investitori japonezi. De altfel, există deja mai multe companii japoneze care au investit în România, având activitate în judeţele din vestul şi sudul ţării.

Cei doi oficiali au discutat despre invitaţia adresată unei delegaţii a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a participa în luna noiembrie a anului 2013 la un important târg agricol care se va desfăşura la Tokio, BioFach Japan.

La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut loc o întâlnire între secretarul de stat Daniel Botănoiu, directorii de specialitate pe zootehnie din cadrul MADR şi reprezentanţii a trei asociaţii ale crescătorilor de animale din judeţul Suceava, respectiv Uniunea Fermierilor Bucovineni – Piatra Şoimului, Sadova Bucovineană şi Asociaţia Crescătorilor de Taurine „Noua Fermă”.

În cadrul discuţiilor au fost abordate probleme specifice sectorului de creştere a animalelor, printre care proiectul de lege privind Legea pajiştilor, sprijinul financiar acordat crescătorilor de animale din zonele defavorizate, proiectul de lege vizând înfiinţarea camerelor agricole şi unele aspecte legate de agricultura ecologică.

Seceretarul de stat Daniel Botanoiu a răspuns punctual la problemele ridicate de fermieri, asigurându-i totodată că deciziile luate de către conducerea MADR au în vedere exclusiv apărarea intereselor celor care-şi desfăşoară activitatea în agricultură, dând dovadă în acest sens regăsirea propunerilor fermierilor în actele normative iniţiate de minister.

Institutul Naţional de Statistică a publicat analiza comparaţiei dintre lunile februarie 2012 şi februarie 2013 în ceea ce priveşte numărul animalelor şi al păsărilor sacrificate şi greutatea lor în carcasă. Numărul a scăzut la porcine, ovine, caprine şi păsări, iar la bovine a crescut. Greutatea în carcasă a scăzut la ovine şi caprine şi a crescut la bovine, porcine şi păsări.

La bovine, numărul şi greutatea în carcasă au crescut cu 2%, respectiv cu 6,3%. Sacrificările de bovine în unităţi industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 28,6%, respectiv cu 26,3%.

Numărul total de porcine sacrificate a scăzut cu 1,9%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 4%. Sacrificările de porcine în unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 2%, respectiv cu 8%.

Numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 8,2%, respectiv cu 6,3%. În unităţile industriale specializate, acestea au crescut de 2 ori, respective de 3,3 ori.

La păsări, numărul a scăzut cu 7,1%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 10%. În unităţile industriale specializate, numărul păsărilor sacrificate a fost cu 1,7% mai mare, iar greutatea în carcasă a crescut cu 4,6%.

Ministerul Fondurilor Europene, prin Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale, organizează, la Pitești, în 11 aprilie 2013, a patra conferinţă regională cu tema „Creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune”. Evenimentul, la care va lua parte şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, va avea loc la Hotel Ramada Piteşti (Calea Bucureşti nr. 31), cu începere de la ora 10.00.

Sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune, ai autorităţilor centrale şi locale, ai beneficiarilor şi consultanţilor în domeniu. Scopul acestor întâlniri este de a răspunde necesarului de informaţii clare, bine documentate şi de ultimă oră şi, totodată, de a identifica problemele care obstrucţionează procesul de utilizare a instrumentelor structurale şi posibile idei pentru înlăturarea respectivelor dificultăţi.

În paralel cu desfăşurarea conferinţei, în incinta hotelului va avea loc un târg de oportunităţi, unde experţi ai autorităţilor de management vor răspunde întrebărilor publicului interesat, iar unii dintre beneficiarii din regiune îşi vor prezenta proiectele realizate cu ajutorul fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană. Firmele de consultanţă îşi vor putea face cunoscute ofertele şi portofoliile de proiecte de succes.

Pentru participare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau telefon 021.210.77.53.

APIA informează publicul interesat că a fost emis Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 174 din 3 aprilie 2013, privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 - „Sprijin pentru zona montană defavorizată“, 212 -„Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană“ şi 214 - „Plăţi de agromediu“ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru Pilonul I, aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2013, împreună cu anexele acestuia.

Sistemul de sancţiuni, aplicabil pentru cererile de plată aferente formelor de sprijin mai sus menţionate, pentru care se depun cereri în Campania 2013, se stabileşte ţinându-se cont de următoarele aspecte ale neconformităţilor constatate: neglijenţa, intenţia, repetiţia, amploarea (extinderea), gravitatea şi persistenţa acestora.

Fermierul nu va fi sancţionat în cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale: decesul fermierului, incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului, exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, o catastrofă naturală de proporţii care afectează grav suprafeţele agricole ale exploataţiei.

Calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de degresivitatea sprijinului financiar la nivel de măsură şi categorie de zonă defavorizată, prin utilizarea cuantumului mediu la hectar, conform fişelor tehnice ale măsurilor 211 şi 212 din PNDR şi ale legislaţiei comunitare în vigoare.

Măsurile 211 - "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 - "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană"

Există 6 categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare:

A. sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor;

B. sancţiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate;

C. sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată;

D.sancţiuni pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor;

E. sancţiuni pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii;

F. sancţiuni multianuale.

Există 6 categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare:

Măsura 214 "Plăţi de agro-mediu"

A. sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor;

B. sancţiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate generale şi specifice;

C. sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată;

D.sancţiuni pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor;

E. sancţiuni pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii;

F. sancţiuni multianuale.

Normele de ecocondiţionalitate, ce cuprind cerinţele legale în materie de gestionare –SMR şi bunele condiţii agricole şi de mediu –GAEC, trebuie respectate de către toţi fermierii care accesează schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, plăţile naţionale directe complementare - PNDC pentru culturile amplasate în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr, schema de plată separată pentru zahăr, precum şi schema de sprijin pentru orez din zone defavorizate, altele decât zona montană.

Calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de suprafaţa determinată a fermei, în urma tuturor controalelor. În cazul în care normele de eco-condiţionalitate nu sunt respectate în cadrul unui an calendaristic stabilit şi dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acţiuni sau a unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă în anul calendaristic vizat, suma totală a plăţilor effectuate, care urmează să fie effectuate, trebuie să fie redusă sau exclusă.

În cazul neglijenţei, sancţiunea nu trebuie să depăşească 5% din suma totală, iar în cazul primei repetiţii, sancţiunea nu trebuie să depăşească 15% din suma totală. În cazurile de nerespectare intenţionată, reducerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată şi poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici.

Valoarea sancţiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depăşească suma totală cuvenită fermierului. Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoştinţa fermierilor în scris.

Compania Cotnari a lansat, în cadrul târgului Good Wine de la Bucureşti, o gamă nouă de vinuri, “Vinul Lupilor”, cu arome echilibrate, proaspete, florale, tradiţionale.

Noua gamă de vinuri va fi promovată de cântăreţii Cornelia şi Lupu Rednic, care reprezintă de mai mult timp imaginea companiei.

În această perioadă, Compania Cotnari va lansa primele două vinuri din această gamă.

La MADR s-a organizat seminarul naţional „OIPA (Organizatiile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare) în sprijinul actorilor pe filiere agroalimentare de produs”.

S-a vorbit despre rolul şi importanţa strategiilor sectoriale pe filierele de produs, s-a prezentat strategia OIPA pe sectorul carne de pasăre, ouă şi produse procesate din acestea, de către Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, precum şi strategia Organizaţiei Naţionale Vitivinicole - ONIV. OIPA Cereale şi OIPA PRODCOM - Filiera Legume Fructe au prezentat modelele de acorduri interprofesionale, subliniind implicaţiile în organizarea şi funcţionarea pieţei produselor agro-alimentare pe filiere de produs.

S-au punctat şi dificultăţile întâmpinate în constituirea OIPA pe filiere de produs, mai exact pe filiera plante medicinale şi produse procesate, pe filiera produselor ecologice şi a produselor procesate din acestea, dar şi pe filiera carne de porc şi a produselor procesate.

Concluzia acestui seminar a fost necesitatea adaptării legislaţiei privind organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare.

În prezent, sunt patru OIPA recunoscute - pentru carne de pasăre, ouă şi produse procesate, vie-vin, cereale şi legume-fructe.

România a importat 36.035 tone de brânzeturi şi caşuri, în 2012, de patru ori mai mult decât a exportat în 2011. Afirmaţia e susţinută de Agerpres, pe baza balanţei comerciale pe care a solicitat-o de la MADR.

Exporturile de brânzeturi şi caşuri au totalizat, în 2012, 8.306 tone, în creştere de 2,7 ori faţă de anul 2011, când au totalizat numai 3.072 tone. Încasările din exporturile de brânză au însumat 25 de milioane de euro în 2012, de peste două ori mai mari decât cele 11,673 milioane euro încasate în anul precedent. 
Potrivit datelor MADR, valoarea importurilor de brânzeturi şi caşuri a atins aproape 100 de milioane de euro, în perioada ianuarie-decembrie 2012, în timp ce, în perioada similară a anului trecut, a totalizat 98,1 milioane euro, pentru 32.647 tone de brânzeturi şi caşuri aduse de pe pieţele externe. 
Atât exporturile, cât şi importurile au fost realizate în şi din ţările Uniunii Europene şi cele extracomunitare. 
Anul trecut, producţia autohtonă de brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă, a crescut cu 7,4% (4.596 tone), comparativ cu perioada similară din 2011, totalizând 66.858 tone, relevă datele Institutului Naţional de Statistică.