Utilizatorii de drone agricole din România – fermieri, operatori certificați și specialiști în protecția plantelor – își exprimă îngrijorarea față de intenția de blocare sau restricționare nejustificată a legislației privind utilizarea dronelor agricole, aflată în prezent în dezbatere în Camera Deputaților. Reamintim că, recent, Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României a emis un aviz favorabil asupra unui set de amendamente legislative menite să modernizeze, simplifice și să clarifice reglementările privind utilizarea dronelor agricole în țara noastră.

„Dronele agricole sunt o oportunitate, nu reprezintă un pericol. Această poziție este fundamentată pe experiență practică, date tehnice și rezultate reale obținute în fermele din România, nu pe presupuneri sau percepții eronate vehiculate în spațiul public. Tehnologia dronelor agricole este matură, testată și utilizată la scară largă în state cu agricultură performantă precum SUA, Brazilia, China, Japonia sau Australia. România are oportunitatea de a adopta un cadru legislativ modern, aliniat realităților din teren, orientat spre eficiență, siguranță și sustenabilitate”, arată Raul Gușeilă, CEO & fondator Riagro, companie inițiatoare a petiției „Dronele agricole nu sunt un pericol. Sunt o oportunitate.” pentru susținerea unei legislații moderne, bazată pe date, nu pe presupuneri. Acest demers al Drone Agricole Riagro este pentru fermieri, făcut de fermieri.

Aplicarea cu drona nu presupune riscuri mai mari decât aplicarea terestră

Afirmațiile conform cărora aplicarea tratamentelor cu drone ar fi mai periculoasă nu sunt susținute tehnic.

• Dronele agricole operează la o înălțime de lucru de aproximativ 2–4 metri, comparabilă cu înălțimea la care ajunge pulverizarea echipamentelor terestre în culturile mari.

• Jetul, presiunea, debitul și dimensiunea particulelor sunt controlate electronic, cu o precizie superioară metodelor convenționale.

• Sistemele RTK, senzorii de zbor și automatizarea reduc semnificativ riscul de eroare umană, suprapunere, neuniformitate sau derivă.

„Atât timp cât produsele sunt aplicate conform etichetelor și în urma cursurilor de specializare, nu există o diferență relevantă de risc care să justifice blocarea acestei tehnologii”, subliniază Mădălina Șerban, director general Riagro.

Dronele reduc impactul asupra mediului și riscurile colaterale

În practică, utilizarea dronelor agricole aduce beneficii clare:

• Reducerea consumului de apă cu până la 90%, diminuând presiunea asupra resurselor naturale;

• Aplicare precisă și uniformă, inclusiv în zone greu accesibile;

• Eliminarea compactării solului, cu efect pozitiv asupra structurii solului și biodiversității;

• Posibilitatea operării în afara perioadelor de activitate a polenizatorilor (noaptea, imediat după ploaie), reducând expunerea insectelor benefice.

„Aceste rezultate sunt deja demonstrate în ferme din România, unde dronele sunt utilizate de peste cinci ani, inclusiv în momente critice, când întreaga producție depinde de intervenții rapide și precise”, precizează Raul Gușeilă.

Dronele nu elimină responsabilitatea agronomică

Utilizatorii de drone agricole sunt instruiți, certificați și responsabili. Dronele nu sunt un mijloc de a evita regulile, ci un instrument modern care:

• Respectă etichetele produselor fitosanitare;

• Oferă trasabilitate completă, fiecare aplicare fiind înregistrată automat;

• Crește transparența și controlul, inclusiv pentru autorități.

„Tehnologia nu înlocuiește decizia agronomică, ci o susține”, punctează Mădălina Șerban.

Dezbaterea trebuie să se bazeze pe date, nu pe percepții

Protecția polenizatorilor, siguranța mediului și gestionarea riscurilor sunt subiecte serioase care necesită o abordare profesionistă.

Utilizatorii de drone solicită:

• Dezbaterea publică să se bazeze pe date tehnice și experiență reală, nu pe generalizări;

• Argumentele să fie prezentate de specialiști în agronomie, protecția plantelor, mediu și tehnologie;

• Legislația să fie construită pe studii, practică și dialog cu fermierii și operatorii, nu pe blocaje administrative.

Reglementarea utilizării dronelor agricole reprezintă un pas concret către un cadru normativ operațional și eficient, adaptat realităților tehnologice din agricultura modernă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cum merge agricultura românească în 2024? Depinde pe cine întrebi. Dacă îi întrebi pe fermierii mari, sau pe cei străini, îți vor spune că sunt probleme, dar că merge bine. Dacă îi întrebi pe cei medii și mici, însă, aceștia îți vor spune că merge destul de rău și că mulți dintre ei sunt în pericol de a închide afacerile.

Anul acesta, la o nouă ediție a evenimentului Agricultura viitorului, încercăm să aflăm exact care este situația unui domeniu aflat în dificultate deja de mai mulți ani, pe care pandemia, războiul, inflația, seceta, creșterea prețurilor și competiția neloială și-au pus amprenta cu vârf și îndesat.

În premieră, însă, la ediția de anul acesta adăugăm o secțiune nouă, cea dedicată producătorilor locali și retailului, integrând astfel în eveniment întregul lanț alimentar.

Care sunt, prin urmare, perspectivele industriei de profil? La ce ne putem aștepta de la acest sector în anul 2024?

Este agricultura românească un domeniu preponderent masculin, sau este în egală măsură și feminin?

Dar digitalizarea, în ce măsură a ajuns să deservească nevoile fermierilor români?

Și, în fine, investițiile, fie ele venite pe filiera autorităților, ori pe calea jucătorilor privați, sunt suficiente pentru a acoperi necesitățile agriculturii și dacă da, cât de ușor le este fermierilor să le acceseze?

„La toate aceste întrebări, dar nu numai, vom încerca, alături de specialiști din domeniu și autorități, să răspundem la evenimentul Agricultura viitorului ediția 2024, care va avea loc pe data de 23 aprilie, la hotelul Sheraton din București organizat cu sprijinul Arggo și CEC Bank în calitate de parteneri”, spun organizatorii.

Înscrierile sunt gratuite și se fac pe site-ul evenimentului, AICI.