Doar 564 de kilograme de cireșe contaminate cu pesticide dintr-un total de 1,347 tone au fost retrase de la comercializare, anunță ANSVSA printr-un comunicat de presă, ca urmare a faptului că instituţia s-a autosesizat în urma semnalelor apărute în spaţiul public în cazul acestui sortiment de fructe provenite din Turcia, etichetate ca fiind tratate cu două tipuri de pesticide, dar în urma analizelor probelor prelevate s-a infirmat prezenţa pesticidelor imazalil şi tiabendozol și s-a confirmat cea a dimetoatului.

Autoritatea a precizat că limita maximă admisă este de 0,02 mg/kg, iar în probele analizate valorile erau de 0,03 mg/kg. Procedura aplicabilă este cea de retragere de la comercializare şi dirijare pentru distrugere, au mărturisit vocile autorizate din interiorul ANSVSA.

„După primirea buletinelor de analiză, imediat ANSVSA a demarat o anchetă pentru a verifica dacă mai există cireşe la comercializare din acel lot, pentru a fi retrase şi distruse. Până în prezent, din lotul de cireşe provenit din Turcia, în cantitate de 1.347 de kg, depistat cu depăşirea limitei pentru dimetoat a fost retrasă de inspectorii ANSVSA şi dirijată pentru a fi distrusă, o cantitate de 564 kg. Acţiunea este în desfăşurare la nivel naţional”, se arată în comunicatul ANSVSA.

Într-un comentariu pe subiect al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, acesta a precizat joi, 10 mai 2018, la Târgovişte, că sunt metode de a curăţa o cireaşă de coajă, dar că recomandă o verificare atentă a calităţii produselor pe care vrem să le cumpărăm.

Rugat să îi sfătuiască pe consumatori ce să aibă în vedere atunci când vor să cumpere cireşe pe ambalajul cărora scrie că nu se recomandă coaja pentru consum, Daea a răspuns că recomandă o atenţie sporită asupra calităţii produselor.

„Eu le spun consumatorilor să nu le cumpere. Eu spun, primul lucru pe care trebuie să îl facem în România: să nu cumpărăm ceea ce nu ne convine. Să nu cumpărăm unde avem dubii, unde calitatea este îndoielnică, unde avem o anumită suspiciune. De aici încolo lucrurile se vor regla automat”, a precizat Daea.

Șeful MADR a fost chestionat şi dacă se poate curăţa o cireaşă.

„Sunt metode să curăţăm o cireaşă. Metode sunt, dar dacă am ajuns noi să curăţăm o cireaşă, înseamnă că am ajuns acolo unde nu trebuia. O cireaşă nu se curăţă de coajă ca să o mănânci. Ai curăţat-o doar atunci când i-ai dat copilului mic, ca să nu se înece. Importurile nu se pot opri, se pot verifica în aşa fel încât calitatea să corespundă, iar produsul să poată să intre în circuit în aşa fel încât să fim siguri că populaţia mănâncă produse sănătoase”, a mai spus Daea.

În spaţiul public au apărut recent informaţii şi poze dintr-un supermarket unde pe ambalajul de cireşe având origine Turcia scria „tratat cu imazilil şi thiabendazole, coaja nu se recomandă pentru consum”.

Autoritatea Veterinară subliniază că în fiecare an, în această perioadă, este intensificată acţiunea de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructele şi legumele de sezon.

În acest context, în perioada 16-27 aprilie, inspectorii ANSVSA au desfăşurat acţiuni de control în 320 de unităţi de depozitare a legumelor şi fructelor provenite din ţări terţe.

De la începutul anului, până în luna aprilie au fost verificate la nivelul birourilor vamale judeţene 4.643 de transporturi rutiere de legume şi fructe provenite din ţări terţe.

„Cu ocazia acestor verificări au prelevate 539 de probe din fructe şi legume care au fost supuse analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide. La 16 dintre probele analizate au fost depistate depăşiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide, la produse precum: dovlecei, rodii, castraveţi, ardei şi tomate. De asemenea, în data de 16.04.2018, inspectorii ANSVSA au depistat un lot de 19.644 de kg de dovlecei proveniţi din Turcia, la care a fost depistată o depăşire a limitei maxime admise pentru fungicidul metalaxil - M. Întreagul lot a fost distrus”, precizează ANSVSA.

Dincolo de bășcălia creată în spațiul media românesc (Scutul Oaierless, Bătălia de la Ovine, declarația șefului de la Agricultură, Petre Daea, în emisiunea Viața Satului etc.), este greu de înțeles cum anume „Liman”, o fostă navă de cercetare din 1977, cu o lungime de 73 de metri și 1.560 de tone, care a fost însă modernizată de Marina Marinei Ruse și transformată într-o navă de recunoaștere (de spionaj), clasă Moma, parte a Flotei Mării Negre, a fost scufundată de un transportor de animale (Ashot-7, conform rușilor aka. Mv Youzarsif-H, conform deținătorului), plină cu aproximativ 8.800 de oi provenite din România.

Altfel spus, dacă livestock carrier-ul aflat sub pavilion togolez, aparținând Hammami Livestock (firmă înființată în anul 2000 în Tripoli, Liban) și care ar aparține lui Hussein Hammami, poate că nu ar fi deținut radare de ultimă generație, mai mult ca sigur că nava-spion a Rusiei era burdușită de astfel de instrumente de scanare la mare distanță. Mai exact, cei de la Sputnik spun că Liman opera o stație radar ultraperformantă, un detector hidroacustic și alte echipamente de recunoaștere necesare pentru a urmări navele de suprafață și submarinele (http://www.kchf.ru/eng/ship/intelligence/liman.htm).

În atare condiții, și un copil cu veleități de spion de grădiniță și-ar fi pus întrebarea: - cum Dumnezeu rușii nu și-au dat seama, chiar și pe ceață, de iminenta coliziune, la doar 25 de mile marine de țărmul turcesc?

Poate fi doar un acccident, explicat simplu bazându-ne pe principiul Briciul lui Occam sau pe principiul parcimoniei, folosit pentru a justifica anumite afirmații științifice. Lui William de Occam i se atribuie principiul conform căruia este de preferatcea mai simplă explicație pentru un fenomen. Acest principiu își găsește formularea deseori în felul următor: „Entitățile nu trebuie să fie multiplicate dincolo de necesar” (entia non sunt multiplicanda praeter necessitatem).

Pe seama scufundării navei-spion pot fi creionate însă și o multitudine de scenarii, de la cele pur militare (Liman se afla într-o misiune de urmărire a mișcărilor NATO din zonă) către speculații (o altă încărcătură sau una în plus pe lângă cea ovină – a se vedea cazul Hayssam și „fuga” sa cu vasul plin de berbecuți, ulterior dovedită a fi una terestră), trecând prin unele demne de cărțile SF (un posibil submersibil înarmat, mascat de semnătura navei libaneze) și până la cele de rațiuni economice (în spațiul media românesc sunt scoase în evidență numai oile românești – încărcătura, nu și operatorul sau destinația).

Dacă cu privire la proprietarul operatorului, Hussein Hammami, nu am putut (deocamdată) găsi foarte multe informații, ci doar câteva fotografii realizate de el cu vasul în cauză prin diverse porturi ale lumii (https://www.marinetraffic.com/en/photos/by/copyright:Hussein%20Hammami) și anumite mesaje postate pe Yahoo Groups (https://groups.yahoo.com/neo/groups/ship-broker/conversations/topics/14369), cu privire la țara de destinație, anul trecut, fostul ministru tehnocrat al Agriculturii, Achim Irimescu, afirma: „În sectorul creşterii ovinelor, la rasele de carne şi lapte, România a evoluat foarte bine în ultimii ani şi dispune de calitatea căutată de ţările arabe. Îmi doresc să reuşim să ducem la export cât mai mult, acesta fiind unul dintre obiectivele propuse pentru mandatul de ministru – deschiderea de noi pieţe. Tocmai de aceea, sperăm prin vizita ministrului Agriculturii din Regatul Haşemit al Iordaniei să punem în contact direct producătorii şi importatorii, reuşind să creştem astfel eficienţa din punctul de vedere al producătorului”.

În urma semnării Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii din Regatul Hașemit al Iordaniei și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, relațiile de colaborare au fost dinamizate şi cu ocazia vizitei ministrului Achim Irimescu în Iordania în luna aprilie 2016, în ultima perioadă având loc mai multe contacte la nivel înalt și de experți.

„România este principalul  exportator de oi pe piața iordaniană, iar Iordania exportă legume și fructe pe piața românească și se dorește consolidarea acestor activități, fapt pentru care se acordă o importanță deosebită relației dintre cele două țări, din punctul de vedere al agriculturii”, se preciza într-un comunicat de presă de anul trecut.

Revenind la detaliile tehnice, ca și în cazul navei Liman, Ashot-7 aka. Mv Youzarsif H – call sign 5 VCD 3, transportorul de animale a fost construit și el tot în 1977 și convertit în 2013. La momentul coliziunii, acesta era încărcat cu 8.000 de ori îmbarcate la Capu Midia, cu destinația Aqaba.

Coliziunea a avut loc la data de 27 aprilie 2017, în jurul prânzului, la 25 de mile marine nord-vest de estuarul Bosforului din Marea Neagră de pe coasta turcească. Accidentul s-a întâmplat pe o ceață densă, în apropierea satului turcesc Kilyos (Kumköy), la 40 de kilometri sau 25 de mile marine nord-vest de estuarul Bosforului. Echipajul de 78 de oameni de pe Liman ar fi încercat să pompeze apa și să mențină nava pe linia de plutire, dar, din păcate, nu a reușit să obțină controlul asupra inundațiilor. Nava rusească s-a scufundat ulterior, la ora 14:48, adică la aproape două ore și jumătate de la coliziune. Autoritățile turcești au trimis un remorcher și trei nave de salvare rapide. Nava rusească de marfă Ulus Star se afla în vecinătate, s-a îndreptat spre locul accidentului și a evacuat tot echipajul de pe nava aflată în pericol de scufundare. De asemenea, remorcherele de la baza navală rusească din Marea Neagră, precum și nave de război și o aeronavă (AN-26), s-au grăbit să vină la locul accidentului și să ajute nava în derivă, dar, din păcate, nu au ajuns la timp.

Transportatorul de animale Mv Youzarsif-H nu a suferit avarii majore, a raportat accidentul autorităților locale și la puțin timp după aceea a fost eliberat pentru a reveni în serviciu. Ancheta privind cauza principală a coliziunii este în curs de investigare, dar probabil că s-a întâmplat din cauza unei greșeli umane și a încălcării regulilor ColReg. Deocamdată însă, animalele îmbarcate pe Mv Youzarsif H au făcut cale întoarsă cu vaporul avariat, urmând să plece la o dată ulterioară din portul românesc (foto cu locația în timp real, mai jos).

„Consilierii prim-ministrului turc Binali Yildirim și-au transmis tristețea în legătură cu incidentul omologilor ruși”, potrivit Maritime Herald.

Transportatorul de animale Mv Youzarsif-H (IMO: 7611547) are o lungime totală de 132,00 m, grinzi turnate de 13,00 m și pescaj maxim de 5,50 m. Greutatea navei este de 2,103 DWt, iar tonajul brut este de 2,282 GRT. Nava a fost construită în 1977 de JJSietas Schiffswerft în Hamburg, Germania. Nava se afla pe drumul de la Capu Midia la Aqaba.

În contextul în care turcii vor să importe din România viței pentru îngrășat, conform spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, tehnocratul se gândește să împartă plata cuplată în zootehnie, astfel încât să mențină în România valoarea adăugată.

Conform precizărilor sale, cei care vor crește vițeii până la o greutate de 100 kg vor primi prima tranșă de plăți, urmând ca, ulterior, s-o primească și pe cea de-a doua, cu condiția să crească animalul până la 600 kg.

„Pentru a evita totuși ca să rămână valoare adăugată puțină în România, în perioada următoare ne străduim intens să prindem în măsuri finanțarea în două etape, astfel încât, cine ține vițelul până la 600 kg, să ia și a doua plată. Și, atunci, să încurajăm producătorii români să nu vândă vițeii. Ne gândim să împărțim în două sprijinul cuplat. Pentru cei care țin vițelul până la 100 de kilograme o plată și a doua plată cine-l ține până la 600 kg. Îi încurajăm pe producătorii noștri să aștepte și a doua tranșă de plată ca să țină animale și valoarea adăugată să rămână în România. Intenția este s-o aplicăm din 2017 pentru că noi am notificat Comisia Europeană, n-am primit încă răspunsul CE și suntem practic în tratative, până când se acceptă ultima variantă cu CE”, a afirmat Irimescu la finele întâlnirii pe care președintele României, Klaus Werner Iohannis, a avut-o cu fermierii într-un cadru organizat și pus la punct de dinainte în prima zi a târgului IndAgra 2016.

Achim I. s-a lăudat cu reușita de a fi deschis piața arabă și turcă a exportului de animale și a precizat că vecinii turci sunt dispuși să importe masiv viței pentru îngrășat și nu doar din rasele de carne, ci și de lapte. Totul, spune Irimescu, este bazat pe prețurile bune practicate în Turcia.

„Am deschis piețele arabe. Urmează și piața turcă, una extrem de importantă pentru noi că este aproape și, dacă o deschidem acolo, prețurile sunt duble față de România la carnea de ovine (...).La ovine, România stă foarte bine și 5.000.000 de ovine, anual, putem exporta. (...) Este un interes foarte mare din partea Turciei pentru că este aproape și vor să importe, repet, pentru că prețurile sunt mult mai bune decât în țara lor. M-am întâlnit deja cu un om de afaceri din Turcia care mi-a transmis salutări chiar de la premierul turc și de la ministrul turc al Agriculturii și care, sigur, vrea să importe masiv, mai ales viței din România și să-i ducă la îngrășat”, a precizat ministrul tehnocrat. „La bovine, dacă există cerere și piață bună... E adevărat că mulți producători români nu au dat importanța cuvenită vițeilor de la vacile de lapte. Or, oameni de afaceri turci sunt interesați nu doar de rasele de carne. Și, atunci, sigur, vițeii de la vacile de lapte, oricum, nu au o căutare foarte mare. Ei vor să ia vițeii, să-i îngrașe și după aceea să obțină prețuri foarte bune. Eu îi înțeleg, sunt oameni de afaceri, dar important este ca România să aplice o politică în măsură să sprijine producătorii și valoarea adăugată să rămână cât mai mult în România.”

El s-a arătat dezamăgit de faptul că subveția acordată la oaie nu și-a atins scopul, și anume acela de a acoperi pierderile înregistrate de fermieri la nivelul pieței, dar și mai mult decât atât. Soluția sa este de a investi neapărat în rasele de carne.

„Subvențiile sunt foarte bune, dar ciobanii... Dau un exemplu (...): - acum câțiva ani, carnea de oaie costa 12 lei kilogramul în viu, acum 6,5 lei. Practic, degeaba am dat subvenția pentru că de abia a acoperit pierderea pe care ei au înregistrat-o la nivelul pieței. Or, scopul este ca dânșii să obțină prețuri remuneratorii și subvenția să-i ajute să poată să se dezvolte. Trebuie investiții neapărat în rasele de carne”, a mai precizat el.

România a fost inclusă pe lista Statelor Membre care pot exporta carne de vită în Turcia.

„Reamintim că, în urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, la începutul lunii mai 2016 s-a decis asupra redeschiderii comerţului cu bovine şi carne de vită”, se preciza într-un comunicat de presă al MADR din 18 octombrie 2016.

Astfel, în urma unei misiuni de audit desfăşurată în perioada 3-7 octombrie 2016, de către specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Creşterii Animalelor din Republica Turcia, au fost validate primele unităţi de abatorizare pentru bovine ce pot exporta carne de vită.

Modelul de certificat sanitar veterinar pentru carnea proaspătă, refrigerată, congelată (carcasă) de bovine domestice necesar derulării exportului, aprobat de către Serviciile Veterinare din Republica Turcia este postat pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, www.ansvsa.ro

Miercuri, 2 noiembrie 2016, preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis împreună cu ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban au deschis Târgul internaţional de produse şi echipamente din domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – IndAgra 2016. Evenimentul este organizat în acest an de către Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț şi Industrie din România, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi se desfăşoară în perioada 02 – 06 noiembrie 2016, la Centrul Expoziţional Romexpo.