În România, cerealele de toamnă ocupă locul 2 ca suprafață cultivată, după cultura porumbului. Cultura de cereale păioase este una dintre cele mai sigure culturi, datorită faptului că aceasta este genetic concepută pentru a rezista temperaturilor scăzute din timpul iernii. Însă, la fel ca toate celelalte culturi și cele de cereale păioase necesită atenția cuvenită atât în ceea ce privește pregătirea terenului, cât și respectarea tuturor verigilor tehnologice, pentru a putea vorbi despre o cultură generatoare de profit.
Buruienile sunt plante fără valoare economică atunci când sunt întâlnite în culturi și reduc producția. Buruienile consumă apa și nutrienții din sol în detrimentul plantelor cultivate. De asemenea, acestea reduc spațiul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determină scăderea temperaturii la suprafața solului. Într-un lan în care sunt buruieni, plantele cresc mai firave, au rezistență mai mică la cădere, fructifică mai slab și devin sensibile la atacurile de boli și dăunători.
Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura cerealelor păioase. Din cercetările Corteva, pierderile de producție în cazul culturii de grâu din cauza concurenței buruienilor sunt aproximativ de 10 – 20%, dar pot ajunge în situații extreme până la 60 – 70%.
Pachetul Pixxaro™ Super, inovația cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor
În România, practica agricolă cea mai utilizată este combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene prin aplicarea erbicidelor primăvara, practică agricolă care rezolvă și combaterea buruienilor care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamnă, cum ar fi pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).
Lider detașat pe segmentul de erbicide la cereale păioase, compania Corteva Agriscience deține un portofoliu complet de erbicide pentru cultura de cereale păioase, oferind soluții atât pentru segmentul de aplicare în toamnă, prin erbicidul Bizon™, cât și pentru segmentul de aplicare în primăvară prin erbicidele: Pixxaro™ Super, Pallas™, Floramix™, Mustang™ și Cerlit™ Super.
Pachetul Pixxaro™ Super conține 1L Pixxaro™ (fluroxipir 280 g/L și halauxifen-metil 12 g/L, cunoscută sub denumirea de brand Arylex™ Active, prima moleculă care aparține noii clase Arylpicolinate) și 120 g Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafață de 3,2 - 4 hectare, în funcție de gradul de infestare, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din culturile de cereale atât de toamnă, cât și de primăvară: grâu, grâu durum, orz, orzoaică, triticale și secară. Atenție, nu se utilizează la cultura de ovăz!
Buruienile dicotiledonate anuale și perene combătute de erbicidele din pachetul Pixxaro™ Super sunt unele dintre cele mai păgubitoare pentru cultura de cereale păioase, precum: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) albăstrița (Centaurea cyanus), loboda (Chenopodium album), fumărița (Fumaria officinalis), lungurica (Galeopsis tetrahit), sugel (Lamium spp.) hrișca urcătoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoină (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turița (Galium aparine), pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).
Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai sigură soluție pentru combaterea macului (Papaver rhoeas) din cultura de cereale păioase, inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice.
Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai de încredere soluție în combaterea buruienilor perene: volbura (Convolvulus arvensis) și pălămida (Cirsium arvense).
Eficacitatea pachetului Pixxaro™ Super la doza de 0,31 L/Ha Pixxaro + 37.5 g Frontal 50 SX
Volbura (Convolvulus arvensis)
Polygonum spp.
Loboda (Chenopodium album)
Pachetul Pixxaro™ Super, comparativ cu soluțiile existente pe piață, are eficacitatea cea mai ridicată în combaterea turiței (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare în care se află această buruiană.
Eficacitatea erbicidului PixxaroTM în combaterea turiței (Galium aparine)
Pachetul Pixxaro™ Super are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) până la faza de burduf a culturilor de cereale păioase (BBCH 45).
Pe lângă avantajele menționate, pachetul Pixxaro™ Super, aplicat în conformitate cu recomandările din eticheta și materialele de promovare, are o selectivitate foarte bună pentru culturile de cereale păioase și nu afectează culturile ce urmează în asolament, chiar și în condiții de secetă extremă și în situațiile în care s-au efectuat lucrări minime ale solului.
Alegeți cu încredere pachetul Pixxaro™ Super oferindu-vă inovația cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale păioase, cu acțiune foarte rapidă, foarte selectiv pentru cultura de cereale, fără restricții pentru rotația culturilor.
Articol scris de: ALEXANDRA MARIA PETCUCI, Category Marketing Manager Erbicide Corteva Agriscience România & Rep. Moldova
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Directorul general al Adama România și Polonia, Dimitrios Drisis, a fost numit membru al Consiliului de Administrație (CA) al Agricover, începând de joi, 24 octombrie 2019, ca urmare a achiziției unui pachet de acțiuni de către compania pe care o reprezintă, mai exact a 10% din capitalul social al principalul jucător din agribusiness-ul românesc.
„Suntem încântați să întărim legătura cu una dintre cele mai importante companii din agribusiness-ul din România. Vom lucra împreună cu Agricover pentru a face schimb de cunoștințe și bune practici, cu scopul de a sprijini și moderniza agricultura românească cu produse și servicii noi. Parteneriatul nostru cu Agricover ne va permite să ne sporim și mai mult apropierea de fermieri, în timp ce vom continua să lucrăm și să oferim sprijin complet partenerilor noștri fideli și tradiționali de pe piață, care vor continua să comercializeze produsele noastre în țară”, a precizat Drisis.
În urma tranzacției, structura acționariatului Agricover devine următoarea: Agricover Holding S.A. (86,75%), Adama (10,00%), acționari minoritari (3,25%).
Agricover S.A. („Agricover”) este subsidiară a Agricover Holding S.A. Înființată în anul 2000, compania citată este specializată în distribuția de input-uri pentru agricultură și urmează o linie strategică de dezvoltare a business-ului, centrată pe optimizarea portofoliului de produse, creșterea cotei de piață și eficientizarea operațiunilor.
Cu o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei la finalul anului 2018 (416 milioane de dolari), firma se dezvoltă sustenabil, înregistrând și o creștere cu 25% a numărului de clienți fermieri.
„Continuăm strategia noastră și accesăm know-how specializat pentru fiecare linie de business prin dezvoltarea de parteneriate strategice, de data aceasta în zona distribuției de input-uri agricole, Adama fiind unul dintre liderii globali recunoscuți în producția de produse pentru protecția culturilor agricole. Fermierii, partenerii noștri, vor avea acces la un portofoliu complex de produse, consultanță specializată și cele mai moderne tehnologii de protecția plantelor,” a declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding. „Suntem onorați să avem alături de noi, de peste 19 ani, cei mai mari producători globali de input-uri agricole, capabili să ofere fermierilor cele mai moderne și inovative soluții. Vom continua să ne aliniem celor mai înalte standarde de guvernanță corporativă și de transparență comercială, pentru a asigura o bază sustenabilă de dezvoltare pentru noi și pentru toți partenerii noștri”.
Adama Ltd. este una dintre cele mai importante companii de protecție a plantelor din lume. Cu unul dintre cele mai cuprinzătoare și diversificate portofolii de produse diferențiate și de calitate, echipa sa de peste 7 000 de oameni ajunge la fermieri din peste 100 de țări, oferindu-le soluții pentru combaterea buruienilor, a insectelor și a bolilor și creșterea producției.
Întrebat fiind cum vede decizia din 18 iulie 2016 a comisarului pentru agricultură Phil Hogan de a susține acordarea a 500 de milioane de euro sectoarelor aflate în criză, din care 150 milioane euro pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte materie primă, șeful APRIL, Dorin Cojocaru, a replicat că în laboratoarele de la Bruxelles s-a gândit această strategie pentru a oferi un debușeu de piață stocurilor de lapte praf.
„Stocurile de lapte praf sunt foarte mari, iar la nivelul Europei de Vest de aceea au fost create aceste pachete de reducere a producției (n.r. - de lapte materie primă), pentru ca, mai devreme sau mai târziu, aceste stocuri (...) să aibă un debușeu. Și asta va fi la primăvară (n.r. - anului 2017)”, a afirmat Cojocaru într-un interviu acordat publicației noastre cu ocazia conferinței „Reducem risipa alimentară. Prețuim hrana!”, eveniment care a avut loc în ziua deschiderii Pack Expo 2016.
El a vorbit despre degringolada care persistă de ani buni în sectorul românesc al producției de lapte materie primă, unul fără viziune pe termen lung în opinia sa. Cojocaru a afirmat nu o dată că este nevoie ca producătorii să anticipeze piața cu cel puțin șase luni înainte, propunerea nerealizată încă – Observatorul Laptelui – fiind o soluție de redresare.
Nu în ultimul rând, șeful APRIL a spus că prețul laptelui materie primă este în creștere în această perioadă, însă că România nu poate suplini cererea internă și nici pe cea externă (Italia, Bulgaria), în condițiile în care sfaturile sale de achiziție de juninci nu a fost ascultat.
El se teme că acest pachet de susținere voluntară a diminuării producției de lapte va revigora piața neagră din România, una care ar putea atinge chiar și 50% din cea fiscalizată.
Pe lângă alte multe alte aspecte discutate, Cojocaru a vorbit și despre sectorul de procesare a laptelui, pe care de altfel îl și reprezintă. El spune că în România nu sunt decât circa 40 de unități de procesare care plătesc materia primă la timp fermierilor, în condițiile în care brânzeturile importate, reambalate, ia amploare la raft.
Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, prin statutul său, este o organizație democratică, deschisă tuturor societăților comerciale care acționează în domeniul lactatelor, indiferent de mărime. Obiectivul principal al asociației îl reprezintă desfășurarea de activități profesionale, tehnice și economice în interesul comun al tuturor membrilor.
Revista Fermierului: În 18 iulie 2016, Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a prezentat un pachet pentru sectorul laptelui aflat în criză - lăsând flexibilitate statelor membre UE pentru a distribui ajutorul şi către alte sectoare. Suma de 500 milioane de euro a fost împărţită în două, după cum urmează – 350 milioane de euro pentru a redresa problemele din sector şi 150 milioane pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte. S-a simțit ceva în sectorul laptelui din România după decizia de la Bruxelles?
Dorin Cojocaru: Cu reducerea producției? Pachetul acela reprezintă o aberație pentru România. Țara noastră nu a depășit niciodată cota de lapte în istoria ei. Ăștia fac acum la nivelul de Europă de Vest tot felul de pachete ca să susțină producția din Franța, Germania, Olanda și din țările nordice. La noi, cum să reduci producția, când noi nu găsim lapte de trei luni de zile? Tot dau mesaje... Prețul a crescut.
Nu avem o statistică a mediei prețului pe țară pentru că eu vreau să vorbesc pe datele MADR. Pot spune însă că laptele spot (mereu afirm că dă tonul pieței) în Europa de Est a ajuns 0,41-0,46 euro, sub 100.000 de germeni, sub 400.000 de celule somatice; prețul depinde de locație. Problema este alta: stocurile de lapte praf sunt foarte mari, iar la nivelul Europei de Vest de aceea au fost create aceste pachete de reducere a producției, pentru că, mai devreme sau mai târziu, stocurile de lapte praf trebuie să aibă un debușeu. Și asta va fi la primăvară.
Eu mă aștept ca prețul să fie ridicat acum, o lună, două, trei, poate fi un demers speculativ al Europei Occidentale. Depinde foarte mult ce se întâmplă în China și în Noua Zeelandă. Ca să aplici o lege sau niște măsuri ale Europei, specifice producției din Franța și Germania, să faci asta în România, adică eu îți dau ție o subvenție ca să nu mai produci lapte. Păi ce fac? Pun cep ugerului vacii? Robinet? Îi spun: «Ai dat atât, de aici încolo nu mai dai!».
În Germania dacă vaca este abatorizată, fermierul primește bani în schimb. La noi ce va fi? În documente va scădea producția și va crește piața neagră. Ca exemplu: un fermier cu bovine a căror lactație este de 7.000 de litri va vinde pe factură 50% din total, iar restul la negru. Ce facem? Mărim piața neagră? Este oare acesta rolul nostru? Trebuie să avem un punct de vedere la Bruxelles, să spunem că măsurile pe care Comisia Europeană (CE) le-a propus sunt specifice Germaniei și Franței. Noi avem ceva aparte, altă structură, altă politică, noi mergem pe dezvoltare, nu pe restricționare. În plus, noi suntem întotdeauna cu 5-10 pași în urma lor.
Ceea ce ei vor să facă acum prin aceste măsuri, noi trebuia să facem în primăvara lui 2016. Reduceam puțin producția de lapte prin reducerea dezvoltării și dezvoltăm vaca de carne. Noi nu avem nici vacă de carne, nici vacă de lapte și aplicăm niște măsuri restrictive pe o piață care suferă de lapte.
R.F.: În felul în care prezentați situația, mă gândesc că fermele de producție a laptelui ar trebui să întâmpine probleme în perioada următoare. Așa va fi?
D.C.: Acum, cu ultimele subvenții mărite, eu cred că ar trebui să se dezvolte. Asta tot spun – fermierul trebuie să anticipeze piața cu șase luni înainte. De aceea tot solicitam Observatorul Laptelui. Eu cu cine am stat de vorbă, le-am spus din mai 2016: «Cumpărați juninci». Mi s-a răspuns: «Ești nebun»? Uite acum, când prețul laptelui este în creștere, acesta nu se găsește, a început școala, trebuie refăcute producțiile de lapte școlar, se caută și la export, avem cereri și din Italia, și din Bulgaria.
Dacă nu ai un Consiliu al Laptelui cu oameni deștepți, care să prevadă piața cu cinci-șase luni înainte, nu ai cum să faci o planificare de producție. Viitorul Europei pe alimentație este să faci planificare, astfel încât să anticipezi fluctuații, speculații, să nu ai pierderi.
R.F.: Ce ne oprește să punem bazele acestui Consiliu?
D.C.: O echipă de manageri, la nivelul Ministerului Agriculturii.
R.F.: Câte unități de procesare a laptelui au mai rămas pe piață până la acest moment?
D.C.: Oficial, înregistrate sunt cam 183. Funcționale, să spunem cam 120, dar cărora aș avea curajul să le dau laptele că îl plătesc, circa 40. În România să procesează circa 100.000 de tone de lapte, adică aproximativ un milion de tone de lapte pe an. În Polonia, numai o singură fabrică procesează dublu cât procesăm noi la nivel național.
Problema noastră este că a crescut foarte mult comerțul intracomunitar cu produse finite, cu brânzeturi. Acestea au depășit 51% prezență. Pe raft găsești foarte multe „branduri românești”, dar ele sunt doar reambalate. Aici ar trebui ca ANSVSA să se implice, și am tot cerut asta și în Comisia de Agricultură: să schimbe forma de autorizare. Cine procesează, adică e cumpărător, și vinde produs finit pe piață, ar trebui să aibă ștampilă ovală, iar cine doar cumpără și reambalează să i se dea o altă formă a ștampilei. În plus, să fie altă formă de autorizare. I-am văzut pe unii care și-au luat autorizație pentru procesare, au procesat șase luni, după care au trecut la reambalare de doi ani. E plină Centura Bucureștiului de astfel de depozite.
R.F.: Dacă pe zona de procesare lucrurile funcționează (cu sincopele menționate, oarecum inerente), pe zona de producție de lapte care este situația?
D.C.: Problema numărul 1 sau 0 în colectarea laptelui în România este infrastructura. Costurile de transport, colectare și analiză sunt foarte mari. Nu este atractivă pentru că ai costuri de ambalare, cu siguranța alimentară, cu transportul, foarte multe costuri încât material primă ajunge să nu mai reprezinte 60-70%. Asta este ceva patologic pentru industria laptelui în România. Pe nimeni nu interesază însă această industrie. Observ că cele mai multe conferințe sunt pentru fermieri, cele mai multe întâlniri sunt cu fermierii, iar cine dă valoare adăugată și valorifică materia primă a României, nu ne interesează.