Multe localități din județul Hunedoara au avut de suferit odată cu închiderea minelor de exploatare, iar înfățișarea acestora s-a degradat treptat. În aceeași situație s-a aflat o vreme și comuna Crișcior, așezată în nord-vestul Munților Metaliferi, de-o parte și de alta a Crișului Alb. În prezent însă, situația s-a schimbat. Autoritățile locale au depus, de-a lungul timpului, 30 de proiecte pentru finanțare din fonduri europene, o parte a acestora fiind finalizată deja.
Comuna Crișcior se întinde pe o suprafață totală de 4019 ha, cu o populație de peste 3.800 locuitori și este alcătuită din patru sate: Crișcior (atestat documentar din anul 1439), Valea Arsului (atestat documentar din anul 1825), Zdrapți (atestat documentar din anul 1441) și Barza (atestat documentar din anul 1909).
Am ajuns la Primăria comunei Crișcior unde am discutat cu primarul Ovidiu Furdui despre realitățile cu care se confruntă, stadiul proiectelor derulate cu finanțare europeană și guvernamentală, precum și care sunt planurile de viitor pentru binele localnicilor. „Funcţiona la un moment dat mina Barza, mină de aur, unde se producea 1% din aurul la nivel mondial. Dar, ştiţi cum e. Sunt perioade de tranziție, acum nu mai este mineritul şi încercăm, prin toate mijloacele, să schimbăm cumva zona. Am traversat o perioadă cu o pandemie, pe care am gestionat-o zic eu destul de bine, văzând ce s-a întâmplat şi la nivel mondial. Din punctul de vedere al proiectelor, eu zic că a fost una dintre cele mai benefice perioade. Chiar făceam un calcul recent şi erau undeva la peste 30 de proiecte pe fonduri europene, şi nu numai. Pe fonduri guvernamentale era acel Program Național de Investiții Anghel Saligny, restul sunt toate pe PNNR. Deci, din punct de vedere al proiectelor, cred că a fost de departe cea mai benefică perioadă și începem încet-încet să şi terminăm câteva dintre ele”, ne-a declarat Ovidiu Furdui.
Primăria, școala, dispensarul și căminul cultural sunt prioritare pentru comunitate
Comuna beneficiază în prezent de un sediu nou pentru primărie, un dispensar nou, un cămin cultural în finalizare pe componenta C10 - Fondul Local, din PNRR, o sală de sport realizată prin Compania Naţională de Investiţii.
Dar proiectele implementate la Crișcior vizează mai multe componente ale comunității „La liceu se lucrează un corp, sper să-l finalizăm în luna septembrie, urmând să putem disloca copiii ca apoi să ne apucăm şi de celelalte corpuri. Vom da drumul şi la camere de supraveghere video, pentru a avea o comună monitorizată video. Acum suntem în faza de licitaţie la acel CAV, la centrele de colectare selectivă pentru deşeurile din construcţii. Sunt foarte multe proiecte și urmăresc în continuare fiecare linie de finanţare. Am spus că nu există linie de finanţare la care să nu mă gândesc sau să nu depunem proiecte”, a completat primarul comunei din județul Hunedoara.
Însă cel mai important proiect din punctul dumnealui de vedere, proiect care urma să înceapă la scurt timp după realizarea interviului, îl reprezintă reţeaua de gaz, cu o investiție de aproximativ opt milioane de euro, cu peste 40 km de reţea. „Sunt multe alte proiecte. Unul mult aşteptat care va începe cât de curând este reţeaua de apă. Mai există un sat unde nu este apă, satul Zdrapţi, dar şi acolo depunem proiect. Sper ca în maximum două-trei luni să înceapă şi această lucrare”, precizează Ovidiu Furdui.
Succesul se datorează echipei
Nimic nu se poate realiza fără oameni bine pregătiți în spate. „Dacă nu ai o echipă performantă e destul de greu. Dar noi, din fericire, avem cam tot. Am o echipă extrem de tânără, extrem de ambiţioasă, pentru că tu ca primar poţi să fii zero, atâta timp cât n-ai o echipă puternică în spate”, a subliniat primarul. În cei 20 de ani de când ocupă această funcție spune că a avut timp să formeze o echipă sudată și performantă, cu care lucrează pentru atragerea fondurilor. „Le spun de fiecare dată că nu trebuie ratat niciun proiect, chiar dacă n-avem bani de cofinanţări – aici este o provocare extrem de mare, când nu ai bani pentru acele cofinanţări, şi eram cumva certat că: „de ce faci dacă n-ai bani de cofinanţări?”. Aici consider că trebuie să intervină guvernul. Că, atunci, haideţi să nu mai facem niciunul niciun proiect, pentru că n-avem bani de cofinanţare. Eu cred că rolul primarului şi al echipei primarului e să facă cât mai multe. De aceea voi continua să cred că trebuie făcute, indiferent că mai prelungim din ele, nu le putem face pe toate sau nu mai putem încheia toate anul acesta sau anul viitor. Dar avem patru ani şi e extrem de important că în aceşti patru ani care vor urma, vor fi proiecte.”
Importantă este și continuitatea, dar și curajul de a accesa fondurile dedicate mediului local. „Unii chiar cred că astea-s poveşti. Numai că, am încheiat șapte proiecte extrem de mari până acum, numai într-un mandat – grădiniţă cu program prelungit, sală de sport modernă, primărie nouă, dispensar nou, o curte a primăriei modernă așa cum puţine primării au. Cred că n-am stat degeaba şi lumea vede şi conştientizează că dacă spunem că avem proiecte, acelea şi sunt. Pentru că ar fi jenant să vin să spun că am reţeaua de gaz, dacă n-aş avea proiectul cu reţea de gaz. E complicat în ziua de astăzi să spui minciuni sau prostii, mai ales, numai de dragul de a-ţi face o imagine”, spune edilul care înclină să creadă că a fi primar poate fi o meserie.
Omul sfințește locul
Licențiat în administrație publică la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Ovidiu Furdui a lucrat tot în administrația locală, timp de șase ani, ca inspector de taxe și impozite. „De 26 de ani lucrez la o singură instituţie, pe cartea de muncă e doar Primăria Crişcior. Cumva aş putea spune că asta e o meserie, chiar dacă meseria mea era de inspector impozite şi taxe. Dar, în acest timp, eu cred că doar realizările te pot ţine într-o anumită funcţie. Nu altceva.”
Continuarea proiectelor și munca depusă în folosul comunității îl fac pe Ovidiu Furdui să meargă mai departe. Iar provocările sunt doar o motivație în plus. „Nu ştim ce se va întâmpla pe viitor, nu ştim ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană. A fost acea pandemie, nu ştim ce se întâmplă. Dar, de aceea e şi frumos, că sunt multe provocări şi eu sper în continuare să facem faţă.”
Uitându-se în urmă cu 20 de ani pe când Crișcior era doar o altă comună fără străzi asfaltate, fără apă sau canalizare, spune că a fost motivat să fie primar de posibilitatea de schimbare. Auzise de programul SAPARD, deşi Primăria din Crişcior nu depusese vreun proiect, și a înțeles că aceasta este calea. „Exact asta a şi fost motivaţia: vreau să depun. Nu se poate să stăm. Ştiam că e singura soluţie. N-am ratat niciun proiect. Tot ce au fost măsuri – 3.2.2., 7.2. pe infrastructură – noi am depus şi, din fericire, am şi câştigat. Aşa că, în continuare, eu sunt ferm convins că vor apărea provocări și vom încerca să depunem proiecte pe orice măsură avem la dispoziţie, chiar dacă şi eu sunt nemulţumit de multe ori că acele măsuri care ar fi poate de un interes mult mai mare pentru cetăţeni nu le găsim sau n-au apărut deocamdată. Dar ştiţi cum e: dacă eşti pregătit, cu siguranţă vor apărea şi noi încercăm să ne aliniem, indiferent ce e: dacă e centru de colectare – am depus; platformă de gunoi - avem releveele făcute la toate, doar să le depunem proiecte. Vrem orice credem că e o plusvaloare pentru comunitatea noastră... În momentul în care ai o echipă care a lucrat atâtea proiecte, deja e uşor să le duci la bun sfârşit, chiar și cu acea provocare legată de cofinanţare. Dar am făcut credit şi pentru gaz, ne descurcăm şi cu siguranţă că lucrurile vor intra pe un făgaş normal”, a conchis Ovidiu Furdui, primarul comunei Crișcior din județul Hunedoara.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
România este o țară cu un procent ridicat al populației rurale, comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene, unde media este de 28,5%. Recensământul Populației și Locuințelor la nivelul anului 2021 a arătat că, din totalul de 19.053.815 persoane, majoritatea populației rezidente trăiește în mediul urban (9.941,2 mii, reprezentând 52,2%), ponderea populației rurale a țării fiind de 47,8%, cu 9.245,5 mii persoane.
Aflat într-un continuu proces de transformare, adeseori abandonat de tineri, satul românesc rămâne vatra în care neamul nostru s-a creat și spre care își îndreaptă atenția mulți dintre fiii sau fiicele sale. Un astfel de loc este comuna Băița, din județul Hunedoara, unde dr. Florica Zaharia s-a întors și a deschis Muzeul Textilelor, după pensionarea sa de la Metropolitan Museum of Art din New York (The MET).
Dr. Florica Zaharia este Conservator Emerita al The MET și directorul și coproprietarul Muzeului Textilelor, iar timp de 28 de ani a fost membră a Department of Textile Conservation (DTC), din care 13 ani a fost Conservator in Charge al DTC, coordonând un grup de conservatori de textile de renume mondial.
Muzeul Textilelor este un muzeu privat de textile cu o colecție de aproximativ 12.000 de piese, colectate din țară și de peste hotare, împreună cu familia, de-a lungul ultimelor patru decade. „Perindarea prin lume și experiențele pe care le-am avut lucrând în cultură și, din fericire, la unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, Metropolitan Museum of Art din New York, în domeniul textilelor, crescând într-o familie din această zonă în care textilele au avut o importanță foarte mare – cel puțin până la un anumit moment, atunci când produsele industriale au cucerit piața și oamenii și s-a produs mai puțin acasă, dar chiar și așa tehnologia tradițională textilă încă era existentă și am avut parte de ea –, desigur și educația academică pe care am urmat-o, toate la un loc, plus pasiunea pentru materialul textil, ne-au adus aici... la o continuare și o folosire a materialului pe care l-am colecționat ani la rând, fără a avea în minte neapărat momentul acesta final. Muzeul textilelor nu este un muzeu obișnuit, nu expunem colecția în totalitate, ținem mult la proiectele de cercetare, ținem foarte mult la integrarea sau plasarea culturii românești în culturile universale”, ne-a explicat Florica Zaharia.
O colecție unică
Colecția muzeului, realizată cu pasiune pentru textile, determinare și expertiză profesională de către Florica și Romulus Nicolae Zaharia și a fiicei lor Ana Teodora Drăguș, cuprinde piese textile bidimensionale, costume, accesorii și instrumentar textil din România, estul și centrul Europei, vestul Europei, Orientul Apropiat, India, Asia Centrală, Japonia, China, sud-estul Asiei, Africa, Oceania și America. Unicitatea colecţiei este asigurată de faptul că a fost formată cu atenție la aspectele tehnice ale textilelor.
În majoritatea proiectelor de aici există un dialog cultural între cultura românească și o altă cultură din jurul lumii. Expoziția prezentată acum este o paralelă între cultura românească și cea japoneză, vernisată în 2023 și continuată și anul acesta, însă cu înlocuirea unor piese și cu publicarea catalogului expoziției. „Culturi total diferite prin mediul în care au crescut, prin condițiile naturale, prin necesitățile mediului și așa mai departe. Întotdeauna ne uităm din această perspectivă la ceea ce se întâmplă în materialul textil. Avem și proiecte de cercetare a culturilor care ne înconjoară, și am avut deja expoziții pe această temă, a ceea ce se întâmplă în Carpați, în Balcani, în nord, în sud și așa mai departe”, ne-a spus dr. Florica Zaharia despre muzeul care beneficiază de trei spații, două în Băiţa și unul în satul Hărţăgani. „Avem în suportul acestei acțiuni, la 4 km de aici, în satul Hărțăgani, o gospodărie tradițională unde, de fapt, publicul și cercetătorii, colegii din mediul profesional, pot să înțeleagă materialul textil. Dacă aici expunem materialul textil ca obiect de artă – multă lume se așteaptă să vadă un muzeu etnografic în care elementele se împletesc – și atenția publicului vine spre obiect, cu informația necesară, la Hărțăgani avem instrumentarul textil, avem cultura materialelor textile, avem plante tinctoriale, războiul de țesut, toate elementele care pot apropia oamenii, și vorbim de tineri, pentru că avem mulți vizitatori care au venit de la o vârstă fragedă. Sunt foarte interesați de ceea ce se întâmplă, mai ales că această expunere a procesului tehnologic este într-o gospodărie tradițională de la 1902, deci automat reflectă și sfârșitul secolului al XIX-lea și ce se întâmpla în perioada respectivă”, a continuat aceasta.
Emigrată înainte de 1990, Florica Zaharia a reușit să facă și peste hotare ceea ce consideră și astăzi o pasiune și nu o meserie. Întoarsă acasă, a adus cu sine, dincolo de experiență, contacte și proiecte comune cu colegii domniei sale de peste hotare. „Asta este și partea frumoasă, pentru că avem colaborări cu colegi și cu prieteni de peste tot. De exemplu această expoziție, am gândit-o împreună cu una dintre prietenele și colegele de la Metropolitan, Mido Isato, de origine japoneză, cu care am lucrat cot la cot ani de zile și cred că am început să gândim despre identitățile noastre culturale mai bine de 30 de ani”, a arătat dr. Florica Zaharia.
Valorizarea patrimoniului, motor de dezvoltare
Întrebată adeseori de ce s-a întors acasă, răspunde simplu „toată viața m-am dus eu spre alții, acum vreau ca alții să vină spre mine, în locul în care îmi place să fiu. Sigur, mi-a plăcut să fiu oriunde, îmi place să călătoresc foarte mult, dar aici îmi sunt rădăcinile și, într-adevăr, vin oameni din România, dar vin oameni din SUA, din Australia, de peste tot, oameni care știu de ce vin. Este un public anume. Rar vin în Băița turiști care vin doar din curiozitate. De obicei vin să învețe și avem un dialog cu ei, ceea ce este extraordinar de interesant”.
Iar comuna Băița are și potențial turistic datorită amplasării geografice, dar și ospitalității locuitorilor săi. Cei care ajung aici trebuie să știe de aria protejată Calcarele Crăciuneștiului sau Măgurile Băiței, cu 13 peșteri, de bisericile vechi, din 1600 și chiar dinainte, traseele alpine etc. Fiind una dintre cele mai mari comune ale județului, cu 11 sate, peste 3.800 de locuitori, se întinde pe 11.140 ha, la poalele Munților Metaliferi.
Însă turismul nu poate exista în lipsa infrastructurii. „La această oră drumurile în comuna Băița, drumul județean, datorită sprijinului președintelui Consiliului Județean și al întregului Consiliu Județean, este un drum foarte bun și marea majoritate a drumurilor din comună este modernizată. Dar având o rețea foarte mare în comună, de 215 km, sigur că încă mai sunt drumuri care mai au nevoie de modernizare”, ne-a declarat primarul localității, Damian Diniș.
Preocuparea autorităților s-a îndreptat în această direcție, fiind realizate investiții pe Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, conform declarațiilor edilului: „La această oră, prioritatea este apa, beneficiarul lucrării fiind Apa Prod Deva. S-au adus 237 de milioane de euro pentru introducerea apei în județul Hunedoara, fonduri nerambursabile. Se desfășoară licitațiile pentru punctele de lucru de unde o să înceapă lucrările. Gazul a fost o problemă, l-am depus în două rânduri, l-am pierdut din diverse motive de două ori. Sperăm ca la următoarea, a treia oară, să fie cu noroc, iar prin AFM o să depunem în următoarea perioadă și canalizarea”.
Școala de la sat dă roade
Însă dezvoltarea trebuie să îi aibă în vedere și pe viitorii potențiali locuitori ai satelor: copiii. Tot mai multe instituții de învățământ au fost reabilitate sau renovate, asigurându-se un spațiu propice educației generațiilor viitoare.
„Ce este în interior este al nostru, al unității școlare, ce este în exterior, zidurile, terenurile sunt ale Primăriei, care a accesat acum patru ani un proiect și am reușit să modernizăm școala și grădinița. Este o școală modernă, eu zic una dintre cele mai frumoase din județ și din țară. Mai așteptăm dotările pe partea de digitalizare și mobilier, dar în rest totul corespunde cerințelor actuale și cred că este o școală europeană”, a precizat Dorin Crișan, directorul școlii.
După o perioadă cu o scădere a efectivului de elevi, la școala și grădinița din Băița vin, de aproximativ cinci ani, în jur de 180 de copii, cu o tendință de creștere în rândul preșcolarilor. „Ce mă bucură cel mai mult este faptul că numărul copiilor la grădiniță a crescut foarte mult, chiar s-a dublat spre triplat. Astfel am reușit să transformăm grădinița cu program normal în grădiniță cu program prelungit, am venit în întâmpinarea părinților, care nu mai trebuie să ducă copiii la Deva sau la Brad, la grădiniță cu program prelungit, pentru că acolo lucrează cei mai mulți. S-au stabilizat și tinerii, și începând de anul viitor o să avem trei grupe: grupă mică, mijlocie și mare. Ne-am asigurat astfel viitorul școlii cu acești copii care sunt la grădiniță, ei vor veni și la clasa pregătitoare și merg mai departe până în clasa a VIII-a”, a completat directorul școlii.
În prezent, abandonul școlar nu reprezintă o problemă în comuna hunedoreană Băița, iar profesorii reușesc să aducă plusvaloare comunității. „Avem un colectiv de cadre didactice foarte bine pregătite și cu rezultate. La simularea evaluării naționale sunt total nemulțumit de rezultate, dar, oricum, suntem pe primele locuri la școli gimnaziale de la sat. La noi sunt profesori dedicați, fiind o școală căutată și din acest punct de vedere, pentru că au toate condițiile aici. Important este să fie dedicați și să muncească”, a subliniat Dorin Crișan.
Fermierii duc mai departe tradiția, iar turismul prinde contur
Prima menționare documentară a localității Băița este din anul 1472, sub numele german de Pernseyfen, fiind considerată localitate privilegiată, datorită bogățiilor subsolului său care au dus la o dezvoltare accelerată a sa. Săpăturile arheologice au arătat că Mina de Aur de la Băița a fost exploatată încă din epoca romană, dar au adus și dovezi materiale de locuire încă din cele mai vechi timpuri. S-au descoperit un vârf de lance din bronz și fragmente de ceramică din epoca bronzului timpuriu aparținând grupului cultural Șoimuș.
În prezent, despre activitățile economice în comuna Băița am aflat însă că sunt foarte puține, activitatea populației fiind axată pe agricultură. Fabrica de ciment din Șoimuș continuă să exploateze materia primă din carierele de calcar, de aici. „Beneficiem de o treime din impozitul pe care-l datorează nouă. În rest, avem doar mici fermieri, în jur de 300, și fermieri un pic mai mari, care au ferme cu animale, oi și vite, care muncesc și duc mai departe tradiția. Din păcate, zona noastră a fost minieră și, așa cum s-a întâmplat în întreaga țară, în 2006 au fost închise minele... și atunci a rămas o zonă propice crescătorilor de animale. Încet-încet o să trecem pe turism. Dacă acum trei, patru ani nu aveam nicio pensiune, la această oră sunt deja acreditate cinci pensiuni și în construcție încă două. Lucrurile se îndreaptă firesc și normal spre turism și sper să iasă lucruri bune din această activitate”, ne-a declarat primarul Damian Diniș.
Și pentru că turismul se împletește cu gastronomia, localitatea are un Punct Gastronomic Local autorizat, spre deschidere un al doilea. „Avem și producători de virșli, de mezeluri tradiționale, locuitori ai satelor noastre”, a punctat primarul comunei Băița.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2024Abonamente, AICI!
În gospodăriile țărănești de la noi se cresc din ce în ce mai puțini porci. Pare-se că noua lege a porcului vine să complice și mai tare ițele pentru micul crescător, care acum trebuie să-și avizeze gospodăria din punct de vedere sanitar-veterinar, să încheie contracte cu o firmă de ecarisare, cu un medic veterinar, pentru a putea vinde la final porcii pe care-i crește în sistem tradițional.
Situația este confirmată de dr. Narcis Bobic, medic veterinar concesionar în circumscripția Moșnița Nouă din județul Timiș: „Creșterea porcului se află într-un impas foarte mare din cauza legislației. Acea lege celebră a porcului ne-a ajuns practic din urmă. Anul trecut, în luna noiembrie, au fost publicate normele metodologice, care după părerea mea, sunt destul de greu de aplicat în gospodăriile țărănești. Cei care doresc să crească scroafe de la care să obțină purcei, pe care mai apoi să-i vândă pentru a obține un venit în gospodărie, trebuie să se autorizeze sanitar-veterinar. Ei, pentru a se autoriza sunt necesare câteva drumuri la Timișoara, la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), la Primăria de care aparțin, la cabinetul medicului veterinar, la o societate de ecarisaj etc. Consider că sunt cîteva lucruri care constituie o piedică pentru oameni, mulți dintre ei ajunși la o anumită vârstă, dar și pentru capacitatea lor de a înțelege aceste cerințe”.
DSVSA, incompetență sau nepăsare?
Pornind de la realitățile noii legi, am ajuns în satul Icloda din comuna Sacoșu Turcesc (Timiș), în gospodăria doamnei Zorița Savu, care, deși nu are o vârstă înaintată, ba a mai lucrat zece ani și în Germania, deci înțelege exact care sunt cerințele legii porcului, se străduie încă din luna noiembrie din 2023 să-și autorizeze ferma de suine. Deși a îndeplinit o serie de condiții, încă este departe de izbăvitoarea autorizație de funcționare. „Anul trecut, în noiembrie, am depus niște acte în vederea autorizării, însă am primit un telefon prin care am fost informată că nu sunt actele în regulă. A trebuit să fac prin notariat o împuternicire, ca soțul să-mi poată transfera codul de exploatație, dar nu înțeleg de ce a fost necesar, că doar nu suntem divorțați, nu a murit, locuim în aceeași casă... Pentru ce mai trebuie transferat codul de exploatație, chiar nu înțeleg?!?”, ne-a povestit Zorița Savu.
Ultimul obstacol este impus chiar de medicul veterinar, care nu dorește să încheie un contract de prestări servicii, în conformitate cu noua lege. „Mi-am făcut toate actele și acum medicul veterinar nu mai vrea să facă un contract cu mine. Între timp scroafele fată și eu umblu cu actele în geantă din stânga-n dreapta. Nu știu dacă are dreptul să refuze încheierea unui contract, pur și simplu m-a informat că are probleme destule și să-mi caut alt medic veterinar, deși evidența animalelor este pe gospodăria de la Icloda. Ca să-mi găsesc un alt medic veterinar ce să fac, să-mi iau casă în altă parte? Să mut animalele în altă parte, unde medicul veterinar este mai de treabă? Până la urmă nici nu am beneficiat de cine știe ce servicii, în afară de crotaliere și de tratamente pe care le făceam tot eu. De multe ori, medicii erau foarte ocupați și nu mai ajungeau atunci când îi solicitam, sau veneau când nu mai aveam nevoie, pentru că porcul nu așteaptă până își face timp medicul”, adaugă Zorița Savu.
Ceața care a însoțit Legea porcului cu privire la numărul de porci din gospodărie, a făcut ca mulți crescători să-și reducă benevol numărul de porci, pentru a nu intra în conflict cu legea. În această situație s-a aflat și doamna Zorița Savu: „Am sacrificat din cauza faptului că toate zvonurile erau că vine Legea porcului și nu te mai lasă să crești mai mult de cinci porci, așa că am rămas cu cinci scroafe, deși aveam cam zece scroafe gestante, 86 – 90 de purcei am avut anul trecut și i-am dat, ca să scap de ei, că nu știam ce lege vine. Eu aș fi vrut să am toate actele în regulă așa cum cere legea asta, să dorm liniștită noaptea, că pot vinde un purcel și să nu mă trezesc cu poliția la poartă. Am condiții să cresc chiar mai mult de o sută de porci pe an. Avem terenul nostru, 19 hectare, pe care acum le-am dat în arendă, pentru că soțul s-a îmbolnăvit și nu mai poate să-l lucreze, dar cerealele ni le producem singuri, nu ținem porcii prin gunoaie, le oferim o hrană sănătoasă. Când ne-am apucat să creștem porci, am zis că facem ceva benefic pentru familie și pentru cei care vor să mănânce ceva sănătos, nu de la supermarket. Acum, am zis să nu mai ținem porci pentru sacrificat. Am hotărât să creștem scroafe pentru reproducție, pentru că cei care doresc să crească un purcel sau doi pentru consum propriu nu mai au de unde să-i cumpere”.
Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, instituția statului care ar trebui să explice legislația pe înțelesul tuturor și chiar să netezească drumul crescătorilor pe circuitul hârtiilor, pare că mai degrabă încurcă decât ajută, fie din incompetență, fie din nepăsare. „Am avut o discuție la DSVSA, prin octombrie 2023. De acolo mi-au spus cu nu o să pot să-mi vând purceii și să fac ce fac cu ei. Eu am vrut să fac lucrurile legal. Soțul meu a fost foarte bolnav. M-a costat 1.000 de lei o singură fiolă de albumină. I-am spus doamnei de la DSVSA că dacă nu o să am posibilitatea să plătesc medicamentele soțului, o să tai crotaliile porcilor, o să-i vând fără, o să fac pușcărie, iar pe soț îl aduc la DSVSA împreună cu porcii pe care n-am reușit să-i vând, să se spele cu ei pe cap. Chiar am remarcat la Direcția Sanitară Veterinară că sunt foarte multe persoane care dau explicații și habar n-au ce se întâmplă. Mi-a spus, de exemplu, o doamnă de acolo, că dacă nu pot să fac hârtia de mișcare cu medicul veterinar atunci când vând purceii, să o fac cu două trei zile înainte. Păi ce fac dacă actele sunt întocmiote pe purcei pe care clientul nu-i dorește. Vrea alții, nu-i plac porcii pe care i-am ales eu. Ce fac cu hârtiile pe care mi le-a făcut medicul veterinar cu două zile mai repede?, se întreabă, pe bună dreptate, Zorița Savu. Mi-aș dori să mă susțină și pe mine cineva, să mă îndrume, să mă poată ajuta, nu să-mi spună, mai aveți nevoie de hârtia aia, sau aveți hârtia aia dar, totuși nu e bună. Asta te face să renunți. Dar, sunt o fire foarte ambițioasă și nu renunț, chiar dacă ar fi să țin porcii la negru.”
Până la urmă, toate peripețiile prin care a trecut, n-au făcut altceva decât să o ambiționeze să meargă mai departe pe doamna Zorița Savu. Dar, oare câți crescători au determinarea și ambiția ei?
Porcul din gospodăriile țărănești, pe cale de dispariție
Medicul veterinar Narcis Bobic, are îndoieli serioase cu privire la viitorul porcului din micile gospodării țărănești: „Din punctul meu de vedere, având în spate 22 de ani de practică la țară, între crescătorii de animale, chiar nu cred că cineva va mai salva porcul românesc. Una este discursul public al ministrului Agriculturii Florin Barbu, care ne spune că provine dintr-o familie de țărani care a crescut porc în gospodărie și că această activitate nu este în pericol, și alta este realitatea din teren. Începând cu anul 2020, în baza Ordonanței 117 am făcut lunar informări pentru crescătorii de porci, prin care le-am adus la cunoștință care este legislația națională și europeană în această privință. Oamenii au înțeles situația și au început să coopereze foarte bine. Au început să-și anunțe fătările, să putem veni și să identificăm purceii, să-i crotaliem, au început să anunțe vânzările, sau cei care au cumpărat m-au anuțat să vin să-i iau în evidență. Acum, merg în aceeași gospodărie și îi spun omului că-i identific purceii, conform obligațiilor legale, doar că el nu-i mai poate vinde, deoarece nu e autorizat sanitar- veterinar. De aici începe blocajul, pentru că un gospodar care are o scroafă care-i fată 10 - 12 produși pe an, sacrifică pentru consumul familiei doi, trei sau, hai, patru porci, restul îi vinde, să-și asigure niște bănuți din care să trăiască. Or, dacă nu mai poate face acest lucru, mesajul este: domnu` doctor, în situația asta, cred ca pun haina în cui și mă las de această activitate și mă duc și eu la supermarket să cumpăr de acolo.”
În felul acesta, încet-încet, creșterea porcului ca activitate tradițională dispare, astfel că porcul crescut în bătătura țăranului, cu o hrană naturală, într-un an de zile este înlocuit de cel crescut în sistem intensiv, bun de sacrificat în numai patru luni și care, de cele mai multe ori, ajunge pe rafturile supermarketurilor din import.
Cei care se mai încumetă să crească porcul acasă, preferă să o facă la negru, departe de ochii autorităților și, astfel, o activitate economică ce ar putea alimenta cinstit bugetul secătuit al țării, este îngropată cinic și posibil pentru totdeauna de autoritățile statului. Cifrele confirmă. Ele spun că numai în 2023, efectivele de porci din România au scăzut cu aproximativ 500.000 de capete, ajungând la un total de 2,8 milioane, din care ceva mai mult de un milion de porci sunt crescuți în gospodăriile țărănești.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Studenți de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca au concurat și au fost premiați pentru amenajarea peisageră a unei grădini publice în satul Săndulești. Lucrările vor începe în luna mai 2024, iar costurile estimate ajung la 70.000 euro.
Un concurs inedit, în care au fost implicați 21 de studenți de la USAMV Cluj-Napoca și profesorii lor, și-a desemnat echipa câștigătoare la Primăria Săndulești (județul Cluj), iar premiile oferite au fost în valoare totală de 7.000 lei.
Studenții de la Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, specializarea Peisagistică, au format șase echipe și au concurat pentru a identifica soluția optimă de transformare a unui spațiu neutilizat din satul Săndulești în unul de recreere, socializare și interacțiune.
Proiectul câștigător de amenajare a Grădinii publice „Copand” a revenit echipei formate din studenții Georgiana Daneliuc, Mara Buz și Răzvan Bordeianu din anii III și IV ai specializării Peisagistică, iar premiul a fost în valoare de 2.500 de lei. S-au acordat premii și pentru echipele clasate pe locurile 2 și 3, în valoare de 1.500 lei, respectiv 1.000 lei, precum și mențiuni, iar premierea a avut loc la Institutul de Cercetare Horticolă Avansată al Transilvaniei (ICHAT).
Proiectele celor șase echipe studențești au fost evaluate și mentorate de către opt cadre didactice de la Departamentul de Horticultură și Peisagistică, iar departajarea finală a aparținut Consiliului local al Primăriei Săndulești. Notarea proiectelor s-a făcut prin respectarea criteriilor privind calitatea soluției peisajere, integrarea funcțiunilor impuse prin tema de proiectare, selectarea și compunerea materialului vegetal propus, calitatea materialelor propuse pentru suprafețe, dotări, echipamente și mobilier, fiind urmărită în mod special utilizarea în compoziția vegetală a unor specii din flora locală – specii indigene, specifice arealului natural.
Conceptul de amenajare valorifică potențialul unui sit rural subutilizat, prin succesiunea de spații propuse, precum zonă multifuncțională pentru piață volantă, concerte, expoziții, picnic și activități fizice, zonă destinată seniorilor, locuri și spații de joacă din materiale naturale pentru copii și adolescenți. Amenajarea face posibilă, pe de o parte, relația vizuală cu peisajul înconjurător foarte valoros, iar pe de altă parte, invită comunitatea locală să-și petreacă timpul într-un spațiu animat de un sortiment vegetal divers și dinamic, dar care nu perturbă tempoul liniștit al mediului rural.
„Concursul a oferit studenților oportunitatea inedită de a-și testa creativitatea şi imaginația. A fost o inițiativă deosebit de utilă în privința punerii în practică de către studenți a ceea ce învață în facultatea noastră și, mai mult, de a se bucura că au contribuit la crearea unei grădini publice inovatoare. Vom promova și pe viitor astfel de colaborări cu actori din mediul economic întrucât suntem convinși că în acest fel vom contribui la formarea unor specialiști valoroși capabili să ofere o contribuție importantă la schimbarea în bine a societății în care trăim”, a declarat prof. dr. Mugur Jitea, decan al Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.
Implementarea proiectului câștigător ar urma să înceapă în luna mai 2024, iar valoarea estimată a lucrărilor este de 70.000 de euro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Programul TalentA, aflat la cea de a treia ediție în România, este un program gratuit de educație, mentorat și granturi ce vizează femeile fermier din mediul rural. Anul acesta, în programul inițiat și coordonat de Corteva Agriscience România au participat peste 40 de femei. Acestea au luat parte la o serie de cursuri gratuite de dezvoltare a competențelor, cursuri ce le-au oferit posibilitatea de a înțelege, învăța și practica conceptele, procesele și instrumentele necesare în dezvoltarea unei afaceri în agribusiness. Anunțarea câștigătoarelor celei de-a treia ediții TalentA se va face în cadrul evenimentului de decernare a premiilor ce va avea loc pe 21 octombrie 2022, în București.
Femeile în agricultură se confruntă adesea cu provocări specifice care nu sunt întotdeauna recunoscute în mod adecvat. De aceea, în anul 2020, Corteva Agriscience a lansat și în România programul TalentA, care oferă access la finanțare printr-un sistem de premii.
Prin TalentA, femeile din mediul rural primesc educație despre cum să dezvolte o afacere și să o gestioneze, iar la final, Corteva Agriscience împreună cu partenerii de la Starperfomining, sprijină implementarea celor mai bune trei idei.
Cursul gratuit de instruire a femeilor antreprenor din mediul rural este construit pe două module principale: Modulul I - Competențe generale de Business și Modulul II – Competențe generale de Agribusiness. Conceptele din modulul de business oferă suport în dezvoltarea competențelor manageriale pentru conducerea unei afaceri, în timp ce conceptele modulului de agribusiness ajută la extinderea cunoștințelor și calificărilor necesare în dezvoltarea diferitelor culturi de rapiță, porumb, floarea-soarelui, cereale, viticultură, cartof etc.
Începând cu data de 30 septembrie 2022 s-a dat startul activității de construire a proiectelor, în cea de-a doua etapă a programului TalentA. Proiectele sunt analizate de o comisie formată din cinci experți Corteva și trei consultanți Starperfomining. Unul dintre cele mai importante aspecte pe care programul îl are în vizor este ca proiectele participantelor să nu fie tratate individual. Acestea trebuie să să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimententare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience. Termenul limită până la care s-au putut depune aceste proiecte a fost 14 octombrie 2022.
În acest sezon, Corteva Agriscience oferă premii în valoare de 15.000 USD, respectiv: locul I – 6.000 USD, locul II – 5.000 USD, locul III – 4.000 USD.
Pentru detalii suplimentare despre cursuri, persoanele care au facilitat și organizat cele două module de învățare, comisia de experți care decide proiectele câștigatoare, dar și multe alte informații, vizitaţi site-ul Corteva Romania şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM) anunță că sprijină „de la A la Z” toți fermierii care doresc să se organizeze în cooperative pentru a accesa fonduri europene nerambursabile prin Submăsura 4.2. „70% bani nerambursabili pot fi obținuți de cooperativele care implementează proiectul . ACVBR-SIM a încheiat un parteneriat cu o firmă de consultanță pentru a veni în ajutorul celor care doresc să aplice pentru obținerea de finanțări nerambursabile, preluând multe din problemele cu întocmirea și depunerea dosarului”, transmite Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental.
ACVBR-SIM, prin parteneri, asigură cofinanțarea necesară la realizarea proiectului. Mai mult, asociația asigură desfacerea produselor obținute prin sacrificarea animalelor în centrele de sacrificare de mică capacitate. Valorificarea se va face sub brandul propriu al ACVBR-SIM. „Tot ce trebuie să facă fermierii este să-și dorească să aibă astfel de unități în comuna, în zona lor, care, cu siguranță, aduc plusvaloare în ferme și, în același timp, oferă siguranță afacerii lor”, precizează reprezentanții asociației.
În prezent, prin intermediul asociației, sunt în lucru 20 de proiecte ale cooperativelor agricole nou-înființate, proiecte care vor fi depuse în luna octombrie a acestui an. „Și vor mai fi, avem semnale bune de la fermieri, mai ales că am preluat și desfacerea produselor”, susțin încrezători reprezentanții ACVBR-SIM.
Submăsura referitoare la investițiile în abatoare de capacitate mică în zona montană (4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”) a fost lansată pe 13 iulie 2020 și are o alocare financiară de 12.930.334 de euro, bani care trebuie accesați până la 31 decembrie 2020. Până astăzi, 23 septembrie 2020, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la Contorul PNDR, unde se poate vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile, nu era depus niciun proiect.
Despre un alt proiect al ACVBR-SIM, referitor la achiziția de viței, masculi și femele, devenit operațional acum, în luna septembrie, Revista Fermierului a scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4568-acvbr-sim-lanseaza-un-proiect-pentru-achizitia-de-vitei-masculi-si-femele.html
Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental are sediul în localitatea Hărman - județul Brașov. (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; tel: 0740.463.589)
Foto: ACVBR-SIM
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că va scoate la licitație, în acest an, 510 unități administrativ-teritoriale (UAT) care vor fi cadastrate integral din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). Reprezentanții ANCPI s-au întâlnit cu membrii Uniunii Geodezilor din România (UGR), în scopul stabilirii măsurilor necesare pentru accelerarea PNCCF.
ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), este beneficiarul Proiectului „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din POR 2014-2020, care are ca scop realizarea cadastrului general în 660 de UAT-uri rurale, până în anul 2023. „În prezent, prioritatea ANCPI este realizarea cadastrului general în cele 660 de comune incluse în Proiectul major, dintre care 510 vor fi scoase la licitație în 2020. Pentru 300 de comune, aceasta va fi a doua procedură de atribuire, în condițiile în care prima dată fie nu a fost depusă nicio ofertă, fie ofertele au fost respinse. În acest context, vom organiza o serie de întâlniri de lucru atât cu reprezentanții autorităților locale, cât și cu firmele care furnizează servicii de înregistrare sistematică a imobilelor. Cadastrul general nu poate fi realizat fără sprijinul tuturor celor implicați în acest proces. Programul național de cadastru și carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF) se derulează într-un ritm foarte lent. Există, pe de o parte, multe contracte întârziate, iar, pe de altă parte, avem de-a face cu un număr foarte mare de contracte care sunt reziliate”, a explicat Laurențiu Alexandru Blaga, președinte – director general al ANCPI.
La rândul său, Ionuț Săvoiu, președintele Uniunii Geodezilor din România (UGR), a subliniat: „Firmele de cadastru nu participă la licitațiile organizate de ANCPI, deoarece costurile de execuție sunt mai mari decât valoarea contractului. Prețul plătit de ANCPI pentru deschiderea unei cărți funciare ar trebui să fie direct proporțional cu timpul alocat unei lucrări, unui imobil. Trebuie să ne motivăm angajații, mai ales că, în această perioadă, ne confruntăm cu o lipsă acută de specialiști. Mulți au ales să lucreze la stat, în timp ce alții au plecat în străinătate.”
Proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 de euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 de euro - cofinanțare de la bugetul de stat.
Selectarea UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după următoarele criterii de prioritizare: localități care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; localități care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe; localități în care sunt identificate zone cu vulnerabilități sociale particulare privind accesul informal la proprietate.
Cu toate că 8 martie - „Ziua Internatională a Femeii” - reprezintă o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, ci şi a rolului, din ce în ce mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii, cele mai noi cifre INS indică un fapt îngrijorător - România se „laudă” cu o populație feminină îmbătrânită în mediul rural, dar și cu cea mai mare pondere a acesteia ocupată cu agricultura, silvicultura şi pescuitul din total (populaţia feminină activă).
Astfel, potrivit datelor agregate de Institutul Național de Statistică (INS), cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5% din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Ca exemplu, cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş.
În plus, din analiza structurii populaţiei feminine, participantă la activitatea economică, pe grupe de ocupaţii, reiese că un procent de 21,2% din total şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.
Și asta în condițiile în care doar 1,7% din femei au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori. În acest context, trebuie luat în calcul și gradul de instruire, astfel că, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.
De asemenea, 19,8% din total populație feminină au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 6,6% din populația feminină au avut statutul de funcţionari administrativi, 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor, 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi și, nu în ultimul rând, 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
Că avem femei care activează în sectorul agricol românesc n-ar fi o problemă prea mare. Însă, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură, în România, se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, potrivit unui studiu PWC dat recent publicității. Și situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.
Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha. Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultura românească este nesalariată – lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania - 50.%, Franţa - 63.1%, Germania - 55.8%).
„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.
Femeile de la sat nasc la o vârstă mai tânără
Aceleași date ale Institutului Național de Statistică (INS) indică faptul că femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,5 ani).
„Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,1 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,0 ani), iar cea mai scăzută în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani)”, afirmă specialiștii INS.
„În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%”, continuă statisticienii INS.
Nu în ultimul rând, populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. Concret, vârsta medie naţională este de 41,5 ani, vârsta medie feminină de 43,1 ani, respectiv vârsta medie masculină de 39,9 ani.
„Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea”, au conchis cei de la INS.
Emil Dumitru, Pro Agro: „Îmi doresc foarte mult ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate”
Contactat telefonic de Revista Fermierului și rugat să comenteze cifrele îngrijorătoare vehiculate de INS, Emil Dumitru, bosul Pro Agro, a replicat că dacă decidenții nu vor anula în anii următori „povestea cu ajutoarele sociale”, iar banii respectivi nu vor fi redirecționați către cei care vor să muncească, să genereze valoare adăugată în sectorul agroalimentar, el cred că, în viitor, datele de la INS nu vor fi unele care să reducă procentul de persoane de sex feminim a căror vârstă să fie în scădere în mediul rural.
„Eu îmi doresc foarte mult să încercăm să facem politici publice în care, în mediul rural, să regăsim cât mai multe familii tinere. Dacă vom tot discuta de îmbătrânirea populației din mediul rural, la un moment dat, acolo vor exista doar asistați social și atât”, a precizat Emil Dumitru.
El a dat și exemple de doamne de succes din sectorul agroalimentar românesc, atunci când i s-au prezentat cifrele cu privire la procentele ocupaționale vehiculate de INS. În plus, Dumitru a apreciat implicarea femeilor în buna desfășurare a activităților din domeniu și a exemplificat asta prin prin propriile statistici. Astfel, spune Emil Dumitru, populația feminină a României este mai „conștiincioasă în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realitățile agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, precum și că rata de succes a înregistrării produselor cu inducație geografică protejată din România este mult mai mare în rândul femeilor.
„Avem și doamne care sunt implicate în formele asociative din agricultură. Sigur, inclusiv la noi, în Federația Pro Agro, avem doamne care sunt implicate în acest sector. Este vorba de doamna Mary Eugenia Pană de la ACEBOP, de doamna Tudor Stanca, director executiv al Patronatului Cărnii de Porc. Sigur însă, am constatat că femeile din agricultură, de cele mai multe ori, sunt mult mai aplecate pe legislația comunitară și sunt mult mai conștiincioase în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realității agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, a afirmat Emil Dumitru. „Dacă vom analiza care sunt produsele cu inducație geografică protejată din România, altele decât vinurile, vom constata că femeile au fost cele care au depus eforturi să facă acele documentații, să le trimită la Comisia Europeană și care, ulterior, au fost aprobate”.
Șeful Pro Agro crede inclusiv că, în perioada următoare, România va avea o femeie ca ministru al Agriculturii.
„Eu cred că nu va trece foarte mult timp până când vom avea și un ministru al Agriculturii o femeie. E clar că nu este niciun fel de diferență între un bărbat și o femeie, mai ales că astăzi agricultura se face cu tehnologie și cu date moderne. Pe parcursul celor doi ani de mandat am văzut foarte multe exploatații conduse de femei, care sunt performante și care fac lucrurile foarte bine”, a mai punctat Dumitru.
Nu în ultimul rând, oficialul Federației Pro Agro își dorește ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate și că are niște condiții decente, astfel încât să se poată bucura de... „feminitate”.
„Le transmitem la mulți ani pentru că, dacă tot este primăvară, până la urmă frumusețea acestui anotimp poate fi asociată foarte bine și frumusețea femeii. Eu îmi doresc foarte mult ca femeile să se implice și mai mult în ceea ce înseamnă agricultură și valoarea adăugată din agricultură și industrie alimentară”, a conchis el.
Viorica Dăncilă: „Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii”
„Cu ocazia zilei de 8 Martie, le doresc tuturor femeilor din România să își îndeplinească toate dorințele și speranțele și să-și transforme în realitate toate planurile”, se precizează în comunicatul de presă al eurodeputatei S&D, Viorica Dăncilă.
Potrivit spuselor sale, ziua de 8 Martie reprezintă o ocazie când trebuie amintit tuturor faptul că, dincolo de flori şi vorbe frumoase, se află o realitate aspră – cea a discriminării de gen.
„Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii, de salarizare neconformă cu munca depusă, de lipsa locurilor de muncă, în special în mediul rural, de subreprezentare în pozițiile cheie de decizie (fie că este vorba de economie sau politică), sau de fenomene precum hărțuirea de toate tipurile. Discriminarea de gen nu este un fenomen prezent doar în România. 8 Martie este, deci, şi un bun moment să vorbim despre cum putem schimba lucrurile, pentru ca orice femeie să se simtă protejată şi sprijinită în fiecare zi a anului”, a mai afirmat Dăncilă.
Din cele 19.760.300 persoane care la 1 ianuarie 2016 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10.110.500 erau femei, reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente, se mai precizează în comunicatul de presă al INS.
Mai mult, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural, astfel că 5.557.400 locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane.
Munca în agricultura de semisubzistență continuă să fie unul dintre principalii factori care stau la baza riscului ridicat cu care se confruntă țara noastră în materie de sărăcie sau excluziune socială, un procent de 55 la sută dintre locuitorii zonelor rurale fiind în continuare expuși acestor două mari probleme, se arată în „Raportul de țară pentru România”, dat publicității pe 26 februarie 2016 și care urmează să fie prezentat oficial la data de 9 martie 2016.
Mai mult, ponderea ridicată a sectorului informal și neparticiparea la sistemul de pensii de tip contributiv a locuitorilor de la sate se traduc prin perspective defavorabile în materie de pensii, se mai precizează în document.
„Munca în agricultura de semisubzistență este unul dintre principalii factori care stau la baza riscului ridicat cu care se confruntă România în materie de sărăcie sau excluziune socială. Cincizeci și cinci la sută dintre locuitorii zonelor rurale sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială (în comparație cu 31% în orașele mici și suburbii și 28% în orașele mari). Veniturile reduse asociate cu agricultura de semisubzistență sunt cauza ratei celei mai ridicate a sărăciei persoanelor încadrate în muncă din Uniunea Europeană (20%) și o concentrație a sărăciei monetare în zonele rurale (71%). Ponderea ridicată a sectorului informal și neparticiparea la sistemul de pensii de tip contributiv se traduc prin perspective defavorabile în materie de pensii. În plus, aproximativ 80% din beneficiarii asistenței sociale trăiesc în zone rurale”, potrivit documentului întocmit de Comisia Europeană.
În viziunea specialiștilor de la Bruxelles, zonele rurale de la noi din țară se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitară a capitalului uman și existența unor „insule” de sărăcie și de excluziune socială adânc înrădăcinate.
„Agricultura, care este ocupația tipică în zonele rurale, reprezintă 29% din totalul locurilor de muncă din România, însă numai 5% din PIB. O mare parte din forța de muncă rurală lucrează în agricultura de subzistență sau de semisubzistență, asociată cu munca informală sau cu munca familială neremunerată, cu o productivitate scăzută și cu sărăcia”, se mai afirmă în raport.
O altă informație îngrijorătoare este și aceea conform căreia nu scăpăm de ocuparea forței de muncă în agricultura de subzistență, pe termen scurt probabilitatea aceasta fiind situată la un nivel ridicat, în condițiile în care mai bine de un sfert din totalul locurilor de muncă ocupate până în 2030 find în acest domeniu.
„Productivitatea muncii în agricultură, silvicultură și pescuit este de peste cinci ori mai scăzută decât media națională. Creșterea productivității agricole ca urmare a progresului tehnologic și a unor perspective profesionale mai bune în restul economiei este susceptibilă de a avea ca rezultat pierderi semnificative de locuri de muncă pe termen lung (agricultura reprezentând 25% din numărul total de locuri de muncă în 2030, potrivit calculelor Cedefop). Cu toate acestea, pe termen scurt, este probabil ca ocuparea forței de muncă în agricultura de subzistență să rămână la un nivel ridicat”, conform documentului „Raportul de țară pentru România”.
Fermele continuă să nu fie competitive
Un alt subiect abordat în detaliu de europeni a fost și acela al competitivității fermelor românești. În opinia celor de la Bruxelles, activitățile economice ale exploatațiilor agricole din România au o diversificare limitată și depind de piețele de mărfuri pentru vânzarea produselor agricole, întrucât afacerile agroalimentare locale sunt limitate (potențial intern și de export).
Totodată, dezvoltarea agricolă a României continuă să fie limitată de structura polarizată a exploatațiilor, de fragmentarea extinsă și de accesul limitat la credite. Fermele de nivel mare și mediu care au nevoie de modernizare reprezintă doar 8% din exploatații și gestionează aproximativ 71% din suprafața agricolă utilizată. Pe de altă parte, restul de 92% care reprezintă ferme mici sunt exploatate pe bază de subzistență sau de semisubzistență. Acestea se caracterizează printr-o productivitate și o dotare tehnică limitate, printr-o orientare spre piață redusă sau inexistentă și printr-un nivel scăzut de cooperare sau printr-o lipsă a cooperării pentru realizarea economiilor de scară.
„Accesul la credite este în continuare dificil, fapt care împiedică dezvoltarea și utilizarea fondurilor UE. În noiembrie 2015, numai 14% din cele 32 de milioane de proprietăți rurale estimate erau înregistrate în baza de date eTerra. Cu toate acestea, cifra este în creștere constantă, cu ajutorul unui proiect finanțat din fonduri ale UE. În România, fondurile pentru dezvoltare rurală s-au concentrat pe sporirea competitivității, creșterea valorii adăugate a produselor agricole și dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare pentru micii fermieri. Încurajarea asocierii fermelor mici în cooperative agricole reprezintă o prioritate, la fel ca înființarea unui fond de credit pentru sectorul agricol”, se mai precizează în documentul celor de la Comisia Europeană.
Irigăm cu costuri mari, dar ne-am revigorat exporturile
Agricultura continuă și să fie o mare consumatoare de energie, infrastructura de irigații deteriorată constituind impedimente în calea competitivității exploatațiilor.
Potrivit raportului, suprafața totală acoperită de infrastructura de irigații reprezintă 20% din terenul agricol utilizat, dar suprafața irigată a scăzut în ultimii ani din cauza ineficienței sistemului, a costurilor de întreținere ridicate și a condițiilor meteorologice. Există planuri de îmbunătățire a legislației privind irigațiile. Totodată, programul de dezvoltare rurală va finanța și modernizarea infrastructurii de irigații.
Același document relevă totodată faptul că evoluția exporturilor reflectă potențialul agricol subiacent al României. Țara noastră era un importator net de produse agricole, însă balanța comercială privind produsele agricole și alimentare a devenit pozitivă începând cu 2013.
„A crescut de la 391,2 milioane EUR în 2013 la 517,8 milioane EUR în 2014, reflectând o ușoară îmbunătățire a competitivității agriculturii. Îmbunătățirea balanței comerciale a fost determinată de exporturile în interiorul UE, care au crescut cu 10% din 2013 până în 2014. În perioada 2009-2014, ponderea importurilor agricole în totalul importurilor a fost constantă, situându-se la aproximativ 9%, iar ponderea exporturilor agricole în totalul exporturilor a crescut treptat de la 8% la 11%”, afirmă oficialii europeni în raport.
Comisia Europeană a publicat analiza sa anuală privind provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, așa-numitele rapoarte de țară. Rapoartele reprezintă un instrument al semestrului european raționalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică și care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze. În urma publicării, în luna noiembrie, a analizei anuale a creșterii pentru 2016 și a recomandării privind zona euro, care stabileau prioritățile la nivel european, acum, prin aceste rapoarte, semestrul european își îndreaptă atenția asupra dimensiunii naționale. Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politici naționale, anterior prezentării programelor lor naționale în aprilie și vor contribui la formularea, spre sfârșitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei țări.
Etapele de parcurs
În cadrul semestrului european, CE va continua dialogul strâns cu statele membre. Luna aceasta, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Comisarii vor efectua, de asemenea, vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naționale, cu parlamentele, cu partenerii sociali și cu alte entități. Statele membre trebuie să prezinte în aprilie programele lor naționale de reformă și programele lor de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), care abordează finanțele publice. Comisia a invitat statele membre să se consulte îndeaproape cu parlamentele naționale și partenerii sociali atunci când pregătesc aceste documente. Comisia va prezenta, apoi, în primăvară, propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, care vizează principalele priorități economice și sociale ale fiecărei țări.
Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanț aprofundat. Din acest an, Comisia a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la șase la patru: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive și dezechilibre excesive cu măsuri corective.
Context
Publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară se înscrie în eforturile de raționalizare și de consolidare a semestrului european, în conformitate curaportul celor cinci președinți și cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei. Unele dintre aceste măsuri au fost inițiate anul trecut, iar punerea lor în practică este confirmată în acest an, în scopul de a facilita un dialog veritabil privind prioritățile europene, inclusiv provocările cu care se confruntă zona euro, la începutul semestrului european, precum și în scopul alocării de mai mult timp, ulterior, pentru dialogul cu statele membre și părțile interesate la toate nivelurile, pentru a se reflecta asupra priorităților lor. Aceste rapoarte reliefează, de asemenea, atenția mai mare pe care Comisia o acordă în cadrul semestrului european aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și problematicii sociale.
Conferința organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice, lansează „Raportul de țară pentru România", publicat de Comisia Europeană în data de 26 februarie 2016, va avea loc la data de 9 martie 2016 la București. Următorul pas după publicarea raportului este transmiterea, de către autoritățile române, a Programului Național de Reformă și a Programului de Convergență. În cursul lunii mai 2016, pe baza documentelor sus-menționate și a analizei cuprinzătoare din Raportul de țară, Comisia Europeană va emite recomandările specifice de țară pentru România privind politicile economice.