Uniunea Oierilor solicită măsuri urgente pentru protejarea fermierilor și a efectivelor de animale împotriva atacurilor urşilor. Asociația a transmis adrese Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând identificarea și promovarea unor măsuri legislative și administrative care să asigure protecţia fermierilor, a ciobanilor şi a efectivelor de animale împotriva atacurilor provocate de fauna sălbatică.

În ultimii ani, crescătorii de animale din întreaga ţară se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de atacuri produse de urs asupra animalelor domestice și, în unele situaţii, chiar asupra persoanelor care își desfăşoară activitatea în ferme și stâne.

„Recent, un crescător de animale a ajuns să fie cercetat penal după ce a intervenit pentru a se apăra în timpul unui atac al unui urs. Indiferent de particularităţile juridice ale fiecărei situaţii, acest caz evidenţiază necesitatea existenţei unui cadru legislativ clar și echilibrat, care să ofere fermierilor posibilitatea de a-și proteja viaţa și bunurile fără a se afla ulterior într-o situaţie de incertitudine juridică. Considerăm că statul român are obligaţia de a asigura un echilibru între protejarea biodiversităţii și protejarea cetăţenilor care își desfășoară activitatea în zonele afectate de prezenţa faunei sălbatice”, declară Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Conform datelor oficiale, populaţia de urs brun din România este estimată între 10.419 și 12.770 de exemplare, reprezentând cea mai mare populaţie de urs brun din Europa. „În acelaşi timp, statisticile serviciului naţional de urgenţă evidenţiază amploarea conflictelor dintre om și urs, fiind înregistrate 5.553 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 privind prezenţa urşilor în perioada februarie 2024 - martie 2025, dintre care 486 au vizat atacuri, iar 104 au semnalat pagube produse de aceste animale. Datele confirmă existenţa unei probleme de interes naţional care afectează în mod direct siguranţa fermierilor, a comunităţilor rurale și desfăşurarea activităţilor zootehnice”, precizează Maniu Vonica.

Uniunea Oierilor consideră că protejarea biodiversităţii trebuie să fie compatibilă cu protejarea vieţii oamenilor, a proprietăţii private și a activităţilor economice desfăşurate în mediul rural. „Nu putem accepta ca fermierii să fie abandonaţi în faţa unui fenomen care se agravează de la an la an. Crescătorii de animale trebuie să poată lucra în siguranţă, iar statul are obligaţia de a le oferi instrumente eficiente de protecţie. Viaţa oamenilor trebuie să rămână prioritară”, punctează președintele Uniunii Oierilor din România.

Asociaţia atrage atenţia că numeroși crescători întâmpină dificultăţi tot mai mari în găsirea și menţinerea forţei de muncă în sectorul zootehnic, mulți ciobani refuzând să lucreze în zonele cu risc ridicat din cauza pericolului reprezentat de atacurile urşilor.

Uniunea Oierilor solicită:

1. Iniţierea și susţinerea modificărilor legislative necesare pentru clarificarea dreptului fermierilor de a acţiona în situaţii de pericol iminent asupra vieţii, integrităţii corporale și bunurilor acestora.

2. Simplificarea și accelerarea procedurilor de intervenţie în cazul animalelor sălbatice care produc pagube repetate sau pun în pericol comunităţile rurale.

3. Crearea unor mecanisme eficiente și rapide de despăgubire a fermierilor pentru pagubele provocate de fauna sălbatică.

4. Implementarea unor programe de sprijin financiar pentru achiziția de mijloace de protecţie a fermelor și stânelor (garduri electrice, sisteme de monitorizare și alarmare, câini de pază specializaţi și alte echipamente specifice).

5. Organizarea unor consultări naţionale cu organizaţiile profesionale reprezentative din sectorul zootehnic, în vederea identificării celor mai eficiente soluţii legislative şi administrative.

De asemenea, Uniunea Oierilor consideră necesară o dezbatere publică la nivel național privind gestionarea populaţiei de urs brun și impactul acesteia asupra comunităţilor rurale, astfel încât decizile viitoare să fie fundamentate atât pe date știinţifice, cât și pe realităţile din teren. Sectorul ovin reprezintă o importantă activitate agricolă a spațiului rural, mai ales în zonele montane. Fără măsuri concrete și urgente pentru protejarea fermierilor și a efectivelor de animale, există riscul accentuării abandonului activităţilor pastorale, al diminuării efectivelor de animale şi al depopulării unor regiuni în care creșterea animalelor reprezintă principala sursă de venit.

„Uniunea Oierilor va monitoriza cu atenție evoluţia acestui subiect și va continua să susțină dreptul fermierilor, al crescătorilor de animale la siguranţă, protecţie și desfășurarea activităţii în condiții corespunzătoare. Totodată, organizaţia noastră își exprimă disponibilitatea de a participa la orice grup de lucru sau consultare publică organizată de autoritățile competente și de a contribui la identificarea unor soluţii echilibrate şi eficiente”, a conchis președintele asociației, Maniu Vonica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Creditul-furnizor reprezintă un mecanism esențial de finanțare a fermierilor, însă practicile bazate pe facturarea la preț de listă și acordarea unor discounturi „off-invoice” condiționate trebuie reglementate pentru a preveni supraîndatorarea artificială și potentialele abuzuri asupra fermierilor.

Clubul Fermierilor Români a participat luni, 27 aprilie 2026, la ședința de lucru organizată în cadrul Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, dedicată analizării mecanismului de finanțare credit-furnizor și identificării unor soluții alternative pentru optimizarea activității agricole.

Clubul Fermierilor Români subliniază că nu mecanismul de credit-furnizor în sine reprezintă problema, ci dimpotrivă, acordarea de termene de plată până la recoltă de către furnizorii de inputuri agricole constituie una dintre cele mai importante forme de finanțare operațională pentru fermieri. Acest mecanism este cu atât mai relevant în condițiile în care sectorul bancar rămâne prudent în raport cu riscurile și volatilitatea specifice agriculturii.

În același timp, Clubul atrage atenția că anumite practici comerciale asociate creditului-furnizor pot produce efecte profund dezechilibrate în relația dintre distribuitori și fermieri. În special practica facturării la „preț de listă”, urmată de acordarea unui discount „off invoice” doar dacă fermierul achită integral și la termen, poate crea premisele unor abuzuri severe.

În piață au fost semnalate situații în care discounturile „off invoice” ajung până la 40% din prețul de listă. Aceste discounturi pot fi anulate integral de distribuitor chiar și în cazul unor întârzieri minore la plată, de câteva zile, deși fermierul a negociat comercial achiziția având în vedere prețul net rezultat după aplicarea discountului.

Această practică poate conduce la o creștere artificială a gradului de îndatorare a fermierilor, la presiuni suplimentare de lichiditate și la dezechilibre majore. În anumite cazuri, anularea discountului poate genera pentru distribuitor un câștig mai mare decât marja comercială normală obținută în condiții de piață. De asemenea, există semnale din piață că unii operatori au transformat utilizarea acestor mecanisme într-un model de business bazat pe valorificarea clauzelor de penalizare și pe proceduri de recuperare forțată a creanțelor împotriva fermierilor.

„Creditul-furnizor trebuie păstrat ca instrument de finanțare a agriculturii, dar trebuie corectate mecanismele care pot transforma o facilitate comercială într-o povară disproporționată pentru fermieri. Fermierul trebuie să știe de la început care este prețul real pe care îl datorează și care sunt consecințele rezonabile ale unei eventuale întârzieri graduale la plată”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Discounturile ar trebui acordate la facturare, direct pe factură

Clubul Fermierilor Români susține reglementarea clară a acestor practici comerciale, prin eliminarea discounturilor „off invoice”. Discounturile comerciale ar trebui acordate direct pe factură, la momentul facturării („on invoice”), astfel încât fermierul să fie facturat la prețul net real. Eventualele întârzieri la plată ar urma să fie tratate separat, prin mecanisme comerciale rezonabile, cum ar fi penalități de întârziere proporționale și transparente.

Prin aceste propuneri, Clubul Fermierilor Români urmărește protejarea funcției economice corecte a creditului-furnizor: aceea de a asigura fermierilor acces la inputuri agricole în timp util, în corelare cu ciclul de producție și cu momentul încasării veniturilor după recoltă.

Clubul solicită un cadru de reglementare care să asigure:

• Transparență în stabilirea prețului real al inputurilor agricole;

• Predictibilitate contractuală pentru fermieri;

• Eliminarea sancțiunilor disproporționate mascate sub forma anulării discounturilor;

• Tratament echilibrat al întârzierilor la plată;

• Menținerea creditului-furnizor ca instrument viabil de finanțare a agriculturii;

• Prevenirea supraîndatorării artificiale a fermierilor.

„Agricultura românească traversează o perioadă dificilă, marcată de presiuni climatice, financiare și economice semnificative. În acest context, accesul fermierilor la finanțare trebuie consolidat, nu blocat. Soluția nu este eliminarea creditului-furnizor, ci reglementarea corectă a practicilor care pot deturna acest mecanism de la scopul său economic legitim. Clubul Fermierilor Români își reafirmă disponibilitatea de a contribui la dialogul instituțional cu Parlamentul, Guvernul, autoritățile de reglementare, sectorul bancar, furnizorii și distribuitorii de inputuri agricole, pentru definirea unor reguli comerciale echilibrate, transparente și adaptate specificului agriculturii”, precizează Florian Ciolacu.

Creditul-furnizor trebuie să rămână un sprijin pentru fermieri, nu un instrument prin care aceștia pot fi împinși în supraîndatorare sau executare silită disproporționată.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) transmite poziția membrilor săi cu privire la amendamentele propuse la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României (PLx. 508/2025), subliniind necesitatea găsirii unui echilibru între inovația tehnologică și utilizarea în siguranță a noilor tehnologii agricole.

Industria de protecția plantelor susține inovația în agricultură și inițiativele de reglementare legislativă. Astfel, AIPROM consideră oportună inițiativa legislativă a Parlamentului României de a reglementa utilizarea dronelor (UAS) pentru aplicarea tratamentelor cu produse fitosanitare. „În contextul actual, în care nu există o legislație europeană în acest sens, nu există norme de implementare și nu au fost emise ghiduri de procedură pentru autorizarea produselor de protecție a plantelor aplicate cu ajutorul dronelor, efortul de a crea un cadru juridic la nivel național este un pas curajos și necesar pentru a oferi claritate operatorilor de drone, fermierilor, autorităților fitosanitare și companiilor active în domeniul industriei de protecție a plantelor”, arată AIPROM.

Dronele sunt o realitate a prezentului și fac parte din viitorul agriculturii de precizie. Tehnologia UAS nu reprezintă doar un instrument modern, ci face parte dintr-un viitor sustenabil: de la monitorizarea ultra-precisă a agenților de dăunare până la aplicarea localizată a tratamentelor fitosanitare. „Suntem conștienți că această tehnologie de mare precizie permite optimizarea resurselor, fiind un pilon important al digitalizării sectorului agricol”, precizează AIPROM.

Fundamentarea științifică și etichetarea obligatorie garantează siguranța pentru mediu și oameni. Pentru a garanta siguranța și eficacitatea tratamentelor, AIPROM consideră că aplicarea oricărui produs fitosanitar cu ajutorul dronelor trebuie să se facă exclusiv pe baza unor studii științifice aprofundate, conform criteriilor existente în legislația de autorizare a produselor de protecție a plantelor și de etichetare, cât și a unor criterii suplimentare care vor trebui stabilite de autoritățile române în faza de promovare a legislației naționale.

În ceea ce privește informațiile și instrucțiunile referitoare la aplicarea tratamentelor fitosanitare cu ajutorul dronelor, acestea trebuie să fie obligatoriu menţionate pe eticheta fiecărui produs destinat aplicării cu drona, în baza studiilor specifice. „Doar astfel utilizatorul final va avea garanția că aplicarea produsului este conformă și sigură pentru mediu și eficace împotriva organismelor de dăunare.”

Distincția clară între aplicarea terestră și cea cu ajutorul dronei este necesară. AIPROM nu susține ideea conform căreia aplicarea tratamentelor fitosanitare cu ajutorul dronei poate fi asimilată aplicării terestre clasice. „Din cauza parametrilor tehnici diferiți (volum de apă, derivă, înălțimea de survol, modul de acțiune al produsului fitosanitar, tipul de produs) legislația adoptată trebuie să reglementeze obligativitatea ca fiecare fermier să se conformeze indicațiilor de pe etichetă formulate ca rezultat ale testelor specifice efectuate pentru această metodă de aplicare. Apreciem reducerea birocrației în identificarea unor soluții inovative pentru o agricultură profitabilă și sustenabilă, dar o abordare fără asigurările bazate pe date tehnice și pe știință ar fi riscantă”, subliniază AIPROM.

Garanția siguranței și a eficacității tratamentului cu drona. „Efectuarea testelor specifice pentru tehnologia UAS este singura cale de a garanta siguranța deplină pentru mediu și pentru utilizatori. Mai mult, aceste teste vor confirma eficacitatea tratamentelor, asigurându-se că fermierii obțin rezultatul scontat în controlul agenților de dăunare, fără a risca apariția rezistenței sau pierderea investiției prin aplicări neconforme”, punctează AIPROM.

În concluzie, AIPROM nu se plasează împotriva progresului tehnologic. „Știm că viitorul în agricultură înseamnă inovație și precizie și suntem parte integrantă a acestui proces. Apreciem avantajele economice ale aplicării tratamentelor fitosanitare într-o manieră țintită, dar corectă și bazată pe știință, care să includă teste de eficacitate și de gestionare a riscului pentru a preveni contaminarea culturilor non-țintă, precum și afectarea sănătății oamenilor și mediului. Susținem adoptarea legislației naționale pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare cu ajutorul dronelor, cu condiția menționării pe eticheta produselor a cerințelor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 (CLP) și Regulamentului (UE) nr. 547/2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 în ceea ce privește cerințele de etichetare pentru produsele de protecție a plantelor și credem cu convingere că inovația trebuie să meargă mână în mână cu responsabilitatea față de om și natură.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!