Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat într-o nouă intervenție telefonică la un post de știri, joi, 2 august 2018, că industria porcului din România este capabilă să producă urgent necesarul pentru a înlocui pierderile cauzate de pesta porcină africană, iar statul să-i despăgubească pe crescătorii afectați.

„Le spun tuturor cetăţenilor din România că suntem în stare să producem urgent pentru a înlocui pierderile acestea după ce trece acest foc şi reuşim să dezinfectăm zona şi să o punem sub control. O putem face cu muncă, cu atenţie, cu multă grijă şi fără această încrâncenare între noi, cu mult calm şi cu foarte multă dăruire. Eu fac exact tot ce trebuie din punctul de vedere al atribuţiilor pe care le am şi le spun oamenilor linişte, ordine, să curăţăm zona respectivă şi refacem imediat efectivele de porcine la fiecare gospodărie în parte. Nu putem să-i lăsăm pe români fără porci şi nici nu-i vom lăsa, iar în această perioadă îi despăgubim”, a precizat șeful MADR.

În plus, Daea a precizat că suma de bani pe care o vor primi oamenii afectaţi de uciderea porcilor este calculată în funcţie de preţul pieţei, prin înmulţirea greutăţii cu 6,12 lei pe kilogram, ajungându-se astfel la 600-800 lei pe fiecare animal.

„Fiecare gospodărie va fi despăgubită în funcţie de situaţia concretă şi de documentele care se întocmesc pe fiecare caz în parte”, a dat asigurări ministrul Agriculturii.

Chestionat dacă țara noastră riscă în şase luni să rămână fără porci, așa cum au anunţat asociaţiile de profil, ministrul Agriculturii a replicat: „Eu nu cred că trebuie propulsat un asemenea semnal apocaliptic, atunci înseamnă că punem mâinile pe piept şi nu mai facem nimic. (...) Trebuie să punem în aplicare planul care s-a aprobat şi a fost lansat în fiecare judeţ, către fiecare prefect, să liniştim populaţia că pierderile vor fi recuperate prin subvenţiile pe care le dăm pe fiecare porc. În momentul în care lichidăm aceste zone, venim şi cu purcei pentru cetăţeni. (...) mai sunt şi oameni care nu înţeleg şi pleacă cu halca de carne. Noi le spunem în fiecare zi cu specialiştii din judeţe ce trebuie să facă, în aşa fel încât să stopăm acest mare necaz pentru ţară, este un virus care nu are tratament. (...) Doamna prim-ministru a convocat acest comitet de combaterea bolilor care adună toate vârfurile instituţiilor centrale ale statului şi am făcut acest program naţional, l-am transmis prefecţilor, care au obligaţia să comunice prin mass-media locale şi centrale şi prin toate mijloacele, pe la biserici, pe la şcoli. Există solidaritate guvernamentală şi acţiune comună (...), dar dacă populaţia nu reuşeşte să înţeleagă, rămânem ca orbul în pustiu”, a explicat Petre Daea la Realitatea TV, citat de Agerpres.

În opinia ministrului, singura soluţie pentru eradicarea bolii este respectarea de către toţi a regulii sanitar-veterinare, „de la ministru până la omul de rând”.

„De aceea, la această dată lucrăm cu aproape 20.000 de oameni în teritoriu, cu organe ale Poliţiei, Armata, Jandarmeria, medici veterinari, ingineri, prefecţi, primari, viceprimari, oameni care merg în teritoriu. (...) Un asemenea virus care nu are vaccin, nu are tratament îi sperie pe oameni, dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu. Şi acţionăm în consecinţă, oamenii respectivi sunt în contact cu reprezentanţii instituţiilor statului, cu Armata, care s-a dus să dea o mână de ajutor pentru că la lichidarea unui focar îţi trebuie 45 de oameni. Regula pentru mine, ca om, ca cetăţean, ca ministru al agriculturii, este să respectăm ceea ce am stabilit, în totalitate, de sus până jos, de la ministru la omul de rând, să facem front comun pentru a opri acest virus în România. Şi eu zic că putem să îl izolăm”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat de un medic veterinar prezent în emisiunea TV dacă el însuşi nu este un potenţial vector viu al virusului pestei porcine africane, având în vedere că s-a plimbat prin vreo 30 de focare, ministrul Agriculturii a replicat din nou: „Nu m-am dus în focar. Eu cunosc aceste reguli şi să ştiţi că ministrul Daea vine din viaţa reală şi din situaţiile grele pe care le-a petrecut în agricultură, în zootehnie. Repet, nu am fost în focar”.

Carnea de pui se află în topul preferințelor românilor în ceea ce privește tipurile de carne consumate cel mai des, 7 din 10 români susținând că o utilizează pentru pregătirea meselor de mai multe ori pe săptămână, se arată într-un studiu de piață național realizat de Transavia în parteneriat cu compania de cercetare de piață iSense Solutions și care anunță tendințele de consum pentru carnea de pasăre în România.

Aceeași cercetare de piață relevă că 95 la sută dintre persoanele care gătesc cel puțin săptămânal consumă acest tip de carne.

Mai mult, 93% dintre cei chestionați, persoane care gătesc săptămânal, au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cel mai des gătită rețetă de pui în gospodărie.

Potrivit acelorași concluzii ale studiului, hipermarketurile și supermarketurile rămân cele mai frecventate locuri de unde românii aleg să cumpere carnea de pui (77%), în timp ce magazinele fizice specializate (49%) și magazinele alimentare obișnuite (46%) sunt preferate de un număr mult mai mic de persoane.

În plus, 94 de procente dintre români preferă să cumpere carne proaspătă refrigerată în detrimentul celei congelate, pentru care a optat un procent de doar 27%, format în special din tineri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.

„Motivând alegerea frecventă a cărnii de pui în alimentația lor, românii susțin că acesta este un aliment care se gătește ușor (71%), are gust bun (62%) și este o carne slabă, cu puține calorii (57%). Cei mai mulți dintre români asociază acest tip de carne cu aportul caloric scăzut, conținutul mic de grăsimi și viața sănătoasă. Consumatorii ocazionali percep carnea de pui ca fiind bogată în vitamine”, se mai precizează într-un comunicat de presă al companiei.

Tipurile de carne de pui utilizate cel mai des în bucătăriile românilor sunt pieptul de pui (82%), pulpele superioare de pui (77%) și pulpele inferioare de pui (72%), însă și alte categorii precum ficățeii, aripioarele și pipotele sunt pe placul acestora. Modalitatea prin care aceștia preferă să le gătească frecvent sunt la cuptor (81%), în mâncare (75%) și la grătar (68%).

Studiul comandat de companie mai scoate în evidență o serie de date interesante despre felul în care gătesc românii carnea de pui, de unde se informează și ce rețete sunt în topul preferințelor lor.

„Un procent de 93% dintre respondenți, persoane care gătesc săptămânal, au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cea mai des gătită rețetă de pui în gospodărie. Pe locul doi este șnițelul de pui, cu o diferență de doar un procent”, anunță producătorul român de carne de pui.

Rezultatele cercetării de piață au mai scos la iveală faptul că românii și-au exprimat o preferință crescută pentru tocănița de pui (91%), ciorba de pui cu tăiței (88%) și supa de pui cu găluște (88%). Lista continuă cu o serie de alte rețete de pui, precum pui cu orez, ficăței de pui la tigaie, pulpe de pui cu legume la cuptor, friptură de pui cu mujdei și mămăligă, salată boeuf cu carne de pui sau mâncare de mazăre cu pui.

Copiilor le place șnițelul de pui!

În top trei rețete cu carne de pui gătite cel mai des pentru copii, anunță producătorul român, șnițelul de pui este prima alegere a românilor, 82% dintre participanții la studiu declarând că pregătesc această rețetă pentru cei mici. A doua cea mai gătită rețetă este ciorba de pui cu tăiței (78%), iar supa de pui cu găluște reprezintă a treia alegere a românilor pentru mesele copiilor.

81% dintre consumatorii de carne de pui susțin că au aflat rețetele pe care le pregătesc de la membrii familiei (mame, bunici), iar 57% dintre aceștia au ca sursă de inspirație mediul online, site-uri specializate sau bloguri.

Românii sunt deschiși și către bucătăriile internaționale, iar cea mai apreciată este bucătăria italiană (68%), urmată de cea grecească (37%) și cea franțuzească (36%).

Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 520 de persoane, bărbați și femei cu vârste de peste 18 ani, din mediul urban, care obișnuiesc să gătească cel puțin o dată pe săptămână și aduce o perspectivă de actualitate asupra obiceiurilor culinare și de consum ale românilor, dar si asupra pieței cărnii de pui, care a crescut în mod constant în ultimii ani.

Acest studiu survine inclusiv în contextul în care compania Transavia a împlinit anul trecut 25 de ani de la înființare, perioadă în care s-a impus pe piața locală și externă prin investiții constante și printr-un model de business integrat vertical, ce îi reconfirmă astăzi poziția de lider în România, precum și poziția de top în rândul celor mai mari exportatori locali.

Datele studiului relevă tendințele actuale de consum pentru carnea de pasăre, o perspectivă a evoluției pieței, dar și topul celor mai populare rețete cu carne de pui gătite de români.

În acord cu așteptările lor de creștere a veniturilor, românii sunt pregătiți din nou pentru a face achiziții mai mari, care le depășesc nevoile zilnice, se arată în studiul „Climatul de consum – T1, 2017”, întocmit de GfK, dat publicității la doar opt zile distanță de la un altul, în care se preciza că în cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%.

La sfârșitul primului trimestru din 2017, așteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun precum cel obținut ultima dată în octombrie 2015, se precizează în document. Asta, în condițiile în care, spun specialiștii GfK, în urmă cu un an indicatorul se afla încă la 3,3 puncte.

„În consecință, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni”, sună statisticile GfK.
 
Practic, așteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârșitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când țara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001.

„Datorită unei scăderi constante a șomajului în ultimii ani, consumatorii români se așteaptă la venituri mai mari”, se mai precizează în document.

Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârșitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

Și la nivel european, dispoziția pozitivă în rândul consumatorilor europeni a continuat în primul trimestru al anului 2017.

„După cel mai înalt nivel înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2016, până în ianuarie 2008, climatul de consum pentru cele 28 de țări UE a crescut cu încă două puncte, până la 19,9, menținându-se la un nivel de 18,9 în martie”, mărturisesc specialiștii GfK.

2016: Două treimi din cheltuieli merg spre alimente

În cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%, anunța GfK în urmă cu doar șase zile, ca urmare a unui studiu amplu, realizat la nivelul anului trecut.

„Cel mai mare ritm de creștere l-au avut produsele de îngrijire a locuinței, băuturile și produsele de îngrijire personală. Totuși, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete și băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creșterea pieței FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creșteri în 2016 sunt: fructele de mare și peștele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, șampania etc.”, se preciza în datele studiului „Consum casnic 2016-aprilie 2017”, dat publicității pe 18 aprilie 2017.

Hipermarketul, cel mai important canal de retail

Potrivit GfK, comerțul modern acoperă 57% din piața totală de FMCG din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câștigat două puncte procentuale față de 2015.

Formatele de tip supermarket și discount au contribuit cel mai mult la creșterea comerțului modern, câștigând câte o jumătate de punct procentual fiecare.

„Creșterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine și de o creștere a frecvenței de cumpărare. Cu toate că au avut o evoluție constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce privește cota de piață, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel național mai mult de un sfert dintre vânzările totale de FMCG pentru consum acasă”, au mai precizat specialiștii companiei de cercetări de piață.

În comparație cu alți ani, în 2016 concentrarea retailerilor și-a mai diminuat ritmul de creștere. Cota de piața a celor mai importanți 10 retaileri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (față de 3 puncte în 2015).

Printre cei mai activi retaileri din perspectiva creșterii cotei de piață se numără Lidl și Profi.

Comerțul tradițional a avut o evoluție negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de două puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenței cu care românii cumpără din formatele tradiționale.