În anul agricol 2022 - 2023, culturile de grâu, orz și ovăz din vestul României, dar și din alte zone, au prezentat simptome din cauza unor infecții virale. Simptomele prezente în perioada amintită au fost confundate cu cele produse de stresul climatic sau au fost atribuite unor virusuri (Wheat streak mosaic virus cel mai adesea), fiind exclusă oarecum prezența virusului BYDV (Barley Yellow Dwarf Virus - piticirea și îngălbenirea grâului și orzului, înroșirea ovăzului).

Ne amintim că, toamna 2022 și iarna 2023 au fost caracterizate de un climat blând, extrem de favorabil dezvoltării afidelor care ulterior au transmis virusul BYDV. Primăvara 2023 a fost una răcoroasă. Vremea răcoroasă a favorizat și exacerbat simptomatologia virală, fenomenele de înroșire sau învinețire a frunzelor fiind prezente alături de alte simptome specifice. Incidența și severitatea infecțiilor au fost ridicate mai ales la grâul semănat devreme. Pe fondul climatic favorabil infecțiilor, a tehnologiilor intensive de cultivare și a monoculturii, virusul BYDV a fost nelipsit din culturile de grâu, orz și ovăz.

În România, în literatura de specialitate sunt menționate trei virusuri care apar frecvent în culturile de cereale: Barley stripe mosaic virus – BSMV, Barley yellow dwarf virus – BYDV și Wheat streak mosaic virus – WSMV (Popescu, 2005).

Pentru a elimina confuziile ce pot apărea în punerea unui diagnostic pentru o infecție virală (datorită simptomelor foarte asemănătoare), la USV „Regele Mihai I” din Timișoara am hotărât să identificăm virusul prezent în culturi cu ajutorul testelor ELISA (teste imuno - enzimatice). Analizele pentru identificare s-au realizat la Platforma de Cercetare Multidisciplinară a USVT pentru cele trei virusuri amintite mai sus. Soluțiile necesare testelor au fost pregătite cu sprijinul Laboratorului de Chimie din cadrul Facultății de Agricultură. Pentru identificare au fost utilizate teste DAS (Double Antibody Sandwich) ELISA achiziționate cu sprijinul a doi fermieri din Timiș.

În urma efectuării testelor, toate probele au ieșit pozitive la virusul BYDV și negative la BSMV și WSMV. Rezultatele obținute au arătat clar prezența în culturile de grâu, orz și ovăz din Banat a virusului BYDV în anul agricol 2022 - 2023. Din cauza infecțiilor din perioada înspicatului, pagubele în producțiile de grâu au trecut pe alocuri de 30%. La culturile infectate din toamnă, pagubele au fost mult mai mari, unii fermieri fiind nevoiți să întoarcă culturile la începutul primăverii deoarece plantele prezentau simptome evidente de stagnare în creștere. Ay et al. (2008) arată că, foarte des la analize este detectat virusul BYDV transmis de afide, în timp ce alte virusuri sunt prezente foarte rar sau niciodată. Aceeași autori susțin că, prezența frecventă în plante a BYDV sugerează că data semănatului este critică în controlul bolilor virale la cereale, iar soiurile de grâu se comportă diferit la infecții.

În anul agricol 2022 - 2023, apreciez că ne-am confruntat cu o epidemie de BYDV în Banat (unde cunosc mai bine situația). În urma discuțiilor cu fermieri din țară mi-am dat seama că virusul a fost prezent în toate zonele de cultură a cerealelor păioase.

Pentru a preveni infecțiile cu BYDV din anul agricol 2023 - 2024, aducem în atenția dumneavoastră câteva aspecte importante despre acest virus periculos al cerealelor, mai ales că toamna 2023 este una blândă, favorabilă infestării cu afide (vectorii virusurilor).

 

Recunoașterea simptomelor produse de BYDV

 

Marea majoritate a fitopatologilor arată că simptomele produse de BYDV nu sunt ușor de identificat din cauza asemănării cu unele carențe în nutriție, stres climatic sau infecții produse de alte virusuri (D’Arcy, 1995; Popescu, 2005; Miller et al., 2002).

Principalele simptome produse de BYDV sunt: îngălbenirea vârfului și marginilor frunzelor, stagnarea în creștere a plantelor (piticire), sistem radicular slab dezvoltat, stoparea înfrățirii sau formarea întârziată a fraților, sterilitatea spicelor, rigiditatea frunzelor îngălbenite (au port erect), înroșirea vârfului frunzelor (Rochow, 1970a; D’Arcy, 1995; Miller și Rasochová, 1997; Lapierre, 2004; Popescu, 2005; Domier, 2009; Kaddachi et al., 2014).

La orz, virusul poate fi recunoscut mai ușor vizual, deoarece petele galbene sunt distribuite neuniform de-a lungul frunzei (Shah et al., 2012).

Simptomele menționate pot fi influențate de condițiile climatice, de soi, de tipul de cultură, de starea de sănătate a plantelor de la momentul infecției etc (Kaddachi et al., 2014).

Simptome de îngălbenire și înroșire a frunzelor la înspicat - primăvara 2023, Timiș

Cu privire la condițiile climatice, Shah et al. (2012) arată că, temperaturile mai scăzute influențează simptomele, producând înroșirea frunzelor la grâu. Acest fenomen de înroșire l-am observat și eu în toate culturile de grâu controlate și nu numai. Înroșirea frunzelor s-a manifestat și la orz și la ovăz. Popescu (2005) nu descrie fenomenul de înroșire la grâu și orz, ci doar la ovăz. De aici și confuziile din primăvara 2023, când marea majoritate a fermierilor credeau că se confruntă cu stres climatic produs de vremea răcoroasă.

În culturile de grâu verzi, plantele infectate pot fi observate sub forma unor depresiuni (plantele infectate sunt mai mici). Plantele infectate toamna au frunze galbene și sunt pitice. De obicei, în urma acestei infecții plantele bolnave nu mai formează spice, iar dacă formează, vor fi sterile. Când infecția se realizează primăvara, plantele au frunze îngălbenite, dar fenomenul de piticire nu se manifestă. Îngălbenirea începe de la vârful frunzelor și se extinde către bază, nervurile rămânând verzi (din cauza asta apar și confuziile cu alte virusuri). La infecțiile din timpul primăverii, piticirea nu este atât de evidentă dar producțiile vor fi scăzute (Popescu, 2005).

 

Realizarea infecțiilor, vectori, plante gazdă

 

BYDV (particulele virale) este restricționat sau limitat la floemul gazdelor. În urma infecției, celulele floemului mor. Virionii sau particulele virale ajung în celulele floemului prin intermediul afidelor, care sunt vectori. Degenerarea floemului duce la apariția simptomelor tipice, inducând pierderea clorofilei și stagnarea în creștere a plantelor (D’Arcy et Domier, 2005; Popescu, 2005).

Afid alat (aripat) care poate transmite virusul la distanțe mari

Este important să rețineți că, epidemiile de BYDV au legătură strânsă cu zborul afidelor și mărimea populațiilor. Pentru a putea transmite virusul, afidele trebuie să se hrănească pe plantele infectate (doar așa particulele virale ajung în corpul lor). Urmează o perioadă latentă de câteva ore în care afidele nu pot transmite virusul altei plante (Gray et Gildow, 2003; Brault et al., 2010). Deoarece virusul circulă în corpul afidelor și poate fi reținut zile sau chiar săptămâni, acest mod de transmitere a fost numit circulativ sau persistent. Afidele virulifere pot răspândi virusul la mai multe plante pe măsură ce se deplasează și se hrănesc (D’Arcy et Domier, 2005). Cele aptere (fără aripi) vor infecta plante noi în cultură. Cele aripate sau alate apar de cele mai multe ori când plantele sunt deja afectate de virus. Ele pot zbura în căutarea altor gazde, transmițând virusul la distanțe mari.

Există mai multe specii de afide în care virusul persistă. Dintre acestea, vectorii cei mai importanți sunt afidele Rhopalosiphum padi, Rhopalosiphum maidis, Schizaphis gramineum, Sitobion avenae și Metopolophium dirhodum (Gildow, 1999; Gray et Gildow, 2003).

Condițiile climatice sunt foarte importante pentru realizarea infecțiilor cu BYDV, cât și pentru dezvoltarea afidelor și a eficienței cu care acestea transmit virusul. Temperaturile cuprinse între 15 - 18ºC și intensitatea ridicată a luminii influențează pozitiv infecțiile virale.

Afid parazitat de un fung entomopatogen (posibil Beauveria bassiana)

Cele mai cunoscute plante gazdă ale virusului BYDV sunt: grâul, orzul, ovăzul, orezul, porumbul, pirul, secara, păiușul, obsiga etc. Până în prezent se cunosc peste o sută de specii de graminee ce pot fi gazde ideale. Gazdele de vară ale virusului sunt porumbul și afidele (14 specii și chiar mai multe). În corpul afidelor virusul poate persista 2 - 3 săptămâni. Foarte importante în transmiterea infecțiilor sunt: samulastra de grâu și orz și poaceele perene (Popescu, 2005).

Rhopalosiphum padi la grâu

 

Managementul integrat al patogenului BYDV

 

Acest virus nu poate fi gestionat corect de către fermieri dacă nu este identificat. Așadar, diagnosticul precis este foarte important deoarece, după cum aminteam și mai sus, simptomele pot fi confundate cu cele produse de alți factori biotici și abiotici. Specialiștii în protecția plantelor recomandă diagnosticul în laborator deoarece cel vizual nu este de încredere. Pentru diagnostic în laborator se recomandă testele ELISA.

Funcție de momentul realizării infecției, pagubele pot fi mai mari sau mai mici. Infecțiile de după răsărire sunt cele mai periculoase și pot duce chiar la pierderea culturii. Când infecțiile se produc în timpul înspicării, pagubele pot fi de 20% și chiar mai mari, funcție de starea de sănătate a plantelor (Popescu, 2005). De aceea, este important ca plantele să nu fie atacate și de alți patogeni. O plantă sănătoasă va rezista mai bine la infecția virală (depinde și de rezistența genetică a soiului).

Simptome produse de BYDV la o cultură de grâu din Caraș Severin - primăvara 2023. Plantele sunt îngălbenite și au stagnat în creștere. Cultura a fost întoarsă. În această fenofază exista riscul ca plantele să nu formeze spice. Probabil infecția s-a realizat în toamna 2022. Infecțiile din toamnă sunt cele mai păgubitoare

Metode profilactice

În cazul BYDV, strategiile de control sunt cele care abordează măsurile profilactice sau de prevenție, cunoscut fiind că virusurile nu pot fi combătute chimic. În cadrul metodelor profilactice, pe prima poziție se află rezistența genetică a soiurilor.

Se recomandă ca, în anii favorabili să fie semănate soiuri tolerante sau rezistente. Ce înseamnă asta? La soiurile tolerante, virusul mai este încă capabil să se înmulțească, iar simptomele sunt mai puține. La cele rezistente, înmulțirea virusului este afectată, în consecință simptomele sunt reduse mult.

Îngălbenirea pornește de la vârful frunzei și înaintează spre bază. Nervurile rămân verzi, de aici și aspectul de dungatură și confuzia cu WSMV

Alte metode profilactice sunt: distrugerea samulastrei de grâu și orz, însămânțarea în prima decadă a lunii octombrie și chiar mai târziu (Popescu et al., 2005).

Metode chimice

Virusurile nu pot fi combătute chimic. În schimb este foarte importantă combaterea chimică a afidelor vectori. După Popescu (2005), un tratament aplicat toamna când se înregistrează zbor masiv de afide ne poate scăpa de infecțiile virale. În zonele cu risc ridicat, monitorizarea afidelor trebuie făcută imediat după răsărire. Timp de 8 - 10 săptămâni de la răsărire plantele pot fi infectate dacă afidele sunt prezente în densitate mare (mai mult de 50% plante atacate și o densitate de 12 - 15 afide/tulpină).

În România sunt omologate pentru combaterea afidelor la cerealele păioase (Metopolophium dirhodum, Rhopalosiphum padi, Rhopalosiphum maidis și Macrosiphum avenae) următoarele substanțe: lambda - cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, tau - fluvalinat (omologat pentru combaterea afidelor la orz), acetamiprid, gama - cihalotrin, esfenvalerat (după Aplicația PESTICIDE 2.23.10.1, 2023).

Metode biologice

Utilizarea prădătorilor și a paraziților afidelor ca agenți biologici de control a avut succes de multe ori, reducând populațiile de afide. De altfel, aceștia există în agroecosistemele agricole și trebuie protejați. Observăm adesea în coloniile de afide prădători (Coccinella sp., Chrysopa sp., Syrphus sp.) și parazitoizi (El - Heneidi, 1998; D'Arcy et Domier, 2005). Fungii entomopatogeni sunt și ei de interes. Testele efectuate în câmpurile experimentale arată că, populațiile de afide au fost reduse semnificativ comparativ cu martorul. Entomopatogenii de interes sunt: Beauveria bassiana, Metharhizium anisopliae, Verticillium lecanii etc (Sabbour, 2007; Marfadyen et al., 2009). Lansările de prădători și parazitoizi trebuie realizate atunci când populațiile sunt scăzute. Această regulă este valabilă și în cazul produselor pe bază de fungi entomopatogeni (Marfadyen et al., 2009).

Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția fermierilor informații importante despre patogenul Barley yellow dwarf virus, care a produs pagube importante culturilor de cereale păioase în anul 2023. În acest articol sunt informații utile despre cum să preveniți infecțiile virale și implicit pagubele în producție.

Bibliografie

Áy Z., Z. Kerenyi, A. Takacs, M. Papp, I. M. Petroczi, R. Gáborjányi, D. Silhavy, J. Pauk and Z. Kertész, 2008. Detection of Cereal Viruses in Wheat (Triticum aestivum L.) by Serological and Molecular Methods, Cereal Research Communications, vol. 36, No. 2, pp. 215 - 224.

Brault, V., Uzest, M., Monsion, B., Jacquot, E., Blanc, S., 2010. Aphids as transport devices for plant viruses. Comptes Rendus - Biol. 333, 524 – 538.

D’Arcy, C. J., 1995. Chapter I: Symptomatology and Host Range of Barley Yellow Dwarf. In: D’Arcy, C.J., Burnett, P.A. (Eds.), Barley Yellow Dwarf : 40 Years of Progress. APS Press, St Paul, Minnesota, USA, pp. 9–28.

D'Arcy, C. J. and L. L. Domier. 2005. Luteoviridae. In Virus Taxonomy: VIIIth Report of the International Committee on Taxonomy of Viruses. eds. M.A. Mayo, J. Maniloff, U. Desselberger, L.A. Ball and Claude M. Fauquet. Academic Press. New York., NY.

Domier, L., 2009. Barley yellow dwarf viruses. In: Mahy, B.W. J., Van Regenmortel, M. H. V. (Eds.), Desk Encyclopedia of Plant and Fungal Virology. pp. 100 – 107.

El-Heneidy, A. H. 1998. Review paper, Biological control of aphids in wheat fields. Egypt. J. Agric. Res., 76 (3): 1027 - 1035.

Gildow, F. E., 1999. Luteovirus Transmission and Mechansisms Regulating Vector Specificty. In: Smith, H.G., Barker, H. (Eds.), The Luteoviridae. CABI Publishing, pp. 88–111.

Gray, S. and F. E. Gildow. 2003. Luteovirus-aphid interactions. Ann. Rev. Phytopathology. 41:539 - 566.

Ingwell, L. L. and N. A. Bosque-Perez, N. A. 2015. New experimental hosts of Barley yellow dwarf virus among wild grasses, with implications for grassland habitats. Plant Pathology 64:1300 - 1307.

Kaddachi, I., Souiden, Y., Achouri, D., and Chéour, F. (2014). Barley yellow dwarf virus (BYDV): characteristics, hosts, vectors, disease symptoms and diagnosis. Int. J. Phytopathol. 3, 155–160.

Lapierre, H., 2004. Section IV: Virus diseases of the Poaceae: Virus Diseases of Barley (Hordeum vulgare L.). In: Lapierre, H., Signoret, P.-A. (Eds.), Viruses and Virus Diseases of Poaceae (Graminae). Institut National de la Recherche Agronomique, Paris, pp. 439 – 478.

Macfadyen S., Gibson R., Raso L., Sint D., Traugott M., Memmott J., 2009. Agriculture, Ecosystems and Environment 133 (2009) 14 – 18.

Miller, W. A., Rasochová, L., 1997. Barley yellow dwarf viruses. Annu. Rev. Phytopathol. 35, 167 – 190.

Miller, W. A., Liu, S., Beckett, R., 2002. Barley yellow dwarf virus: Luteoviridae or Tombusviridae? Mol. Plant Pathol. 3, 177 – 183.

Popescu G., 2005. Tratat de patologia plantelor, vol. II, Agricultură, Editura Eurobit, Timișoara, 341 p.

Rochow, W. F., 1970a. Barley yellow dwarf virus. Descr. Plant Viruses 32.

Sabbour, M. M. and Shadia E-Abd-El-Aziz, 2007. Efficiency of Some Bioinsecticides Against Broad Bean Beetle, Bruchus rufimanus (Coleoptera: Bruchidae), Research Journal of Agriculture and Biological Sciences, 3(2): 67 - 72, 2007.

Shah, S. J. A., Bashir, M., Manzoor, N., 2012. A Review on Barley Yellow Dwarf Virus. In: Ashraf, M., Öztürk, M., Ahmad, M., Aksoy, A. (Eds.), Crop Production for Agricultural Improvement. Springer Netherlands, Dordrecht, pp. 747 – 782.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise în direct de postul Antena 3, marți, 24 iulie 2018, un mare complex de creștere a porcilor, altul decât Carniprod, s-ar afla pe lista fermelor suspecte de găzduirea unor suine infectate cu pestă porcină africană (PPA), informația fiind confirmată indirect inclusiv de Ioan Ladoși, șeful APCPR, ca urmare a unei discuții telefonice pe care reporterul Revista Fermierului a avut-o cu acesta din urmă.

Concret, Ladoși a fost sunat de șeful MADR pentru a discuta în detaliu asupra situației de la ferma de porci, însă Daea nu a vrut să deconspire numele exploatației posibil deținătoare a unor suine purtătoare a temutului virus, atunci când a fost întrebat de președintele APCPR.

„Trebuie să sacrificăm, din nefericire, 45.000 de capete la Carniprod și avem o veste proastă că virusul ar fi și în alt complex, care înseamnă undeva la 17.000 – 18.000 de capete. De ce spun 17.000 – 18.000 de capete, pentru că acolo efectivele de animale, în condițiile în care nu cresc, când a ajuns porcul să aibă pe copită 110 kilograme, el trebuie să iasă la abatorizare. În partea cealaltă ai maternitatea. Maternitatea ce înseamnă? Că acolo ai materialul de reproducție care este însămânțat artificial, în pântecele acestor scroafe există purcei, după trei luni, trei săptămâni și trei zile, atunci trebuie să ai spațiu liber că acolo este un flux continuu. Pe fiecare boxă în parte ai o anumită vârstă, ai o anumită tehnologie, ai o anumită conduită tehnologică; nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente care să ușureze boala”, a afirmat Daea la televizor. „Porcii aceștia se incinerează. (...) Este o muncă extraordinară. Acolo este ca la Auschwitz, domnule. (...) Medicii veterinari sunt la limita rezistenței psihice, pentru că să stai cu 2.000 – 3.000 de porci pe zi, să-i omori, se află în fața unei situații greu de explicat, dar mai ales greu de ținut. Și astăzi am avut discuții și cu președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), și cu domnul (n.r. - Raed) Arafat, și cu conducerea Jandarmeriei, și cu conducerea Poliției – sunt 11 instituții ale statului în echipaj de lucru. Non-stop, de dimineața până seara, în trei schimburi lucrează săracii cu substanțe, unii omoară etc. M-am dus la orele 1 noaptea în Tulcea. Noaptea i-am chemat pe cei de la Direcțiile Agricole pentru că erau depășiți de situație medicii veterinari, pentru că nu sunt atâtea efective. La orele 8 fix au fost toți la datorie, din Ialomița, din Vrancea, din Buzău ș.a.m.d.”.

Reamintim că aflându-se într-o vizită de lucru la Botoșani, luni, 23 iulie 2018, ministrul Agriculturii a reafirmat că instituția pe care o conduce a întreprins toate demersurile necesare pentru a primi sprijinul Uniunii Europene (UE), astfel încât să se poată acoperi pagubele produse fermierilor români de PPA.

Oficialul guvernamental a adăugat că apariţia focarelor de pestă porcină africană face ca România să nu se afle „într-o situaţie confortabilă”.

„Evident că ne-a afectat şi că ne va afecta, pentru că sunt o serie întreagă de restricţii. Nu poţi să circuli liber cu animalele în zona respectivă. Sunt pierderi pe care le înregistrează fermierii. Eu am făcut demersurile necesare pentru a primi sprijinul necesar de la Uniunea Europeană, ştiindu-se că România este graniţa de Est a Uniunii Europene şi o apărăm cu cerbicie pe 1.400 de kilometri”, preciza Petre Daea.

Ministrul de resort a mai adăugat că în zonele în care s-au înregistrat cazurile de PPA, au fost adoptate toate măsurile pentru a evita extinderea focarelor.

MADR a informat în urmă cu o săptămână că ministrul Daea a solicitat sprijin, la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles, pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile-contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. Ministrul a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Toţi porcii din fermele aparținând aceleiași exploataţii din care face parte și abatorul unde a fost confirmat virusul Pestei Porcine Africane (PPA), respectiv 44.580 de capete, vor fi sacrificaţi, iar carcasele vor fi distruse, a anunțat, luni, 2 iulie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Conform procedurilor, vor fi sacrificaţi toţi porcii existenţi în exploataţie (44.580 de capete), de la care se va preleva un număr suficient de probe, rezultatele de laborator urmând a fi utilizate în cadrul investigaţiilor epidemiologice, pentru determinarea modului în care a fost introdus virusul pestei porcine africane în exploataţie. Carcasele suinelor vor fi distruse sub supraveghere oficială. Pentru această operaţiune au fost aduse din judeţul Timiş, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale, patru incineratoare mobile”, precizează vocile autorizate ale instituției.

După depopulare, vor urma operaţiunile de curăţare mecanică, dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie în cazul zonelor afectate şi al mijloacelor de transport.

Personalul sanitar-veterinar va participa, alături de reprezentanţi ai Poliţiei, la controale în trafic şi la alte verificări specifice, pentru asigurarea respectării măsurilor de carantină impuse şi a restricţiilor de circulaţie.

ANSVSA a dispus detaşarea de personal de specialitate din alte zece judeţe, iar la acţiunile care se desfăşoară în focar sunt prezenţi preşedintele Autorităţii, Geronimo Brănescu, şi o echipă de specialişti din cadrul ANSVSA, de la nivel central. De asemenea, pentru a veni în sprijinul autorităţilor, au sosit doi experţi din partea Comisiei Europene, care vor participa la evaluarea situaţiei şi care vor oferi consultanţă de specialitate pentru o gestionare operativă.

Este pentru prima dată când se confirmă această boală într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor.

În data de 21 iunie 2018, prefectul judeţului Tulcea, Lucian Furdui, anunța că aproximativ 500 de suine au fost eutanasiate în ultimele două săptămâni, din cauza suspiciunilor de pestă porcină africană (PPA) apărute în unele comunităţi izolate din Delta Dunării.

Tot în luna iunie a acestui an, Ucraina a notificat trei focare de pestă porcină africană la porcii domestici, în localităţile situate în apropiere de graniţa cu România. Potrivit sursei citate, porcii bolnavi, dar şi animalele care au fost în contact cu aceştia, au fost ucişi conform procedurilor, realizându-se ecarisarea cadavrelor.

Pesta Porcină Africană a fost confirmată anul trecut în România pentru prima dată într-o gospodărie particulară de la periferia municipiului Satu-Mare.

Virusul care provoacă pesta porcină africană este inofensiv pentru oameni şi pentru alte animale, însă pentru mistreţi şi pentru porcii de fermă, boala - pentru care încă nu există un vaccin - este mortală în aproape toate cazurile, ducând la decesul animalelor în termen de zece zile.

În condiţiile în care a fost confirmat un focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a decis închiderea târgurilor şi expoziţiilor de animale pentru specia porcină pe o perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră aflate în judeţele din nord-estul ţării.

„În data de 12 mai 2016, Ucraina a notificat Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) despre apariţia unui focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, în Hyrchychna, Dunayevetskiy, Khmel'nitskiy. ANSVSA a informat despre această situaţie factorii de decizie de la nivel guvernamental, instituţiile prefecturale ale judeţelor aflate la graniţele de N-E ale României, în vederea convocării centrelor locale de combatere a bolilor şi a analizei resurselor materiale şi de personal, necesare unei eventuale intervenţii”, se arată într-un comunicat al ANSVSA remis marţi redacției.

Totodată, Autoritatea a informat asociaţiile din industria porcului despre evenimentul epidemiologic de la graniţele României şi necesitatea intensificării măsurilor de biosecuritate în exploataţiile profesionale de suine.

ANSVSA a transmis instrucţiuni către DSVSA judeţene aflate la graniţele de N-E ale României despre măsura închiderii târgurilor, expoziţiilor şi aglomerările de animale pentru specia suine, pe perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră şi a controalelor bagajelor călătorilor.

Toate structurile teritoriale au fost notificate despre activităţile pe care trebuie să le desfăşoare în perioada următoare, în vederea aplicării măsurilor de profilaxie nespecifică, precizează Autoritatea veterinară.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin, singura cale de a feri animalele fiind respectarea unor măsuri de protecţie la venirea în contact cu animalele sănătoase.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă fermierilor să nu intre în adăposturile unde cresc porcii, cu încălţămintea şi hainele de pe pe stradă, dezinfecţia la intrarea în adăpost, creşterea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini, porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici.

În plus, veterinarii recomandă proprietarilor să nu hrănească animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie; să nu dea sub nicio formă porcilor apa provenită de la spălarea cărnii de mistreţ sau resturi de carne de mistreţ; să nu scoată scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie; să nu cumpere purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; să nu folosească în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Nu în ultimul rând, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar sau DSVSA judeţeană.

Serviciile veterinare din România sunt din toamna anului trecut în alertă maximă, din cauza apariţiei pestei porcine africane în apropierea graniţelor ţării, când au fost notificate focare la Odessa şi Nicolayv (Ucraina) în 28 octombrie 2015, însă ANSVSA monitorizează boala din anul 2012.

Virusul pestei porcine africane evoluează de câţiva ani în Italia, Letonia şi Polonia, unde s-au înregistrat 1.160 de cazuri, boala apărând şi în exploataţii comerciale. Şi în statele non-UE au fost semnalate cazuri de pestă porcină africană, respectiv Belarus, Rusia şi Ucraina, existând informaţii, neconfirmate însă, că virusul ar evolua şi în Republica Moldova.

De la apropierea virusului de graniţele naţionale, prin notificarea focarelor din Ucraina de la Odessa şi Nicolayv, în 28 octombrie 2015, autorităţile veterinare din România sunt într-o permanentă alertă pentru a-l ţine la distanţă de graniţele naţionale.

ANSVSA a informat în mod repetat publicul, fermierii, vânătorii şi gestionarii fondurilor de vânătoare asupra faptului că pesta porcină africană nu este transmisibilă la om, dar că este foarte importantă prin aceea că majoritatea suinelor domestice şi sălbatice infectate mor în urma contactării virusului. Pentru această boală nu există vaccin, din cauza rezistenţei deosebite a virusului în mediu, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.