La ora actuală, rapița semănată de Ștefan Gheorghiță arată foarte bine pe toate cele 67 de hectare înființate cu această cultură în toamna lui 2023. Hibrizii pentru care a optat fermierul brăilean sunt: ES Capello (Lidea), Umberto (KWS), Aviron (LG) și PT315 (Corteva Agriscience).
Fermierul Ștefan Gheorghiță se bucură de cum arată cultura de rapiță de toamnă, la această dată. „Rapița 2024, acum, îmi dă speranțe mari. Am înființat cultura între 5 și 7 septembrie 2023, după grâu. La hibridul Capello am semănat 30 b.g./mp, la 70 cm între rânduri, în sistemul minimum-till (Tiger plus semănat direct). Am dat 130 kg DAP + 100 kg azotat toamna, 200 kg sulfat și încă 100 kg azotat, ambele primăvara. Încă din toamnă am erbicidat cu Nero (FMC), apoi cu Agil (ADAMA). Cultura de rapiță a beneficiat de două udări, irigat 800 mc/ha. Am tratat cu insecticid și urmează repetarea, plus fungicid. Apoi încă un fungicid și ultimul insecticid. Dacă o vrea Dumnezeu, o tratăm cu indiferență până la recoltat”, ne-a zis Ștefan Gheorghiță.
Fermierul din județul Brăila lucrează împreună cu soția, Nina Gheorghiță, o suprafață de 642 de hectare, la Roșiori. 560 de hectare sunt irigate.
Pentru anul agricol 2023 – 2024, structura de culturi arată astfel: 67 ha rapiță, 210 ha grâu, iar în această primăvară vor fi semănate 205 ha cu porumb, 90 ha cu soia și 50 ha cu floarea-soarelui. De asemenea, 9 ha se ocupă cu lucernă, iar pe restul suprafeței mai găsim muștar, mazăre și orzoaică primăvară.
„Lucrăm minimum-till cu Tiger și apoi semănăm direct. La grâu folosim Horsch Pronto, iar rapița și prășitoarele le însămânțăm cu Vaderstad Tempo T8. Fertilizăm de bază cu DAP și apoi uree la prășitoare, sulfat amoniu plus azotat la rapiță și azotat la grâu. Nu depășim normele aprobate prin ghidul de bune practici”, a precizat Ștefan Gheorghiță.
„Covor ovăz primăvară + mazăre primăvară 40/40 kg/ha și rătăcită câte o rapiță. Anul viitor va fi 40/80, dar mulțumiți și anul acesta. Înainte de încorporare.” – Ștefan Gheorghiță
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Unul dintre cele mai apreciate utilaje din portofoliul companiei Mewi este cultivatorul Horsch Tiger. Prezent astăzi în nenumărate ferme din întreaga lume, această mașină agricolă a producătorului german Horsch a pus piatra de temelie a unui altfel de mod de prelucrare a solului: fără arătură. Iar dacă cu plugul se ară, pentru lucrările cu Tiger trebuia să existe un verb care să reflecte acțiunea sa. Și i s-a spus, în mai toate limbile, „a tigărui”.
Ca de fiecare dată, Constantin Curcă, reprezentantul companiei Horsch în România, ne poate vorbi cu pasiune și doldora de cunoștințe despre orice produs al producătorului german, așa cum o face și în materialul de față în care ne spune povestea lui Tiger sau despre cum a început și cum continuă în prezent aceasta. Despre noul verb intrat în vocabularul fermierilor, „a tigări” sau „a tigărui”, Constantin Curcă spune că a auzit pentru prima dată termenul de „tigăruit” în nordul Germaniei, unde se află și cei mai mulți fermieri care dețin un cultivator Tiger. „Sunt zonele cu un potențial agricol foarte ridicat, unde sunt producții la grâu de peste zece tone, astfel că și resturile vegetale sunt pe măsură. Nu mică mi-a fost mirarea când și în România, la fermieri vestiți, am auzit din nou expresia «am tigăruit» sau «am tigărit». Mi s-a părut extraordinar.”
Primul cultivator cu trei bare de lucru din lume
Horsch Tiger a fost lansat pe piață la începutul anilor 2000, însă povestea sa a început încă de la mijlocul anilor ’90. Atunci nu exista încă noțiunea de cultivator greu, pe piață fiind disponibile doar combinatoarele de primăvară. Încet, încet, acestea au devenit mai solide – cu cadre mai puternice și gheare din ce în ce mai agresive. „Horsch a pus piatra de hotar în istoria cultivatoarelor odată cu producerea utilajului Horsch Terrano FX, iar companiei i-au fost, de altfel, recunoscute meritele ca inventator al cultivatorului cu trei bare de lucru – rânduri de organe active. Utilajul a avut un succes foarte mare, atât în Germania, cât și în țările învecinate. Dispunând de trei rânduri de organe, și nu de două sau unu, cum erau toate celelalte utilaje de pe piață, a avut avantajul că, pe lângă prelucrarea solului (superficială sau în adâncime), realiza și o încorporare și o nivelare superioare”, povestește Constantin Curcă.
Ulterior, odată cu deschiderea pieței din estul Europei, Horsch și-a extins aria de activitate. „Însă, pe terenurile din aceste țări, utilajul Terrano, care a funcționat extraordinar de bine în țările central-europene și vestice, nu făcea față la fel de bine condițiilor de lucru. Era vorba de terenuri grele, uneori neprelucrate de foarte mulți ani”, a continuat specialistul Horsch.
Piața a cerut același utilaj, care să aibă aceleași calități ca Terrano, să amestece resturile vegetale și să lucreze pe o adâncime acceptabilă, dar să reziste. Și așa a fost proiectat Horsch Tiger AS. „S-a creat un cadru mult mai rezistent, cuțite mult mai ranforsate, care aveau puterea să penetreze solul. Pentru a face o nivelare și mai uniformă, și mai precisă, compania a adăugat modelului existent un rând de gheare. Din experiență, s-a observat: cu cât sunt mai multe rânduri de gheare, cu atât solul va rămâne mai nivelat, mai bine prelucrat.”
Crearea unui utilaj perfect pentru terenurile din România
Compania germană Horsch este cunoscută drept o companie inovatoare, care investește în permanență în îmbunătățirea produselor pe care le produce. Aceste procese au loc, în principal, în urma a nenumărate probe, teste și, poate cel mai important, a feedback-ului primit din partea celor care lucrează cu utilajele. Acest lucru s-a întâmplat și în cazul cultivatorului Horsch Tiger, care urma să devină cea mai bună variantă a sa, perfect adaptată pentru terenurile din România. „O caracteristică a terenurilor din țările central și est-europene este cantitatea crescută de resturi vegetale – fiind vorba de țări axate pe culturile de plante prășitoare, precum floarea-soarelui și porumb. Horsch Tiger AS, echipat doar cu patru rânduri de gheare, deși era un cultivator potrivit pentru terenurile grele, nu era tocmai în elementul său. Astfel, Horsch a înlocuit două rânduri de gheare cu două rânduri de discuri grele, de diametru mare, cu care se putea lucra după cultura de porumb sau floarea-soarelui. Așa s-a născut Horsch Tiger MT. Practic, am putea spune că atât Horsch Tiger AS, cât și MT au fost construite în urma cerințelor clienților”, arată Constantin Curcă.
Utilajul a avut un mare succes pe toată piața din Europa Centrală și de Est – Ungaria, România, Bulgaria, Ucraina, Rusia.
Dar pentru că este întotdeauna loc de mai bine, de câțiva ani, Horsch Tiger a trecut din nou printr-o metamorfoză importantă. Ultimele modificări ce i-au fost aduse utilajului au fost influențate de micșorarea ferestrelor de lucru și de faptul că există situații în care este nevoie de altfel de tăvălugi. Astfel că, astăzi, Tiger MT poate fi echipat, în afară de tăvălugul clasic, de cauciucuri, cu tăvălugii SteelDisc, SteelFlex, Dublu RollPack etc. Sunt disponibile o multitudine de opțiuni, existând inclusiv posibilitatea de montare a unui bazin, ce permite încorporarea de îngrășăminte minerale la prelucrarea solului. „Horsch Tiger a devenit, în timp, foarte adaptabil și sunt foarte puține ferme în care să nu-și găsească un loc. A ajuns să fie aproape indispensabil în cultura rapiței, iar succesul unei culturi îi este de multe ori atribuit. Din păcate, anul acesta am reușit să îi vedem utilitatea într-un fel în care nu ne-am fi dorit, într-o situație destul de nefirească. În nord-estul și în sudul României, Tiger a fost folosit pentru distrugerea culturilor care nu au apucat să ajungă la maturitate, din cauza secetei. Ca o concluzie, aș spune că Tiger este un utilaj pe care poți să îl vinzi celui mai bun prieten, așa l-aș descrie eu”, a încheiat reprezentantul Horsch în România, Constantin Curcă.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2020
Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Protecția mediului înconjurător și grija pentru consumator sunt aspecte ce nu mai pot fi neglijate în agricultura de astăzi. Horsch, unul dintre producătorii de renume din Europa, care a încercat în permanență să fie cu un pas înaintea celorlalți atunci când este vorba de inovație, este un promotor al atitudinii responsabile. Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, ne-a povestit despre soluțiile propuse de producătorul german, despre modul în care fermierii români percep această nouă tendință mondială și despre modul în care aceștia se adaptează la noile reglementări și la cerințele crescânde ale cumpărătorului final.
„Piața românească este un paradox. Este piața în care vindem produsele foarte ieftine și produsele foarte scumpe. Nu prea există clasa de mijloc.”
Reporter: Discuțiile sunt tot mai des îndreptate înspre modalități de protecție a mediului înconjurător, eficiența mașinilor și utilajelor agricole, grație căreia se reduc semnificativ resursele utilizate, iar producțiile sunt mai mari. Care este abordarea fermierilor români?
Constantin Curcă: Foarte mulți fermieri care își desfășoară activitatea în România pun deja foarte mare accent pe dezvoltarea durabilă, pe creșterea calității solului, pe reducerea cantităților de substanțe chimice folosite. În momentul de față, în domeniul agriculturii, tema centrală este digitalizarea. Această digitalizare, care este o tendință vizibilă de peste zece ani în toate fermele mari, a început odată cu sistemele de GPS. Lucrurile merg mai departe și cam toate acțiunile pe care un fermier le desfășoară astăzi pot fi controlate de un sistem care adună informații. Sunt fermieri responsabili, care țin cont de protecția mediului, au o anumită strategie de a proteja solul, de a se proteja pe ei și respectă diverse proceduri interne cu strictețe. Din păcate, sunt și fermieri cărora nu le pasă de aceste lucruri și care fac totul, în continuare, după cum îi taie capul. Sunt mulți care încă își anulează filtrul de particule de la tractoare, doar pentru că au auzit că se mai înfundă din cauza AdBlue-ului sau din diverse alte motive.
Revenind la digitalizare, ea va pune în contact producătorul cu cumpărătorul. Un aspect căruia tot mai multă lume îi acordă atenție este legătura dintre alimentație și starea de sănătate, motivele pentru care ne îngrășăm, pentru care există anumite dezechilibre. Consumatorii cer ca aceia care produc mâncarea să o producă într-un mod cât mai sănătos. Sigur, cine spune că trebuie să se interzică toate substanțele chimice nu știe prea multe despre agricultură. Dar, cu ajutorul digitalizării, se pot furniza date în timp real, care nu vor putea fi ascunse față de cumpărătorul final. Marile companii au înțeles lucrul acesta și digitalizează absolut toate activitățile, pentru că la un moment dat cel care va cumpăra marfa va putea supraveghea întregul proces. Există un flux al informațiilor, al facturilor, achizițiilor, al numărului de treceri pe câmp, al amestecurilor de substanțe chimice. Și atunci, să nu fie de mirare că un fermier face și producții foarte bune și reușește să le comercializeze la un preț mai mare, comparativ cu un altul care nu acordă importanță acestor noi sisteme. Responsabilitatea și transparența, care se construiesc încet, dar sigur, vor diferenția fermierii, deoarece consumatorii vor plăti bani în plus pentru produse de calitate, cu mai puține reziduuri de pesticide.
Reporter: Care sunt soluțiile propuse de Horsch?
Constantin Curcă: Ca să înveți ceva, trebuie să faci tu. Principiul de transparență a deciziilor, a tuturor activităților desfășurate în cadrul unei exploatații agricole, a fost implementat cu multă vreme în urmă de Michael Horsch. Probabil, este un pionier în acest sens în Europa. Pentru a putea vorbi despre un lucru, trebuie să îl cunoști în detaliu și trebuie să te afecteze într-un fel sau altul, pozitiv sau negativ. În momentul de față, absolut toate utilajele produse de firma Horsch înglobează respectul pentru mediul înconjurător și pentru populație. Cel mai interesant exemplu pe care Michael Horsch l-a dat la un moment dat este legat de cum alegem să ne raportăm la situație. De exemplu, să ne imaginăm două scenarii. Primul, în care un fermier încasează subvenții și practică agricultura pentru a câștiga bani, dar nu acordă atenție sănătății consumatorilor și mediului. Iar cel de-al doilea, în care un fermier acordă grijă și atenție felului în care practică agricultura, fiind conștient de urmările muncii sale asupra consumatorilor. Și atunci sigur că și atitudinea consumatorilor se schimbă și fac alegeri în funcțiile de aceste informații.
Indiferent că vorbim despre utilaje sau, mai ales, de mașinile de erbicidat marca Horsch, toate urmează acest principiu al responsabilității.
Mașinile și utilajele de erbicidat sunt absolut necesare, pentru că fără ele nu se mai prea poate face agricultură, deoarece productivitatea ar fi una scăzută și recoltele insuficiente pentru populația actuală. Dar dacă tot e necesară protecția plantelor, să fie făcută în cel mai bun mod posibil. De exemplu, cu o tehnologie care permite apropierea cât mai mare de sol, astfel încât deriva sau pierderile să fie aproape inexistente, cu funcții de aplicare variabilă, selectivă, cu o capacitate mare a bazinelor, care va crește eficiența.
ProfiBio, o nouă gamă de utilaje
Reporter: Vizitatorii târgului de la Hanovra, Agritechnica 2019, au putut vedea noua gamă de produse lansată de Horsch, ProfiBio. Ce cuprinde aceasta?
Constantin Curcă: Horsch a lansat această nouă generație de produse, ProfiBio, respectiv utilaje de prelucrare mecanică a solului și combatere mecanică a buruienilor, în perspectiva în care, la un moment dat, presiunea publică va fi din ce în ce mai mare, iar factorii de decizie politică vor ceda. Cel mai probabil, se va interzice, parțial sau chiar total, folosirea unor substandigitalizarețe chimice.
Gama începe de la greble, utilaje foarte simple, care distrug buruienile din stadiile incipiente de creștere, la utilaje cu lățimi mari de lucru, cu gheare, care nu fac altceva decât să întrețină terenul, să pregătească solul înaintea semănatului, utilaje pentru prășit complet automatizate, cu Section Control, care se adaptează absolut oricăror condiții de lucru (de exemplu, Horsch Transformer – cu lățimi de lucru de 6 și 13 metri). Un alt utilaj foarte interesant, pe care îl vom avea anul acesta în România, în demonstrații, este Horsch Cultro, o tocătoare de resturi vegetale aș spune chiar genială, din punct de vedere tehnic. Este un utilaj simplu, pregătit pentru absolut orice situație, care poate fi folosit atât pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura precedentă, cât și pentru distrugerea mecanică a unei culturi verzi. În plus, este un sistem atât de adaptabil, încât ar putea fi folosit la întreținerea solului înaintea semănatului, chiar pentru distrugerea bolovanilor.
Reporter: Cum au fost primite de fermieri aceste produse?
Constantin Curcă: Ca tehnologie, pe foarte mulți i-am câștigat de partea noastră. Chiar dacă produsele din această gamă, pe care le-am prezentat la Agritechnica, nu au fost disponibile imediat pe piață, pentru că sunt primele serii după prototipuri, foarte mulți au fost interesați. Anul acesta, vom avea deja trei utilaje în probe în România. Printre ele se numără Horsch Transformer, acea prășitoare complet automatizată, care va lucra în premieră în județul Arad, pe terenurile unui fermier de top, care face agricultură bio. De asemenea, vom avea în demonstrații un Horsch Cultro și o greblă, prin toamnă, în județul Constanța.
Piața românească, un paradox
Reporter: Horsch investește permanent în tehnologie și în dezvoltarea de noi sisteme și produse, ceea ce, fără îndoială, crește nevoia de specialiști foarte bine pregătiți în comercializarea lor, care pot identifica cu precizie nevoile fermierilor. Care sunt inițiativele și demersurile Horsch care vin în sprijinul lor?
Constantin Curcă: În momentul de față, producem un număr foarte mare de utilaje și mașini agricole. Indiferent de ce produs al concurenței am numi, cel puțin din Europa, Horsch are ceva echivalent. Paleta de produse s-a diversificat foarte mult și putem spune că Horsch are cel mai mare spectru de utilaje dintre toți producătorii europeni, sau chiar mondiali, și lucrurile nu se opresc aici. Acțiunile noastre se vor concentra, în anii următori, pe specializarea și transmiterea tuturor informațiilor necesare departamentului de vânzări Mewi. Lucrurile se schimbă de la zi la zi și ne preocupă constant atât nivelul de pregătire al colegilor noștri de la Mewi, dealerul nostru din România, cât și al echipei de service și al celor implicați în aprovizionarea cu piese de schimb. Ne implicăm permanent, pe toate palierele.
Reporter: Care sunt realizările Horsch din ultima perioadă, în România?
Constantin Curcă: Dacă ne raportăm la anul trecut, chiar în condițiile în care în acest domeniu tendința a fost una de scădere, Horsch și-a menținut poziția. Am rămas constanți, reușind să menținem nivelul pe partea de prelucrarea solului și semănători, și observăm o creștere accentuată în cazul mașinilor și utilajelor de protecție a plantelor.
Piața românească este un paradox. Este piața în care vindem produsele foarte ieftine și produsele foarte scumpe. Nu prea există clasa de mijloc. Asta, pentru că există fermieri responsabili și fermieri care nu se gândesc încă la ce va urma, la viitor. O gândire strategică presupune investirea în tehnologii care vor face față cerințelor și peste un deceniu. Tehnologiile pe care noi le punem la dispoziție acum reprezintă de multe ori o noutate, dar în câțiva ani vor deveni o realitate, vor fi absolut necesare.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2020
Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html