Blumeria graminis produce boala numită „făinare”. Acest fung este prezent în culturile de cereale an de an, cu frecvențe și intensități diferite de atac, în funcție de condițiile climatice. În toamnele și iernile blânde, în culturile de cereale păioase sunt observate simptomele tipice ale patogenului. În acest articol veți găsi informații utile despre biologia patogenului, simptomatologia, pagubele produse și strategia de combatere.
În culturile de grâu și orz din județul Timiș (cu siguranță și în alte zone din țară), fungul Blumeria graminis își face simțită prezența. Condițiile climatice înregistrate în luna martie 2024 (vreme răcoroasă și umedă) favorizează patogenia.
În culturile de grâu și orz verificate, am observat miceliile albe, bumbăcoase în zona bazei tulpinii, pe teaca frunzelor și pe frunzele bazale. Prin comparație cu grâul, la unele soiuri de orz simptomele pot fi observate pe frunzele noi.
Recomand verificarea culturilor și a prognozei climatice.
Făinare alături de pătare reticulară
În cazul în care vremea răcoroasă și umedă se menține patogenul va urca în etajele superioare ale plantelor, pe măsură ce acestea se dezvoltă. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor opresc evoluția făinării cerealelor păioase.
La apariția epidemiilor și chiar a pandemiilor de făinare concură factorii tehnologici (monocultura sau absenţa rotaţiei, densitatea mare a plantelor, irigarea, excesul sau carenţa elementelor nutritive, întârzierea semănatului), precum și vremea răcoroasă și umedă.
Importanța economică a bolii
Făinarea cerealelor păioase face parte dintre principalii patogeni prezenți an de an în țara noastră. La nivel mondial, boala este larg răspândită pe toate continentele, dar mai ales în zonele umede. Pierderile de producție sunt în strânsă corelație cu condițiile climatice, putând ajunge chiar la 45%. Pe lângă pierderile cantitative, fungul poate afecta și calitatea recoltei (însușirile de panificație) - [Zeller et al., 2002]. În condiții de infecții severe la spic, Blumeria graminis poate afecta coacerea grâului și calitatea morăritului [Everts et al., 2001].
Este important ca frunza stindard să fie liberă de patogen, mai ales la soiurile sensibile. Dacă patogenul cuprinde această frunză (esențială pentru producția finală), pagubele în producție pot ajunge la 25%. La soiurile rezistente pierderile înregistrate pot fi cuprinse între 5 - 8%, atunci când făinarea ajunge la frunza stindard (steag).
Recunoașterea simptomelor
Simptomele produse de Blumeria graminis la orz și grâu sunt foarte ușor de recunoscut, neputând fi confundate cu simptomele produse de alți patogeni foliari. Atacă toate organele aeriene ale plantelor (frunze, teci, tulpini, spice, ariste).
Tabloul simptomatic al bolii:
După realizarea infecției, pe frunzele bazale apar pete clorotice sau galbene;
La suprafața petelor de pe frunze, pe măsură ce patogenul evoluează, se formează aglomerări de micelii mici, albe și cu aspect pâslos. Miceliile albe pot fi izolate sau se pot uni;
În condiții favorabile, pete acoperite de micelii vor apărea și pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe tulpini (miceliile le cuprind de jur împrejur ca un manșon) și în final pe spice;
Miceliile albe de pe organele atacate își vor schimba culoarea (de la alb la gălbui) pe măsură ce boala evoluează, căpătând aspect prăfos, făinos. Este semn că ciuperca sporulează (se formează lanțurile de conidii sau oidii). Datorită aspectului făinos, boala a primit numele popular de „făinare”;
Pe măsură ce plantele devin mature, aglomerările de hife miceliene devin gri şi apoi uşor brune la culoare. În această etapă pot fi observate în micelii corpușoare mici, negre, asemănătoare cu boabele de piper (peritecii sau cleistotecii cu asce şi ascospori). Formarea cleistoteciilor reprezintă sporogeneza telomorfă sau sexuată a ciupercii sau „faza galben - roşcată”;
Sub pâsla miceliană, uşor desprinsă cu degetele mâinilor, ţesuturile plantelor sunt brune, necrotice sau moarte [Hatman et al., 1989; Eliade, 1990; Lipps, 1996; Baicu et Seşan, 1996; Popescu, 1998, 2005].
Micelii albe pe teaca frunzei
În condiții favorabile, la soiurile sensibile și în zonele unde sunt prezente patotipuri cu virulență ridicată, manifestarea la exteriorul plantelor, specifică ciupercii Blumeria graminis, devine severă, amplă, adică ia caracter de masă sau de epidemie şi chiar de pandemie [Prescott et al., 1986; Popescu, 1998; Bissonette, 2002].
Supraviețuirea patogenului peste iarnă
Fungul iernează în anotimpul rece sub formă de cleistotecii pe samulastra de grâu și orz infectat. Pe lângă cleistotecii, patogenul poate ierna și sub formă de micelii pe plantele de grâu şi orz, putând produce conidii ce pot fi responsabile de infecțiile inițiale. Iernarea şi perpetuarea de la un an la altul a fost şi este studiată de diferiţi cercetători, dar ca şi alte probleme şi în aceasta sunt multe lucruri neelucidate sau controversate.
Realizarea infecțiilor
Infecțiile cu Blumeria graminis pot apărea încă din toamnă dacă vremea permite. Uneori, în iernile blânde se pot observa micelii albe pe frunzele tinerelor plăntuțe. În toamna 2023 și iarna 2024, în zona de vest a țării au fost observate infecții la grâu și orz.
Infecţiile de toamnă constituie sursa principală de răspândire a bolii, miceliul rezistând peste iarnă [Hulea et al., 1975; Hatman et al., 1989; Popescu, 1998; Bissonnette, 2002].
Primăvara, primele infecții sunt produse de ascosporii eliberați din ascele aflate în cleistotecii, cât și de conidiile produse de miceliile care iernează. Cleistoteciile se formează pe frunze, pe tulpini şi teci (iernează pe acestea), iar în primăvara următoare ascosporii eliberați produc infecţiile primare [Sandu-Ville, 1967; Eliade, 1990; Davis et al., 2002]. După Eliade (1990), la Blumeria graminis pe Triticum vulgare, cleistoteciile se formează din abundenţă şi de obicei în fiecare an, în condiţiile din ţara noastră.
Infecțiile secundare în sezonul de vegetație sunt produse în mod repetat de conidiile care se formează la suprafața miceliilor când ciuperca sporulează (sporulare asexuată). Conidiile sunt purtate de vânt pentru ciclul secundar al bolii la intervale de zece zile.
Condiții climatice favorabile infecțiilor
Factorii de mediu contează cel mai mult în realizarea infecțiilor, care este în strânsă corelație cu următorii parametri climatici:
Temperatura. Fungul Blumeria graminis, realizează infecţia cerealelor şi își manifestă patogenitatea în limite largi de temperatură. Cu toate acestea, ciuperca este virulentă în condiții de răcoare. Asta înseamnă că preferă temperaturile cuprinse între 17 - 220C [Prescott et al., 1986; Williams et Littlefield, 1995] sau 15 - 250C [Kochourek et Vechet, 1984; Bailey et al., 1995; Lipps, 1996]. Pe măsură ce temperaturile trec de 250C, patogenul nu mai infectează;
Umiditatea (roua, precipitațiile, umiditatea relativă a aerului). Umiditatea relativă a aerului şi precipitaţiile interferează pozitiv cu gradul de atac al ciupercii, dar cu o intensitate redusă la jumătate faţă de rouă. S-a constatat că ciuperca poate fi mai agresivă la valori mai scăzute ale umidității (37 - 56%) decât la o atmosferă cu hidroscopicitate de 79 - 97% (Sandu-Ville, 1967; Kocourek et Vechet, 1984; Eliade, 1990; Yang et al., 1992; Friedrich, 1995 a şi b; Deacon, 1997, 2006; Chet, 2003; Cotuna et Popescu, 2005b). Alți autori arată că făinarea poate fi puternic extensivă atunci când umiditatea relativă este cuprinsă între 85% și 100% (în prezența sau lipsa ploilor) - [Kochourek et Vechet, 1984; Prescott et al., 1986; Bailey et al., 1995; Williams et Littlefield, 1995; Lipps, 1996]. Ploile puternice nu sunt favorabile producerii de spori sau creşterii miceliului pe suprafaţa frunzelor [Evans, 1997; Chet, 2003];
Lumina. Însuşirile de patogenitate ale ciupercii sunt influenţate şi de lumină şi de întuneric. La întuneric lanţurile de oidii sunt mai lungi, au vitalitate scăzută şi o slabă putere de infecţiozitate datorită conţinutului scăzut de carbohidraţi [Sandu-Ville, 1967; Kocourek et Vechet, 1984; Eliade, 1990];
Nebulozitatea de 3 - 6 este la limita semnificaţiei [Deacon, 1997, 2006; Chet, 2003; Cotuna et Popescu, 2005b];
Viteza vântului este importantă în diseminarea patogenului în interiorul plantelor și la distanțe mai mari [Eliade, 1990; Cotuna et Popescu, 2005b].
Managementul integrat al făinării cerealelor
Făinarea cerealelor păioase poate fi combătută prin utilizarea echilibrată a măsurilor profilactice, chimice și biologice. În România, de regulă patogenul nu pune probleme decât în anii extrem de favorabili infecțiilor și doar atunci când infecția ajunge la spic putem discuta de daune.
Miceliu de culoare cenușie (mai vechi) alături de rugina (Puccinia hordei)
Măsuri profilactice
Aceste măsuri au rol important în prevenirea făinării la grâu, dar și la alte cereale și constau în: respectarea rotaţiei culturilor; executarea corectă a lucrărilor solului; semănatul la date şi densităţi optime; folosirea soiurilor rezistente cu productivitate ridicată; utilizarea raţională a fertilizării; distrugerea samulastrei; irigarea judicioasă acolo unde este cazul [Hatman et al., 1986; Iacob, 2003].
Măsurile de prevenție enumerate pot ține departe boala. Pe de altă parte, sunt cele mai ieftine.
Măsuri chimice
Combaterea chimică trebuie să se facă la avertizare, după cum urmează:
După înfrățit când pe ultimele trei frunze sunt peste 25 pete pâsloase;
Înainte de înflorit când pe frunza stindard sunt peste 25 pete pâsloase (PED-ul sau pragul economic de dăunare) și factorii climatici (temperatură, umiditate, ploaie, ceaţă, rouă) continuă să se întrunească în limite optime pentru dezvoltarea bolii [Popescu, 1998].
De reținut! Stropirile aplicate la faza de un nod (stadiu de creştere GS 31) au controlat de timpuriu făinarea. Cel mai bun control a fost asociat cu stropirile aplicate la emergerea frunzei stindard (GS 39 – 43) sau apariţia spicului (GS 59), stadii dezvoltate înainte de creşterea atacului. Stropirile aplicate în fenofazele amintite au determinat o bună protecţie a spicului [Harwick et al., 1994].
Fungicidele omologate în România pentru combaterea făinării cerealelor (dar și pentru alte boli ale cerealelor) sunt: azoxistrobin; azoxistrobin + protioconazol; azoxistrobin + difenoconazol + tebuconazol; protioconazol + tebuconazol; protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; protioconazol + spiroxamină + tebuconazol; bixafen + tebuconazol; difenoconazol; metrafenonă; ciprodinil; piriofenonă; fluxapyroxad; fenpropidin; fluxapyroxad + mefentrifluconazol; mefentrifluconazol + piraclostrobin; mefentrifluconazol; metconazol; protioconazol; tebuconazol; boscalid + kresoxim metil; difenoconazol + fluxapiroxad; proquinazid; proquinazid + protioconazol; kresoxim - metil + mefentrifluconazol [după aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].
Măsuri biologice
În culturile de cereale, măsurile biologice aproape că nu există. Având în vedere contextul actual (multe pesticide sunt retrase) există interes la nivel mondial pentru mai mulți agenți biologici care ar putea fi utilizați în combaterea făinării cerealelor. Aceștia sunt: Bacillus subtilis, B. chitinospora, B. pumilus, Pseudomonas fluorescens, Rhodotaula sp. (Xiaoxi & Wenhong, 2011; Shahin et al., 2019).
Lanț de conidii de Blumeria graminis la microscop
Bibliografie
Baicu T., Seşan Tatiana Eugenia, 1996 – Fitopatologie agricolă, Ed. Ceres Bucureşti, 315, p. 137 – 139;Bailey J. E., Jarrett R., Leath S., 1995 – Disease Identification North Carolina Cooperative Extension, Small Grain Production Guide 7, 1995.Bissonnette Suzanne, 2002 – Powdery mildew of wheat. The Pest Management and Crop Development Bulletin.Chen - Xiaoxi, Liu Wenhong, 2011 - Potent antagonistic activity of newly isolated biological control Bacillus subtilis and novel antibiotic against Erysiphe graminis f. sp. tritici, Journal of Medicinal Plants Research, Vol. 5(10), pp. 2011 - 2014, Available online at http://www.academicjournals.org/JMPR ISSN 1996-0875 ©2011 Academic Journals, accesat la data 18.04.2022.Chet L., 2003 – Development of powdery mildew and leaf rust epidemics in winter wheat cultivars: Plant soil Environ, 49 (10): 439 – 442.Cotuna Otilia, Popescu G., 2005b - Researches concerning the sexual incidence of Blumeria graminis (DC) Speer in different biotrophic related with the climatic factors. 5th Intern. Conference, Univ.of Miskolc, Hungary, 14 - 20 aug. 2005 (Agriculture), 43 - 48.Davis R. M., Davis U. C., Jackson L. F., 2002 – Small grains powdery mildew, UCIPM Pest Management Guidelines: Small Graines Disease UC ANR Publication 3466.Deacon J. W., 2006 – Fungal biology, Blackwell Publishing Ltd, 280 - 307.Eliade Eugeania, 1990 – Monografia erysiphaceelor din România, Bucureşti, 573, p. 166 – 179.Everts K. L., Leath S., Finney P. L., 2001 - Impact of powdery mildew and leaf rust on milling and baking quality of soft red winter wheat. Plant Dis.,85: 423 – 429.Friedrich S., 1995 – Calculation of conidial dispersal of Erysiphe graminis whithin naturally infected plant canopies using hourly meteorological input parameters. Zeitschrift für Pflanzen krankheiten und Pflanzenschutz, 1995, 102: 4, p. 337 - 347.Friedrich S., 1995 – Modelling infection probability of powdery mildew in winter wheat by meteorological input variables. Zeitschrift für Pflanzenkranken heiten und Pflanzenschutz, 1995, 102: 4, 354 - 365.Harwick N. V., Jenkins J. E. E., Collins B., Groves S. J., 1994 – Powdery mildew (Erysiphe graminis) on winter wheat: control whit fungicides and the effects on the yield, Crop Protection 1994, 13: 2, p. 93 - 98.Hatman M., Bobeş I., Lazăr Al., Gheorghieş C., Glodeanu C., Severin V., Tuşa Corina, Popescu I., Vonica I., 1989 – Fitopatologie, Edit. Did. şi Ped. Bucureşti, p. 185 - 188.Hulea Ana, Paulian F., Comeş I., Hatman M., Peiu M., Popov C., 1975 – Bolile şi dăunătorii cerealelor. Edit. Ceres, Bucureşti, p. 27 – 30.Iacob Viorica, 2003 – Fitopatologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, p. 170.Kocourek F., Vechet L., 1984 - Uber ein temperaturbhangiges Modell zur Vorhersage der Entwicklungsgeschwindikeit bei Erysiphe graminis f. sp. tritici. Anz. Schadlinskd. Pfl. Um.,57:15 - 18.Lipps Patrick E., 1996 – Powdery mildew of wheat. The Ohio State University Extension. Plant Pathology.Prescott J. M., Burnett P. A., Saari E. E., 1986 – Wheat Diseases and Pests, A Guide for Field identification, CMMYT. Mexico.Popescu G., 1998 – Fitopatologie, Edit. Mirton Timişoara, 1998, 190, p. 3 – 4.Popescu G., 2005 – Tratat de Patologia plantelor, vol. II, agricultură, Editura Eurobit, 350 p..Shahin A. A., Ashmavy M. A., Esmail M. S., El - Moghazy, 2019 - Biocontrol of wheat powdery mildew disease under field conditions in Egypt, Plant Protection and Pathology Research, Zagazig J. Agric. Res., vol. 46, No (6B), 2255 - 2270.Sandu Ville C., 1967 – Ciupercile Erysiphaceae din România. Ed. Acad. RSR, Bucureşti, 358 p.Trevathan L. E., 2001 – Diseases of Crops, Departament of Entomology and Plant Pathology, Missisipii State University. EPP, 4214 – 6214.Wiliams E., Littlefield L. J., 1995 – Major Foliar Fungal Diseases of Wheat in Oklahoma. Oklahoma Cooperative Extension Service. OSU Extension Facts, F - 7661.Yang J. S., Ge Q. L., Wu W., Wu Y. S., 1992 – On the infection cycle of Blumeria graminis D.C. Speer in Northeastern China. Acta Phytopatologica Sinica, 1992, 22: 1. P. 35 - 40.Zeller F. J., Petrova Nedialka, Spetsov Penko, Hsam S. L. K., 2002 - Identification of powdery mildew and leaf rust resistance genes, in common wheat (Triticum aestivum L. em. Thell.) cultivars grown in Bulgaria and Russia. Published in Issue, nr. 122, 32 - 35.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În condițiile în care stația meteo din SCDP Constanța a înregistrat temperaturi negative de minus 2,1 grade Celsius până la minus 5,1 grade Celsius în intervalul 3-4 aprilie 2019, fapt care a dus la pierderea parțială a producției la unele soiuri pomicole și la pierderea totală la alte soiuri, șefia instituției a sesizat Primăria Valu lui Traian, respectiv comisia locală pentru situații de urgență, în vederea întocmirii procesului-verbal de constatare a pagubelor produse.
„În cadrul stațiunii, a fost întocmită o comisie de evaluare a pagubelor care s-a deplasat în teren, a recoltat ramuri și a analizat situația”, a precizat directorul SCDP Constanța, dr. ing. Ion Caplan, într-un raport înaintat Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).
Potrivit documentului semnat de șeful SCDP Constanța, în urma temperaturilor pozitive, înregistrate în luna februarie și prima jumătate a lunii martie, au urmat la sfârșitul lui martie a.c., începutul lui aprilie 2019, cinci zile consecutive cu amplitudini foarte mari de temperatură (10 - 15 grade Celsius în timpul zilei, noaptea înregistrându-se temperaturi minime de minus 4 grade Celsius – minus 6 grade Celsius, timp de mai multe ore, dar și brume).
„Înghețurile de revenire au afectat semnificativ speciile din stațiune, pierderile mai mari fiind la soiurile timpurii”, precizează Caplan. „Cele mai mari pierderi de muguri de rod s-au înregistrat la ramurile poziționate mai aproape de sol, în condițiile în care umiditatea a fost ridicată, apa din flori a înghețat și pistilul a fost găsit necrozat. Ramurile amplasate mai sus în coroana pomilor au înregistrat pierderi de muguri de rod mai mici”.
Viabilitatea mugurilor de rod la SCDP Constanța
Declanșarea și parcurgerea fenofazelor de vegetație și de fructificare este condiționată în primul rând de însușirile genetice ale soiurilor, urmată de evoluția factorilor climatici din anul respectiv, mai precizează șeful instituției citate.
Dacă în timpul iernii, piersicul rezistă la temperaturi de minus 23 grade Celsius, minus 25 grade Celsius, perioada critică este primăvara după pornirea în vegetație, când pragul de rezistență al piersicului este de numai minus 4,9 grade Celsius în fenofaza de buton roz, minus 3,8 grade Celsius la înflorire, respectiv minus 2,1 grade Celsius în fenofaza de fruct legat.
La cais, fenofazele cele mai sensibile sunt înflorirea în masă, când temperatura de minus 2 grade Celsius – minus 3 grade Celsius poate distruge total sau parțial recolta de fructe și după legare când temperatura de minus 1 grade Celsius – minus 1,5 grade Celsius poate anula producția de fructe a anului respectiv.
În cazul cireșului, mugurii floriferi în fenofaza de buton rezistă până la minus 5,5 grade Celsius, iar la deschiderea florilor, până la minus 2,2 grade Celsius.
„Pentru determinarea viabilității au fost recoltate ramuri din soiuri de piersic, nectarin, cais și cireș pe data de 08.04.2019”, a continuat cercetătorul în raportul său.
Ramurile au fost recoltate pe soiuri, din parcele de diferite vârste. Au fost recoltate ramuri situate la diferite înălțimi ale coroanei (40-70 cm; 70-110 cm și 110-160 cm) la cireș 40-80 cm; 80-150 cm și 150-220 cm.
Evoluție
La data de 11 aprilie 2019, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) au fost următoarele: Pitești 9,9 grade Celsius – 19,9 grade Celsius; SCDP Băneasa 7,7 grade Celsius – 17,5 grade Celsius; Bistrița 12,0 grade Celsius – 21,2 grade Celsius; SCDP Constanța 9,6 grade Celsius – 15,2 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 10,2 grade Celsius – 22,0 grade Celsius; SCDP Geoagiu 7,8 grade Celsius – 23,1 grade Celsius; SCDP Iași 10,8 grade Celsius – 23,8 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu 6,7 grade Celsius – 23,3 grade Celsius, respectiv SCDP Voinești 9,0 grade Celsius – 18,7 grade Celsius.
De asemenea, se înregistrează un avans fenologic la înflorirea pomilor la ICDP Pitești de 8 până la 12 zile față de media multianuală.
În ceea ce privește pornirea în vegetație, se constată o dezmugurire la măr și păr, precum și la speciile de arbuști fructiferi trandafir de dulceață, coacăz roșu, afin, soc (Sambucus nigra L.), scoruș negru (Aronia melanocarpa) și mur cu ghimpi de la ICDP Pitești, Mărăcineni. În plus, la piersicul de la SCDP Constanța și la coacăzul negru, agriș, prun, cireș, vișin, precum și la soiurile de piersic Filip și Redhaven de la ICDP Pitești se desfășoară fenofaza de înflorire. Nu în ultimul rând, caisul la SCDP Constanța se află în faza de sfârșit al înfloririi.
Conţinutul de umiditate din solul agricol în cultura grâului de toamnă va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, în aproape toată ţara, potrivit prognozei agrometeorologice publicată luni, 22 octombrie 2018, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Specialiștii ANM precizează că pe suprafeţele agricole unde se vor menţine deficite de apă în stratul arabil al solului, lucrările de pregătire a patului germinativ, precum şi desfăşurarea primelor faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze) se vor desfăşura în continuare cu dificultate.
În cultura grâului de toamnă, conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în aproape toată ţara. Doar izolat, în nordul Olteniei şi centrul Transilvaniei, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.
Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la germinare şi răsărire (10-100%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Uniformitatea şi vigurozitatea culturilor se va prezenta medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică.
În raport cu data semănatului, rapiţa va înregistra fazele de germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze (10-100%), cu o stare de vegetaţie a plantelor în general medie şi bună, respectiv medie şi slabă pe arealele agricole unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.
La sfecla de zahăr ajunsă la maturitatea tehnologică se vor continua lucrările de recoltare, în majoritatea bazinelor specializate.
Totodată, în toate plantaţiile, speciile pomicole şi viticole vor parcurge predominant maturarea lemnului, îngălbenirea şi căderea fiziologica a frunzelor, precum şi recoltarea fructelor, atât pentru consum, cât şi pentru industrializare.
Sub aspect termic, vremea mai caldă decât în mod obişnuit de la începutul perioadei va intra într-un proces de răcire treptată, pe aproape întreg teritoriul. Astfel, temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 7 şi 17 grade Celsius, în primele zile, după care vor scădea spre 13 grade, la sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile climatologice, în majoritatea regiunilor agricole.
Valorile termice maxime ale aerului vor fi cuprinse între 6 şi 21 de grade, iar cele minime se vor încadra între -3 şi 12 grade, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va oscila între 6 şi 16 grade, optimă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.
Pe parcursul intervalului de prognoză se prognozează ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului în majoritatea zonelor de cultură, iar izolat se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.