Ministerul Agriculturii informează că „Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” continuă și în anul 2020.

Termenul-limită de înscriere în program este 15 aprilie 2020, iar termenul-limită de valorificare a producției este 15 iunie 2020, inclusiv.

Bugetul total pentru Ciclul I este de aproximativ 40 de milioane de euro, iar beneficiarii subvenției trebuie să valorifice o cantitate de minimum 3 tone/1.000 mp. „La rectificarea bugetară, vom identifica sume care să asigure finanțare și pentru ciclul II”, a promis ministrul Adrian Oros, într-o conferință de presă susținută recent la sediul MADR.

În situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare subvenționării roșiilor, se constată depășirea sumei maxime prevăzută pentru acest ajutor de minimis, valoarea care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.

În anul 2020, Programul „Tomata” vine cu noutăți. Astfel, beneficiarii subvenției trebuie să deţină un registru de evidență a tratamentelor de protecție a plantelor, care va fi verificat de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare. Reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene efectuează verificări la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției.

O altă noutate, în acest an, verificarea preliminară a dosarelor și instruirea fermierilor privind respectarea normelor de utilizare a produselor de protecția plantelor se va realiza de către reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene și, respectiv, de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare, la primăriile pe raza cărora sunt serele și solarele cu roșii. „Măsura va fi luată, în special, pentru cele câteva județe unde sunt foarte mulți beneficiari ai subvenției, sprijinind astfel fermierii. Mă refer la județe precum Olt, Dolj, Giurgiu, Buzău, Galați, Teleorman”, a precizat ministrul Agriculturii.

Principalele modificări pentru anul 2020 au avut în vedere îmbunătățirea programului, astfel încât consumatorii să beneficieze de tomate de calitate din producția autohtonă, se specifică într-un comunicat de presă al MADR.

Sprijinul pentru producția de tomate cultivate în spații protejate este de maximum 14.248,8 lei/beneficiar/an, ceea ce reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Proiectul de hotărâre privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” pentru anul 2020 este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii. Cetățenii, organizațiile profesionale și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Proiectul este în dezbatere publică din data de 31 ianuarie 2020.

Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a declarat, într-o emisiune a postului Agro TV, că programul prin care se subvenționează roșiile obținute în spații protejate va continua și în acest an, la fel ca programul prin care se subvenționează usturoiul. Totodată, oficialul MADR a afirmat că, în urma unor analize și în funcție de banii disponibili în bugetul statului, se are în vedere și subvenționarea altor legume. „Avem 39.477.000 de euro pentru extrasezonul din prima decadă, deci Programul Tomata în spații protejate va continua. Mai trebuie aduse câteva îmbunătățiri actului normativ care se află în dezbatere publică. Am instituit și un registru de tratamente fitosanitare, am stabilit ca inspecția să se facă la rodire și la comercializare, sunt câteva chestiuni de ordin tehnic pe care le-am primit din teritoriu, de la fermieri. Vom face o analiză pe cei trei ani și vom vedea ce a adus bun acest program și cum putem să-l îmbunătățim. Din punctul meu de vedere, ar trebui să nu mai acordăm ajutor financiar unei singure categorii, ar trebui să sprijinim toate legumele obținute în spații protejate și să-i încurajăm pe fermieri să se asocieze, să-și ambaleze, să-și sorteze marfa și să ajungă la consumator”, a arătat Emil Dumitru, la Agro TV.

Un singur ciclu de producție subvenționat și criterii de eligibilitate în plus

Sprijinul pentru producția de tomate cultivate în spații protejate este de maximum 14.248,8 lei/beneficiar/an, ceea ce reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente.

În anul 2020, sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă.

Prezentul proiect de act normativ, pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis în Programul Tomata, prevede suma totală de maximum 39.477.000 de euro, reprezentând 187.500.000 de lei, și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii.

În situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare subvenționării roșiilor, se constată depășirea sumei maxime prevăzute pentru acest ajutor de minimis, valoarea care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.

Pentru obținerea sprijinului, cultivatorii înregistrați în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate au obligația să depună la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, documente justificative (bon fiscal/factură/filele din carnetul de comercializare) care să ateste valorificarea producției de tomate obținută din spațiile protejate, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, precum și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat la zi şi avizat de Oficiul Fitosanitar Județean.

Potrivit proiectului de act normativ, schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în anul 2020, pentru producția de tomate cultivate în spații protejate, iar pentru a primi subvenția, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a). Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, în timpul derulării programului, cu o placă-indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția „Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul ....., Direcția pentru Agricultură a Județului .........../Municipiului București”;

b). Să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp;

c). Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate, la data depunerii cererii;

d). Să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, conform unui model prevăzut în anexa actului normativ, completat începând cu data înființării culturii;

e) Să facă dovada producției realizate prin documente justificative care să ateste comercializarea producției.

De reținut, valorificarea producției de tomate trebuie făcută până la data de 31 mai, inclusiv.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De zece ani, Ioan Jivu face legume bio în satul Belinț, unul dintre bazinele legumicole importante ale județului Timiș. S-a împlinit un deceniu de când legumicultorul alimentează peste o sută de familii din Timișoara cu un coș cu legume, o afacere după un model franțuzesc, pe care a adaptat-o la realitățile pieței românești.

„Îmi stabilesc culturile în așa fel încât să produc cu 50% mai mult decât necesarul, pentru că în agricultura bio riscurile sunt mari. Prefer să pun mai mult în coș decât să nu am ce pune.”

Ioan Jivu produce legume pe cinci hectare și provocările sunt multe în legumicultura bio, iar pierderile n-au fost puține în cei zece ani de activitate. Nici anul acesta n-a făcut excepție. „Am avut parte de un început de an foarte, foarte greu, din cauza condițiilor meteo. În primăvară, am avut foarte multe ploi pe o perioadă lungă și ne-a dat peste cap calendarul lucrărilor în câmp. Am plantat cu întârziere, răsadurile și-au pierdut din calitate și, în consecință, producția a avut de suferit. După cum se știe, în legumicultura bio nu folosim produse chimice, toate lucrările sunt efectuate de noi manual, așa că, și din acest punct de vedere, începutul ploios de an a fost un dezavantaj pentru noi. Apoi a venit vara, foarte secetoasă. Am ratat, din păcate, anul acesta, integral cultura de lubeniță. Pentru că nu am reușit să scot în teren răsadurile la vreme. După ce am plantat, cu chiu, cu vai, răsadul, a stat două săptămâni în apă și a pierit. Dar am compensat coșul cu alte legume”, ne povestește Ioan Jivu.

Zilierii, greu de găsit

Poate cea mai grea problemă cu care se confruntă legumicultorul din satul timișean Belinț, dincolo de provocările climatice și de cele de tehnologie, este lipsa forței de muncă. Pe lângă faptul că este o activitate sezonieră, legumicultura bio cere foarte multă muncă manuală, fără să poată oferi muncitorilor certitudinea unui loc de muncă. „Este o problemă gravă, nu numai a mea, ci și a altor agricultori. Eu am avut noroc că unul dintre nepoți s-a hotărât să vină și să lucreze cu mine, dar și-așa avem nevoie de zilieri pe care-i găsim din ce în ce mai greu. Nu e neapărat o problemă de plată a zilei de lucru, pentru că, pe lângă bani, un muncitor zilier are asigurate trei mese pe zi, suc, cafea, apă, alte băuturi, plus că la finalul zilei de lucru pleacă acasă și cu produse. Foarte greu găsim muncitori zilieri. Anul acesta, am avut două hectare și jumătate de cartofi și, la un moment dat, aproape am intrat în disperare că se strică vremea și nu pot scoate cartofii. Am găsit oameni la 30-40 de kilometri distanță. M-am dus dimineața după ei și seara i-am dus acasă, numai să reușesc să-mi fac treaba. E foarte greu. Și dacă aș vrea să am angajați permanent, nu am cum să o fac, pentru că e o muncă sezonieră, nu pot să-l plătesc 12 luni și el să lucreze doar șapte, maximum opt luni. Poate că dacă taxele și impozitele pe care le plătim către stat ar fi mai mici cu angajatul ar fi o variantă, dar altfel nu. E totuși o afacere de familie”, arată Ioan Jivu.

Coșul bio ajunge la peste o sută de abonați

Oricâte probleme au apărut de-a lungul timpului, seriozitatea și respectul față de client l-au menținut pe Ioan Jivu deasupra liniei profitului. Acum, în noiembrie, a reînnoit contractele pentru anul viitor și a stabilit prețurile pe fiecare produs. Și în anul 2020 va avea peste o sută de abonați, iar unora dintre ei le livrează coșul cu legume bio de acum zece ani, adică de la începuturile afacerii de familie. „Nu am crescut prețurile aproape deloc. Doar la roșii am pus un leu în plus, dar e același preț tot anul, indiferent de prețul de pe piață. Au fost luni bune în care produsele mele au fost sub prețul de piață. În medie, într-un an, prețurile mele au fost mai mici față de cele de pe piață cu 10%. Am familii care de zece ani se aprovizionează cu legume de la mine, își pun și murături și conservele pentru iarnă și sunt foarte mulțumite. Sunt oameni bolnavi care  vor să mănânce legume sănătoase. Sunt puține familii care renunță. Undeva în jur de 15 – 20 de familii pe an se schimbă, adică sunt familii noi în program. Am cereri pe care nu le pot onora, pentru că am dimensionat programul la aproximativ o sută de familii. Îmi stabilesc culturile în așa fel încât să produc cu 50% mai mult decât necesarul, pentru că în agricultura bio riscurile sunt mari. Legumicultura nu e matematică și nu știi cât produci, așa că prefer să pun mai mult în coș decât să nu am ce pune. Am avut și 200 de familii în program, dar este un volum imens de muncă și, având în vedere problemele cu forța de muncă, m-am limitat la maximum 120 de familii. Prefer să am 120 de familii mulțumite decât să forțez un număr mai mare și să compromit afacerea, pentru că reclama pozitivă este foarte importantă, un client mulțumit, automat, aduce alți clienți în viitor și afacerea are continuitate”, ne-a mărturisit legumicultorul din județul Timiș.

La zece ani de la start, Ioan Jivu consideră că a făcut o alegere potrivită, iar afacerea a crescut, odată cu apetitul românilor pentru mâncarea sănătoasă. Suportul logistic asigurat de Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare (CRIES) a fost extrem de important, dar resursa financiară a fost integral a familiei. Micul fermier a fost plecat în Franța și în Japonia, unde a studiat mecanismul acestui gen de parteneriat cu mare atenție. Dacă în Franța coșul este alimentat cu „ce se face”, în România Ioan Jivu pune cam 36 de legume și fructe în mod asumat și cu un preț prestabilit. Acest mic detaliu a făcut afacerea funcțională în România. Iar mulțumirea este nu doar materială, ci și sufletească. Avalanșa de felicitări și mulțumiri de la final de an confirmă acest lucru și îi dau lui Ioan Jivu energia și motivația  necesare pentru anul următor.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-30 noiembrie 2019

În satul Mailat din județul Arad, pe raza comunei Vinga, legumicultura este o chestiune de tradiție. Cândva, arbagicul și ceapa constituiau un adevărat brand local. Acum, o bună parte din legumele produse sunt înghițite în mod special de piața Aradului. Familia Varga cultivă legume de aproape 25 de ani, pe care le vinde mai apoi angro la „Obor”, în municipiul Arad.

Micuța fermă a familiei Varga are 2.600 de metri pătrați de solarii și încă trei ha cu legume de câmp. Am ajuns la Mailat într-o zi caniculară de vară și, cu puțin noroc, l-am prins acasă pe fermierul Varga Miklos, exact după ce a venit de la piață, asta, în timp ce doamna Varga pornea tractorul să meargă cu oamenii în câmp, la scos de cartofi. Am avut plăcuta surpriză să descopăr o persoană volubilă, dispusă să-mi împărtășească din secretele muncii de legumicultor.

Punctul forte al familiei Varga sunt ardeii, vinetele, rădăcinoasele și cartofii. Roșiile creează probleme în cultură, drept pentru care sunt plantate destul de rar. „Tomate punem o dată la zece ani. Deși respectăm tehnologia, ceva nu le place și aproape de fiecare dată ratăm cultura. Anul acesta, am pus un solar cu roșii, care însă este pagubă. Deși arată bine pe exterior, în interior sunt bolnave și am preferat să nu le ducem la piață”, spune domnul Varga, conștient că doar calitatea vinde la preț bun. A învățat asta în cei 25 de ani de când bate piețele Aradului. De ardei, este mulțumit. A obținut 3.000 de kilograme într-un solar de 400 de metri pătrați, cu mult mai puțin însă față de ce obțin vecinii din Ungaria la aceeași cultură. „Într-un solar de cinci ari, în Ungaria se produc 10.000 de kilograme de ardei. Probabil că ne lipsește ceva, pe partea de tehnologie, poate o analiză de sol, ca să știm cu ce să intervenim, dar și cu producția obținută de noi sunt mulțumit. Probleme avem cu tripșii. Am încercat aproape orice, fără succes însă”, a specificat fermierul arădean, care recunoaște că cel mai bine se simte în solarul cu vinete. „La noi, „vedetele” sunt vinetele. La 800 mp cu vinete în două solarii, am obținut anul trecut o producție de 9.000 kg, pe care le-am dat la un preț mediu de 3 lei/kg. Anul acesta, încă nu am tras linia, așa că nu știu exact cum stăm la această cultură. În orice caz, va fi mai slab decât anul trecut și ca producție, și ca preț”.

Cartoful și ceapa de Mailat au căutare

Pe piața Aradului, majoritatea cunoscătorilor caută cartoful de Mailat, o cultură profitabilă și pentru familia Varga. „Cine vine la Obor caută cartofi de Mailat, Anul acesta, suntem mulțumiți și de preț. Chiar dacă avem o cantitate mai mică de cartofi față de anul trecut, prețul este dublu. De altfel, în general, prețurile de pe piața din Arad sunt mai mari decât cele din Timișoara. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar la noi calitatea este mai bună decât în alte părți. De exemplu, sortăm cartofii cu mare atenție. Am investit 5.600 de euro într-o mașină de spălat cartofii, pe care am adus-o din Ungaria, pentru că noi răspundem de calitatea cartofului pe care-l vindem până ce acesta ajunge în oală”, arată Varga Miklos.

Ceapa este brandul local al comunei Vinga, așa că nu putea lipsi nici din schema de culturi a familiei Varga. Deja fermierul a prospectat piața și pregătește acum terenul pentru a cultiva ceapa de sămânță. „Am vorbit cu colegii care mai aduc marfă de prin Polonia și de prin alte locuri și mi-au spus că ceapa cam lipsește. Cred că dacă o să pun ceva mai multă ceapă, voi avea de câștigat, cu condiția să am ceapă uscată pe piață la final de mai. Pe vremea comuniștilor, se puneau sute de hectare cu ceapă la Vinga, dar asta a fost odată. Nu să producem ceapă este o problemă, asta știm să facem foarte bine, problema este să o vindem. Va dau un exemplu. Anul trecut, am pus un hectar cu ceapă la care am aplicat toată tehnologia. Am obținut opt vagoane de ceapă. Două le-am vândut ca ceapă verde, trei ca ceapă uscată și restul a rămas pe câmp”, spune legumicultorul din județul Arad.

Multe din problemele de tehnologie pe care le are Varga Miklos ar putea fi rezolvate de un specialist, pe care de unul singur este destul de greu să-l plătești. Din păcate, problema asocierii este tratată cu reticență în comuna arădeană Vinga, așa că, în decursul a mai puțin de 30 de ani, din cei 60-70 de legumicultori profesioniști au mai rămas vreo șase.

Varga Miklos ne-a zis că dacă nu este pe minus la finele anului, este mulțumit. „N-am intrat în datorii, e bine!”, concluzionează gazda noastră din satul Mailat. Și, în final, sacrificiile sunt mari și profitul este mic.

Comuna Vinga este situată în extremitatea sud-vestică a județului Arad, în Câmpia Vingăi, la 23 km de orașul Arad și la circa 30 km de Timișoara. Suprafața comunei este de 14.500 ha, iar populația ajunge pe la 6.000 de locuitori, în trei sate: Vinga, Mailat și Mănăștur. Principala ocupație este agricultura.

Satul Mailat, în care se găsește ferma legumicolă a familiei Varga, se mândrește cu o frumoasă datină care se ține în ultima duminică din luna august, „Duminica de Mailat”, când toți cei născuți aici se întorc în sat, unde, cu această ocazie, au loc diverse manifestări culturale.

Articol publicat în Revista Fermierului, 15-30 septembrie 2018

La numai 10 zile de la intrarea în vigoare a programului de sprijin pentru tomate cultivate în sere sau solarii, aproximativ 1.100 de cereri de înscriere din 35 de judeţe au fost primite, au anunţat, luni, 13 februarie 2017, oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informație confirmată pe pagina sa de Facebook chiar de către secretarul de stat al ministerului de resort, Daniel Botănoiu.

Potrivit unui comunicat de presă, cele mai multe solicitări au venit din judeţele Giurgiu, Olt, Dolj, Prahova, Galaţi, Mehedinţi şi Buzău.

Printr-o Hotărâre de Guvern emisă nu demult s-a decis ca valoarea sprijinului financiar acordat potențialilor beneficiari ai schemei de minimis pentru producția de tomate să fie de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de 8 ani.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu, secretar de stat MADR, preciza că schema de sprijin este „foarte simplă și accesibilă”, iar elementele de control introduse în actul normativ „nu permit și nu vor permite speculatorilor să profite de acest sprjin în dauna producătorilor reali”.

El a descris în câțiva pași simpli, modalitatea prin care un producător se poate înscrie pentru această schemă: „Fiecare producător care are 1.000 metri pătrati de sere sau solarii se înregistrează la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) de care aparține și prezintă o adeverință care dovedește că deține suprafața respectivă de spații protejate. DAJ verifică la fata locului existent exploatației și mai face două verificări pe parcursul perioadei de producție: la înființarea culturii și la momentul rodirii”.

Cantitatea pentru care se primește sprijinul este de două kg/mp, respectiv două tone/1.000 mp, realizată în oricare din cele două perioade de referință sau cumulat, iar dovada pentru realizarea acestei cantități constă în fila din carnetul de comercializare sau factura fiscală care atestă comercializarea producției în interiorul celor două perioade eligibile (ian-mai, respectiv sep-dec)”.

Avem deja semnale foarte bune din sector, în sensul că, în numai o săptămână de la aprobarea acestui program s-au înscris 1.100 de producători de tomate. Este un program al cărui randament se va resimți progresiv, etapă cu etapa, pentru că, odata cu producția și primirea sprijinului, va începe și capitalizarea micului producător care își va permite achiziționarea unor instalații de încălzire sau unor răsaduri din soiuri performante și rezistente la perioadele critice”.

Potrivit datelor MADR, anual, importurile de roşii ating un nivel de 50.000 de tone la un preț de aproximativ 35 de milioane de euro, în timp ce exporturile sunt de 16 ori mai reduse, respectiv de numai 3.000 de tone, cu o valoare de două milioane de euro.

Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Conform datelor statistice, consumul mediu de tomate pe locuitor în România se ridică la 31 de kilograme, faţă de 34,5 kg în UE, iar producţia reprezintă 20,27% din producţia totală de legume produsă în România. La nivelul anului 2015, producţia de roşii a fost de 101.881 tone în sere şi solarii.

Compania Syngenta îi informează pe toți distribuitorii, utilizatorii și fermierii cu privire la extinderea, în anul 2016, a omologării produselor MATCH și REVUS, se precizează într-un comunicat de presă.

Astfel, produsul MATCH 050 EC poate fi utilizat la culturile în spații protejate (sere și solarii) de tomate, vinete, ardei, dovlecei, castraveti, pepeni galbeni, pepeni verzi și dovleac. Produsul REVUS 250 SC poate fi utilizat la culturile de cartofi, pepene galben, salată, spanac, rucola. La tomate, produsul REVUS 250 SC poate fi aplicat doar în spații protejate (sere și solarii).

Compania Syngenta le recomandă utilizatorilor folosirea produselor MATCH 050 SC și REVUS 250 SC numai la dozele omologate în România și conform instrucțiunilor de utilizare de pe eticheta produsului, respectând recomandarile de bune practici în utlizarea produselor de protecția plantelor.

„Menționăm că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest document nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activităților pe care le desfășoară”, se mai precizează în comunicatul de presă al companiei.

În cadrul conferinței de presă pe care președintele PSD, Liviu Dragnea, a avut-o la sediul partidului în seara de joi, 15 decembrie 2016, acesta a prezentat calendarul de guvernare care conține informații inclusiv despre programul pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, calendar care va fi urmărit îndeaproape de un grup de specialiști stabiliți de la nivelul partidului și care va urmări realizarea tuturor angajamentelor.

Poate cea mai importantă promisiune de care neapărat va trebui să se țină pesedistul este cea legată însă de plata subvențiilor. Dragnea s-a angajat ca prima tranșă a plăților să intre în conturile fermierilor de la 1 martie 2017, iar cea de-a doua din 1 august, anul viitor.

Conform promisiunilor făcute în fața a milioane de votanți, de la 1 martie 2017, TVA aferentă achizițiilor de materii prime pentru agricultură va fi de zero la sută.

Totodată, începând 1 iunie 2017, cultivatorii de tomate vor primi 3.000 de euro pe mia de metri pătrați de solarii, iar crescătorii de animale până la 10.000 de euro pe 200 de capete.

„Calendarul de guvernare – De la 1 martie 2017 vor intra în vigoare unele măsuri. TVA 0 (...) pentru materiile prime din agricultură. (...) Tot la 1 martie, plata subvențiilor în agricultură. (...) De la 1 aprilie 2017, demararea procedurilor necesare pentru realizarea programului de achiziționare a 3.000 de ambulanțe pentru fiecare sat din România. De la 1 mai va începe programul mare, care se va întinde pe mulți ani, de împădurire. Avem în plan ca în jumătatea de an practic care va rămâne, să împădurim minimum 5.000 ha. De la 1 iunie, demararea programelor ce vizează subvenționarea producției de tomate cu 3.000 de euro pe an, 1.000 de metri pătrați de solarii și, de asemenea, subvenționarea cu creșterea animalelor cu 10.000 de euro pe an a 200 de capete. Demararea implementării sistemelor antigrindină, proiect ce se va derula pe o perioadă de doi sau trei ani de zile. De la 1 iulie se va înființa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. Tot de la 1 iulie, demararea programului privind irigarea a 1,3 milioane hectare, reprezentând 40 de amenajări. 1 august – a doua plată a subvențiilor pentru agricultură”, a afirmat președintele PSD.

În plus, începând de săptămâna viitoare, va fi creionat un grup de specialiști PSD care vor avea în sarcină monitorizarea îndeplinirii acestui calendar. Grupul va întocmi rapoarte lunare de privind eficiența actului de guvernare, urmând, dacă va fi cazul, să propună noi foi de parcurs, prin propuneri de îmbunătățire.

„În ceea ce privește monitorizarea activității Guvernului, programul nostru de guvernare a fost un program votat politic și prezentat de către PSD în această campanie. Din acest motiv, Guvernul va fi monitorizat în permanență de către un grup de specialiști pe care i-am stabilit de la nivelul partidului, care va urmări realizarea tuturor angajamentelor făcute în timpul campaniei electorale, la termenele și în condițiile prevăzute în program. De asemenea, această echipă de monitorizare va face lunar rapoarte privind eficiența actului de guvernare și, dacă va fi cazul, va face și propuneri pentru îmbunătățirea acestui act, propuneri de orice natură”, a adăugat liderul social-democraților.

28 octombrie 2016: „Patru ani sunt suficienți pentru cadastrare, dacă cine e la guvernare, înțelege că poate crește valoarea economiei doar prin acel sistem de cadastrare”

La conferința de lansare a programului pentru agricultură, eveniment care a avut loc în data de 28 octombrie a.c., întrebat fiind dacă până la implementarea sistemului de plată pe fermă (anul 2020 plus doi), cadastrul va fi gata, Dragnea a replicat că patru ani sunt suficienți, cu condiția să fie reintrodusă descentralizarea achizițiilor pentru serviciile de cadastru și să fie prioritizate operațiunile de măsurători și intabulare a terenurilor agricole.

„Garanția că se implementează (...)? Vă dau doar două argumente: în primul rând vor avea prioritate terenurile agricole, pentru că discutăm, pe de-o parte, de terenuri agricole, pe de altă parte de suprafețele din intravilan ca și terenuri și a treia componentă – imobilul, efectiv, clădiri. Prin această descentralizare totală, având sursele, iertați-mă – patru ani sunt suficienți. Asta dacă cine e la guvernare, înțelege că poate crește valoarea economiei doar prin acel sistem de cadastrare”, a conchis șeful PSD.

Una dintre facilitățile PSD propuse în programul său pentru agricultură „Sprijinirea Fermierilor Români”, lansat astăzi, 28 octombrie 2016, este și cadastrarea tuturor terenurilor agricole până în 2020, de către stat.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF ar trebui să beneficieze de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.

Fermierii români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de întabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Conform prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, nici unul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.