Clubul Fermierilor Români atrage atenția că măsura de reducere de la 8% la 2% a cantității de bioetanol din benzină, dispusă prin ordonanță de urgență în contextul crizei pe piața petrolului, nu este una benefică agriculturii. Producătorii agricoli nu au fost consultați, mai ales că nu există vreun mecanism de compensare garantat.

Măsura elimină practic, în șase luni, un canal de piață care absorbea o parte esențială a producției interne de cereale, canal construit tocmai ca urmare a angajamentelor europene de tranziție energetică pe care fermierii le-au onorat.

O lovitură de 100 de milioane de lei dată agriculturii

Reducerea cotei minime de biocombustibil la 2% înseamnă scoaterea, în doar șase luni, a aproximativ 142.000 de tone de cereale din circuitul intern al biocombustibililor, cu o valoare estimată la peste 100 de milioane de lei. Această sumă dispare practic din veniturile potențiale ale fermierilor, fără nicio garanție că va fi recuperată.

Contracția bruscă a cererii vine tocmai în anul în care recolta de porumb se anunță a fi cea mai bună din ultimii trei ani, o conjunctură care, în condiții normale de piață, ar fi trebuit să reprezinte un avantaj competitiv pentru România. În schimb, eliminarea acestui canal de valorificare va amplifica riscul de supraofertă, cu presiune directă asupra prețurilor de achiziție la poarta fermei, lovind cel mai dur fermele mici și medii.

Ajustarea se face pe spatele agriculturii, un precedent periculos

Fermierii nu au fost consultați înaintea adoptării acestei ordonanțe, deși decizia îi lovește direct în veniturile aferente producției de materii prime pentru biocarburanți. Guvernul justifică măsura prin necesitatea de a tempera creșterea prețurilor la pompă și de a preveni disfuncționalitățile în aprovizionare - obiective legitime, pe care Clubul Fermierilor Români nu le contestă. „Ce contestăm este soluția aleasă și anume transferarea întregii poveri a ajustării asupra sectorului agricol. Ordonanța prevede doar generic o eventuală analiză și posibile măsuri compensatorii la 30 de zile după încheierea perioadei de criză. Formularea este insuficientă și lipsită de orice angajament concret. Fermierii nu pot opera pe baza unor promisiuni vagi, mai ales când pierderile sunt imediate și cuantificabile”, transmite Clubul Fermierilor Români.

Risc de încălcare a normelor europene

Măsura contravine spiritului angajamentelor europene privind ponderea energiei regenerabile în transporturi și rolul biocombustibililor în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asumate în cadrul Directivei RED III. Pe baza acestor angajamente, agricultorii au fost încurajați ani la rând să producă materii prime pentru biocarburant și au investit în consecință. „Nicio altă țară membră a Uniunii Europene nu a adoptat o măsură similară, iar România nu a notificat Comisia Europeană cu privire la această derogare”, subliniază Clubul Fermierilor.

Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului României să adopte urgent:

1.  Un mecanism clar și garantat de compensare a pierderilor suportate de fermierii producători de materii prime pentru bioetanol, cu un calendar ferm de implementare;

2.  Un calendar ferm de revenire la pragul de 8% pentru biocombustibili, astfel încât investițiile agricole orientate spre bioenergie să nu fie abandonate;

3.  Consultarea obligatorie a organizațiilor reprezentative ale fermierilor în orice decizie legislativă cu impact direct asupra piețelor agricole interne;

4.  Explorarea unor instrumente alternative de temperare a crizei la pompă, inclusiv reducerea temporară a accizei la carburanți, care să nu sacrifice lanțul de valoare al biocombustibililor.

„Criza prețurilor la pompă nu poate fi rezolvată durabil prin sacrificarea lanțului de valoare al biocombustibililor. Soluțiile corecte protejează atât consumatorul, cât și fermierul care produce materia primă. România nu poate abandona simultan agricultura și tranziția verde la care s-a angajat în fața Europei”, semnalează Clubul Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) atrage atenția Guvernului cu privire la Ordonanța de Urgență privind declararea stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, că măsura de reducere a cantității de biocarburant din benzină (de la 8% la minimum 2%), prezentată public ca soluție rapidă de scădere a prețului final, afectează direct producătorii agricoli și, în același timp, ridică probleme de legalitate europeană și de sustenabilitate a sectorului agricol. AAC subliniază că nu există alte țări membre ale Uniunii Europene care să fi luat o decizie similară.

Solicitările AAC către Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

1. Respectarea angajamentelor europene privind biocombustibilii

Mandatul de amestec minim de biocombustibili (B8 – 8% bioetanol în benzină), reprezintă o obligație asumată de România față de Comisia Europeană prin Directiva RED III și transpusă prin OUG 80/2018. Orice derogare, chiar temporară, trebuie notificată formal Comisiei și justificată ca situație excepțională, conform procedurilor prevăzute de dreptul UE. „Adoptarea unei reduceri discreționare, fără notificare prealabilă și fără evaluare de impact, nu poate fi considerată soluție de piață rapidă și benefică”, punctează AAC, care, totodată, solicită să se mențină și să nu se modifice mandatul B7 la motorină, deoarece orice reducere ar avea un impact economic negativ.

„Valoarea adăugată adusă de industria de procesare a rapiței pentru biodiesel este de 385.000.000 euro, calcul efectuat pe volumul procesat în România, măsurat prin randamentul de extracție, prețul materiei prime, prețul vânzării către industria de biodiesel și venitul conex din vânzarea șrotului de rapiță către zootehnie. În afară de valoarea adăugată, industria conexă va fi impactată negativ la rândul ei. Iar piața locală va fi inexistentă pentru fermierii din România, aceștia rămânând captivi la discreția exportatorilor sau a comercianților intracomunitari. Efectiv, se va muta valoarea adăugată din România către țările din vestul Europei și va fi redus venitul fermierilor români prin lipsa competitivității dintre piața internă și cea externă.”

Aceleași principii ca mai sus se aplică și în cazul mandatului B8 pentru etanolul din benzină. Piața de procesare nu va mai aduce valoarea adăugată, lipsa competiției va crea factorul discreționar în formarea prețului la porumb, iar tot ceea ce înseamnă valoare adăugată va fi transferat către țările din vestul Europei

„O astfel de derogare neanunțată și nejustificată creează un precedent periculos. România își pierde credibilitatea ca stat membru care respectă angajamentele din politica europeană de energie și climă. Consecințele s-ar resimți imediat în negocierile viitoare privind RED IV, Pactul Verde European și alocarea fondurilor din Politica Agricolă Comună (PAC)”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare. 

2. Impactul direct asupra agricultorilor români

Reducerea componentei BIO afectează direct fermierii care au investit și și-au asumat contracte de livrare către industria de etanol pentru biocombustibili. Aceste culturi reprezintă o sursă stabilă de venit pentru mii de exploatații agricole din zonele rurale, contribuie la asigurarea rotației culturilor și reduc dependența de importuri de materii prime.

O scădere bruscă a cererii va genera:

• pierderi financiare imediate pentru fermierii care au încheiat deja contracte de livrare;

• intrarea într-o piață captivă, generată de lipsa competiției între procesarea internă și export;

• apariția unui factor discreționar în formarea prețurilor, care va exercita o presiune suplimentară asupra fermierilor lipsiți de alternative comerciale.

„Această măsură nu conduce la o reducere semnificativă a prețului combustibilului. Impactul estimat este de maximum 30 de bani pe litrul de benzină, nivel nesemnificativ în condițiile actuale ale pieței.”

3. Alte aspecte esențiale care trebuie avute în vedere

• Efectul asupra locurilor de muncă rurale: industria biocombustibililor susține mii de posturi în zone defavorizate, iar reducerea lor agravează depopularea satelor și pauperizarea populației locale.

• Alternative reale și conforme cu UE: reducerea accizei la motorina agricolă (măsură deja anunțată) este o soluție țintită și legală care ajută direct fermierii fără a încălca obligațiile RED. „Considerăm însă că se poate extinde acest ajutor și se poate menține amestecul BIO, compensând eventual cu scheme de sprijin temporar notificate la Bruxelles.”

• Impactul de mediu și de securitate energetică: biocombustibilii reduc dependența de fosile importate. Sacrificarea lor pentru o criză temporară contrazice angajamentele de tranziție verde asumate de România.

4. Concluzii și soluții recomandate

Fermierii din România nu se opun măsurilor de protecție a consumatorilor, dar cer ca acestea să respecte dreptul european și să nu sacrifice un sector agricol deja vulnerabil. De aceea, AAC solicită implementarea urgentă a următoarelor măsuri:

• Reducerea temporară a accizei, propusă chiar de industrie ca alternativă, cu un impact estimat de circa 30 de bani pe litru (restul fiind taxe, accize și TVA) neutru față de structura de cost a oricărui operator și fără efect asupra cererii de biocarburanți;

• Menținerea blendingului de 8% cu flexibilitate operațională, adică permiterea compensării deficitelor lunare pe parcursul anului calendaristic, fără reducerea pragului anual. Această abordare există în practica unor state membre și nu afectează nici consumatorul, nici fermierul furnizor;

• Dacă derogarea era inevitabilă, mecanismul compensatoriu din alin. (2) al art. 5 ar fi trebuit să fie obligatoriu, cu termene și volume clare de recuperare, și extins explicit la furnizorii de materie primă agricolă, nu doar la operatorii petrolieri.

„Fermierul a plătit prețul unei crize pe care nu a generat-o, cu un instrument de compensare care nici măcar nu îl menționează. Domnilor guvernanți, agricultura românească nu este o variabilă de ajustare în crize temporare! Ea este pilonul securității alimentare și energetice a țării. Respectarea angajamentelor europene și protecția fermierilor nu sunt opționale, ci sunt condiții ale dezvoltării durabile a României.  Solicităm ca, în OUG privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul energiei, Art. 5 să aibă forma de mai jos, în caz contrar Guvernul să anunțe compensațiile concrete echivalente pe care le va acorda în regim de urgență.”

În concluzie, Alianța pentru Agricultură și Cooperare vrea ca în articolul 5 din OUG să se specifice: „Pe durata situației de criză stabilită potrivit art. 1, prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008  pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, privind obligația de introducere în consum a carburanților cu conținut de biocarburanți, operatorii economici pot comercializa pe teritoriul României benzină cu un conținut de biocarburant de minim 2% în volum, cu condiția menținerii blendingului cu flexibilitate operațională, respectiv permiterea compensării deficitelor lunare pe parcursul anului calendaristic, fără reducerea pragului anual de 8%.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-o scrisoare deschisă către ministrul Agriculturii, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) își exprimă îngrijorarea față de perspectiva adoptării unei Ordonanțe de Urgență privind plafonarea adaosului comercial la produsele agricole și alimentare, inclusiv la îngrășăminte, furaje și pesticide.

Deși proiectul de act normativ este propus ca o măsură de protecție socială pentru a asigura stabilitatea prețurilor în acest sector, Forumul APPR semnalează că pot exista efecte secundare negative care necesită o evaluare atentă pentru a preveni impactul asupra întregului lanț de producție și distribuție. „Considerăm că o astfel de măsură încalcă flagrant Constituția României având în vedere că în Articolul 135, alineatul (1), se precizează că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.”, iar în alineatul (2) se stipulează obligația statului de a „asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale” și de a crea un cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție. Intervențiile administrative care impun plafonarea adaosului comercial riscă să contravină acestor principii fundamentale, afectând buna funcționare a pieței și inițiativa privată”, se arată în scrisoarea deschisă a Forumului APPR.

Cum își argumentează Forumul APPR punctul de vedere, în rândurile de mai jos.

Impactul asupra fermierilor

Plafonarea adaosului comercial poate exercita o presiune suplimentară asupra fermierilor, care deja operează cu marje de profit reduse și se confruntă cu costuri de producție ridicate. Reducerea veniturilor ar putea limita capacitatea acestora de a investi în tehnologii noi și de a menține o producție agricolă de calitate pe termen lung. În loc să sprijine agricultorii, măsura ar putea descuraja operatorii economici, afectând oferta de produse. În plus, interdicția reducerilor comerciale riscă să blocheze relațiile comerciale și să crească prețurile pentru toți actorii implicați, în special pentru fermieri.

Efectele asupra sectorului îngrășămintelor, furajelor și pesticidelor

Produsele esențiale pentru menținerea productivității agricole ar putea deveni mai puțin accesibile. Plafonarea adaosului comercial pentru aceste inputuri ar putea descuraja distribuitorii și importatorii să aducă produse de înaltă calitate, necesare pentru o agricultură modernă și sustenabilă. O eventuală scădere a ofertei de produse de calitate ar putea conduce la creșterea indirectă a costurilor pentru fermieri, anulând beneficiile așteptate ale plafonării.

Riscuri asupra calității produselor agricole și alimentare

Furnizorii s-ar putea vedea nevoiți să reducă investițiile în calitate și sustenabilitate pentru a respecta plafonul de adaos comercial impus. Acest lucru ar putea conduce la o scădere a standardelor de calitate a produselor oferite consumatorilor, cu posibile implicații asupra siguranței alimentare și sănătății.

Consecințele asupra investițiilor și dezvoltării durabile

Pe termen lung, plafonarea adaosului comercial ar putea descuraja investițiile în sectorul agricol și alimentar din România, cu efecte asupra competitivității pe piața europeană. Fermierii și producătorii locali ar avea resurse reduse pentru investiții în tehnologii durabile și procese inovative, absolut necesare pentru a concura eficient pe piața globală.

În scenariul actual, ordonanța ar aduce blocaje severe în aprovizionarea cu îngrășăminte si alte tipuri de inputuri agricole, transformând-o  într-un proces lent și nesigur.

Distribuitorii, dacă vor mai putea opera, vor solicita plata în avans, iar fermierii vor aștepta livrarea doar „când va fi posibil”, după ce întregul lanț logistic internațional își urmează cursul. Conceptul de aprovizionare „just-in-time” va deveni imposibil, nimeni nefiind dispus să riște prin stocuri neacoperite, inclusiv în porturi. Acest lanț al incertitudinii va lăsa fermierii fără resurse esențiale exact când au nevoie, punând în pericol campaniile agricole și recoltele.

Forumul APPR avertizează că adoptarea unei asemenea măsuri, fără o analiză atentă și un dialog real cu sectorul agricol, va genera consecințe grave și ireversibile asupra economiei rurale și asupra siguranței alimentare a României. Deciziile luate fără o bază solidă de consultare riscă să distrugă inițiativa privată și să compromită capacitatea producătorilor români de a rămâne competitivi. „Din acest motiv, considerăm că acest proiect de act normativ trebuie analizat împreună cu reprezentanții sectorului agricol și cu organizațiile relevante. În acest sens, solicităm stabilirea în regim de urgență a unei întâlniri pentru a expune, în detaliu, aspectele și riscurile potențiale pentru piață și pentru producătorii agricoli”, transmite Forumul APPR.

Ce prevede proiectul de OUG

Proiectul de Ordonanță de Urgență se referă la instituirea unei măsuri de combatere a creșterii excesive a prețurilor la produsele agricole și alimentare, precum și la îngrășăminte, furaje și pesticide.

Astfel, măsura instituită de proiectul de act normativ constă în limitarea adaosurilor comerciale practicate pentru produsele agricole și alimentare, obținute sau introduse pe teritoriul național, pentru îngrășăminte, furaje și pesticide fabricate în România sau introduse pe teritoriul țării în vederea comercializării sau utilizării în agricultură.

Prin urmare, cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanț, este de maximum 10% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale distribuitorului.

Cota de adaos comercial practicată de comerciant la vânzarea cu amănuntul și cash and carry este de maximum 20% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse și remizele și ristumele.

Cota de adaos comercial practicată la vânzarea îngrășămintelor, furajelor și pesticidelor este de maximum 20% față de costul de producție la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte, respectiv de maximum 5% față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte.

Pentru produsele agricole și alimentare care intră pe teritoriul României și nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare sau care intră doar în procesul de porționare, respectiv ambalare, cota de adaos comercial este de maximum 5% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte.

Pentru produsele agricole și alimentare, procedura de formare a prețului la raft trebuie să fie unitară pentru același tip de produs indiferent dacă acesta este comercializat sub marca proprie a producătorului/procesatorului/furnizorului sau marca proprie a comerciantului.

Pe perioada de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, comercializarea produselor agricole, alimentare, a îngrășămitelor, furajelor și pesticidelor se face doar cu prezentarea de către operatorii economici a dovezilor cu privire la valoarea adaosului comercial aplicat produselor vândute. În cazul vânzărilor succesive între operatorii economici, comercializarea produselor alimentare se face doar cu prezentarea dovezilor valorii adaosului comercial cumulat. Dovezile constau în declarații pe propria răspundere semnate de reprezentanții legali ai operatorilor economici sau de alte persoane împuternicite în acest scop.

Cheltuielile directe și indirecte se calculează prin raportare la media trimestrială a acestora, iar adaosurile comerciale se aplică la valoarea fără TVA a produselor.

Contractele comerciale aflate în desfășurare, ai căror termeni și condiții sunt contrare prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, vor fi puse în acord cu prevederile acesteia până la data de 31 decembrie 2024.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, prețurile alimentelor au atins nivelul maxim în martie 2022, cu o creștere de peste 60% în comparație cu aceeași lună din 2020, prețurile continuând să rămână volatile.

De asemenea, potrivit Eurostat, prețurile la alimente în UE au fost cu 19% mai mari în martie 2023 decât în aceeași lună din 2022, inputurile au înregistrat scumpiri peste producția agricolă în anul 2023, prețul mediu al produselor de protecție a plantelor și al pesticidelor a crescut cu 9%, la fel în cazul semințelor și materialul săditor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 17 septembrie 2024, Asociația Input Agro România (în curs de constituire) a transmis un memoriu Executivului de la București. Distribuitorii de inputuri atrag atenția asupra faptului că adoptarea modificărilor și completărilor din OUG nr. 4/2024 (Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei) în configurația actuală, proiect publicat pe site-ul MADR în dezbatere publică, va conduce la colapsul întregului sector agricol.

Aflată în curs de constituire, Input Agro România este asociația principalilor distribuitori de resurse materiale agricole (inputuri) din sectorul agricol din țara noastră, la care au aderat peste 80% din jucătorii din piață, însumând o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 miliarde euro și deservind circa 20.000 fermieri profesioniști, pe o suprafață agricolă de 7 milioane de hectare.

În continuare, întregul memoriu trimis Guvernului României.

MEMORIU

în evidențerea, în cadrul procedurii de dezbatere și consultare publică, a caracterului profund inoportun al adoptării acestui act normativ, în configurația actuală, respectiv (cităm măsura legislativă avută în vedere prin prezentul Memoriu):

După articolul 61 se introduce un nou articol, art.62 , care va avea următorul cuprins:

“Art.62 Creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la inființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.”

***

1. IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC DEZASTRUOS AL ACESTEI MĂSURI LEGISLATIVE ASUPRA ÎNTREGULUI SECTOR AGRICOL DIN ROMÂNIA, CU CONSECINȚE IREVERSIBILE/IREMEDIABILE PENTRU URMĂTORII (POATE PESTE) 10 ANI, ATÂT ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACTIVITATEA DE FURNIZARE ȘI DISTRIBUIRE DE INPUTURI, DAR MAI ALES ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PRODUCȚIA AGRICOLĂ AUTOHTONĂ.

   • PERSPECTIVA NOASTRĂ, A DISTRIBUITORILOR DE INPUTURI.

DESCRIEREA ROLULUI NOSTRU ESENȚIAL ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ. IMINENȚA RISCULUI BLOCĂRII PRODUCȚIEI AGRICOLE ÎN ANUL URMĂTOR, PRECUM ȘI A INTRĂRII ÎN COLAPS A ACESTUI ÎNTREG SISTEM ECONOMIC ȚINÂND DE SIGURANȚA NAȚIONALĂ ALIMENTARĂ.

Astfel cum am arătat încă din preambul, din asociația noastră fac parte peste 80% din jucătorii din piață, însumând o cifră de afaceri de aprx. 2.5 miliarde euro și deservind cca. 90% din fermierii profesioniști și o suprafața agricolă de 7 milioane hectare din România.

Din această calitate, cunoaștem în detaliu problemele majore cu care se confruntă în prezent fermierii români, companiile noastre fiind principalul finanțator al activității agricole din România, prin creditele comerciale pe care le oferim în fiecare an producătorilor agricoli, până la recoltarea culturilor (tocmai pentru ca aceștia să poată avea acces la cele mai moderne tehnologii și resurse materiale agricole, esențiale pentru o agricultură/producție performantă).

Înțelegem astfel pe deplin necesitatea stringentă a implicării Guvernului României în direcția adoptării unor măsuri de sprijin financiar pentru fermieri, astfel încât aceștia să își poată continua activitatea chiar și în aceste condiții dificile, determinate în principal de seceta pedologică din ultimii cinci, nu doar din anul curent.

Cu toate acestea, măsura legislativă la care ne referim, în configurația actuală, a încetării/sistării plăților de către fermieri către companiile noastre pe o perioadă atât de îndelungată (peste 1 an), va conduce rapid la colapsul întregului sector agricol.

În mod evident, în lipsa încasărilor până la data de 31.12.2025, companiile noastre:

• se vor afla în imposibilitatea obiectivă de a mai livra/furniza fermierilor resursele materiale agricole necesare procesului de producție agricolă pentru sezonul următor (la momentul actual aflându-ne în etapa înființării culturilor de toamnă), de aici și iminența blocării întregii activități de producție agricolă în anul 2025, cu riscuri enorme pentru siguranța națională alimentară;

• vor intra într-un blocaj contractual în raporturile cu fermierii, cu consecința instaurării unei relații de neîncredere între părțile acestui lanț comercial (relații clădite și consolidate în foarte mulți ani de colaborare și susținere reciprocă), precum și a declanșării unui val imens de litigii decurgând din efectele viitoare ale măsurii legislative;

• vor intra în scurt timp în incapacitate de plată, ca urmare a imposibilității de plată a creditelor scadente, atât de la instituțiile bancare, cât și de la producătorii/furnizorii de inputuri în agricultură, cu consecința generării unui lung șir de insolvențe în domeniu (în condițiile în care domeniul distribuției de inputuri activează mii de angajați, companiile noastre având o contribuție majoră la bugetul de stat).

Sub acest aspect, ținem să menționăm că scopul nostru, al distribuitorilor de inputuri din România, nu este acela al executării silite a fermierilor ori al aducerii acestora în stare de insolvență, dovada în această privință fiind chiar parteneriatele de lungă durată pe care le avem cu producătorii agricoli autohtoni, relația noastră de încredere reciprocă și sprijinul pe care l-am acodat acestora de fiecare dată în perioadele dificile.

Bineînțeles, întrucât succesul activității noastre depinde în principal de performanțele înregistrate în procesul de producție agricolă, ne dorim ca fiecare fermier să își poată continua activitatea în anii următori, singura soluție fiind accesul la finanțare și resurse financiare pentru întreg lanțul agricol.

Avem astfel în vedere experiența altor țări europene, care au venit cu soluții prin raportare la modul de cheltuire de către fermieri a subvențiilor agricole sau a programelor de finanțare oferite prin garanția statului exclusiv pentru achiziția de inputuri pentru agricultura, asigurând astfel continuitatea activității de aprovizionare, fără a periclita viitorul sectorului agricol, pe termen lung.

• PERSPECTIVA FERMIERILOR.

DEȘI MĂSURA ÎN DISCUȚIE ARE CA SCOP SPRIJINIREA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI AUTOHTONI (PE FONDUL SECETEI PEDOLOGICE DIN ULTIMII ANI ȘI AL CONFLICTULUI DIN UCRAINA), ÎN REALITATE, ÎN MOD PARADOXAL, PE TERMEN MEDIU SI LUNG, ACEST ACT NORMATIV NU VA FACE ALTCEVA DECÂT SĂ AGRAVEZE SITUAȚIA FERMIERILOR, PRIN ADÂNCIREA BLOCAJULUI FINANCIAR ÎN CARE ACEȘTIA SE REGĂSESC, CU CONSECINȚA GENERĂRII UNUI VAL IMENS DE FALIMENTE.

Aparent, sistarea plăților către companiile noastre ar constitui o “gură de oxigen” pentru majoritatea fermierilor, aflați în prezent în dificultate financiară (pe fondul secetei pedologice din ultimii 5 ani, după cum foarte bine cunoaștem).

Însă, în realitate, în mod paradoxal, în configurația actuală a textului propus spre adoptare, pe termen mediu și lung, începând cu anul 2026, măsura va conduce la adâncirea blocajului financiar din domeniul producției agricole autohtone, mai precis la colapsul întregului sistem economic, având în vedere că:

• debitele aferente vor crește în tot acest răstimp, cu efect de bumerang împotriva fermierilor, fiind ușor de anticipat că acestora le va fi imposibil să achite deodată toate aceste datorii istorice, a căror scadentă va interveni la data de 01.01.2026 (PRECIZARE IMPORTANTĂ: Gradul de colectare a creanțelor de către companiile noastre se situează pentru actualul sezon agricol la aprx. 50%, majoritatea distribuitorilor înregistrând în continuare sume de incasat din anii agricoli precedenți, 2022-2023!!!);

• producția agricolă nu va mai putea fi susținută/realizată în următorii ani agricoli, în lipsa furnizării resurselor materiale necesare de către companiile noastre, care la rândul lor vor fi intrat în scurt timp în incapacitate de plată, respectiv de realizare a activității de distribuire a inputurilor.

Estimăm astfel că, în maxim 2 ani, în contextul lanțului de insolvențe/falimente preconizabile, peste 50% din suprafața agricolă din România se va afla în administrarea unor societăți inactive, lipsite total de capacitate de producție.

De altfel, în ultimele 2 săptămâni am primit extrem de multe semnale din partea fermierilor, aceștia înțelegând pe deplin potențialul dezastruos, ireversibil/iremediabil al efectelor pe termen lung al măsurii legislative la care ne referim.

***

2. CARACTERUL VĂDIT DEFICITAR/LACUNAR AL TEXTULUI LEGAL PROPUS SPRE ADOPTARE. IMPOSIBILITATEA APLICĂRII ACESTUIA ÎN CONFIGURAȚIA ACTUALĂ.

RISCUL DECLANȘĂRII UNUI VAL IMENS DE LITIGII ÎNTRE TOȚI ACTORII IMPLICAȚI ÎN SECTORUL AGRICOL (FERMIERI, BĂNCI, IFN-URI, FURNIZORI, DISTRIBUITORI ȘI/SAU PRODUCĂTORI DE INPUTURI), DECURGÂND DIN EFECTELE IMEDIATE ȘI VIITOARE AL MĂSURII LEGISLATIVE, CU GRAVA AFECTARE A CAPACITĂȚII DE FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE JUSTIȚIE ROMÂN.

În configurația actuală, într-o manieră extrem de deficitară/lacunară, textul legal propus spre adoptare prevede doar că nu se vor întreprinde măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.”

În mod evident, această normă juridică nu lămurește/explicitează, între altele:

• dacă și ce se întâmplă cu procedurile de executare silită ori de recuperare de creanțe începute înainte de intrare textului legal în vigoare, pentru debitele aferente anului agricol curent sau anilor agricoli anteriori;

• câmpul de aplicare al textului, din perspectiva destinatarilor acestuia, adică a semnificației noțiunilor de distribuitori și furnizori de resurse materiale agricole folosite la inființarea și producția agricolă vegetală;

• ce se întâmplă cu accesoriile (dobânzile legale/penalitățile contractuale) născute în tot acest răstimp, de la intrare în vigoare a normei și până la data la care această urmează să producă efecte (31.12.2025);

• dacă și cum se adecvează înțelesul și efectele normei la ipoteza deschiderii unor proceduri de insolvență a fermierilor, la cererea acestora, în contextul în care interdicția în discuție vizează orice măsură de recuperare a creanțelor (adică inclusiv o cerere de admitere a creanței într-o eventuală procedură de insolvență a unui fermier);

• care va fi situația, în tot acest răstimp, a terților garanți ai achitării debitelor de către fermiei, respectiv dacă și ei vor fi sau nu beneficiari ai sistării procedurilor de recuperare a creanțelor.

Altfel spus, este extrem de ușor de anticipat valul imens de litigii pe care această măsură legislativă îl va genera nu numai între companiile noastre și fermieri, ci și între fermieri și bănci/IFN-uri sau între companiile noastre și producători/furnizori și/sau banci, cu grava afectare a capacității de funcționare a sistemului de justiție român.

***

3. NECONSTITUȚIONALITATEA ACTULUI NORMATIV.

ÎN CONFIGURAȚIA ACTUALĂ, TEXTUL LEGAL PROPUS SPRE ADOPTARE ÎNCALCĂ CEL PUȚIN 4 PRINCIPII DE RANG CONSTITUȚIONAL, PRECUM ȘI O SERIE DE NORME FUNDAMENTALE DIN DREPTUL COMUNITAR (TRATATUL PENTRU FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE).

RISCUL DECLANȘĂRII UNEI PROCEDURI DE INFRINGEMENT ÎMPOTRIA ROMÂNIEI, PENTRU ȘI AL SANCȚIONĂRII/CONDAMNĂRII STATULUI ROMÂN DE CĂTRE ORGANISMELE/INSTITUȚIILE/CURȚILE DE JUSTIȚIE EUROPENE.

Această măsură legislativă, a suspendării procedurilor de recuperare și/sau executare silită a creanțelor pe o perioadă atât de îndelungată, bineînțeles, intră în coliziune cu o serie de principii și drepturi fundamentale reglementate în Constituția României, după cum urmează:

• ARTICOLUL 21 ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

Or, executarea silită este faza finală a procesului civil român, sens în care blocarea procedurilor execuționale pentru o perioada de peste 1 an echivalează cu o gravă încalcare/îngradire a liberului acces la justitie.

• ARTICOLUL 44 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ

(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

Incontestabil, măsura în discuție echivalează cu o veritabilă expropriere (temporară) a companiilor noastre de aceste active patrimoniale constând în creanțele pe care le avem de încasat de la fermieri, cu un impact devastator pentru agricultura României (consecințele fiind unele iremediabile/ireversibile, în cazul intrării în faliment a jucătorilor din aceasta piață).

• ARTICOLUL 45 LIBERTATEA ECONOMICĂ

Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

Intervenția Statului Român în aceste mecanisme de piață, de drept privat (în direcția sistării efectelor contractelor încheiate cu fermierii), prin constrângerea companiilor noastre la suportarea pierderilor determinate de acest act normativ constituie, de asemenea, și o evidentă privare a noastră de liberul acces la activitatea economică.

• ARTICOLUL 53 RESTRÂNGEREA EXERCIȚIULUI UNOR DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Așadar, o astfel de masură ar putea fi adoptată în mod legal numai prin lege organică și numai în situații cu totul excepționale, ceea ce nu este cazul de față (Romania confruntându-se cu o seceta pedologică deja de foarte mulți ani, mai ales în ce privește culturile de primavară, această criză fiind deci ușor anticipabilă).

De altfel, sub acest aspect, art. 93 din Constituția României, referitor la Măsurile Excepționale, stabilește că: Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

În fine, în altă ordine de idei, caracterul vădit disproporționat al unei astfel de intervenții a Statului Român în mecanisme de drept privat ar urma să antreneze o serie de consecința majore inclusiv din perspectiva acquis-ului comunitar, prevederile TFUE conferind Comisiei competența de a lua măsuri sancționatorii în astfel de cazuri (cu riscul declanșării unei eventuale proceduri de infringement împotriva României).

Reamintim cu această ocazie că sarcina de a reglementa piața internă este o competență partajată a Uniunii Europene și a statelor membre. Mecanismele economiei de piață ar trebui astfel să fie cele care conduc exclusiv la autoreglarea cererii și ofertei, precum și a relațiilor comerciale, generând produse și servicii competitive puse pe piață conform regulilor de concurență. Tocmai din acest motiv, statele membre trebuie să se asigure de buna funcționare a piețelor naționale, prin crearea cadrului de control care respectă principiile TFUE, fără însă a interveni direct asupra anumitor segmente ale acestora.

***

4. SOLUȚII PROPUSE:

Pentru asigurarea unei reale dezbateri și consultări publice asupra acestei măsuri legislative, pentru și pentru o corectă și coerentă evaluare a impactului măsurii asupra sectorului agricol român, VĂ PROPUNEM:

• prorogarea/amânarea adoptării actului normativ pentru o perioadă de 90 de zile, în vederea efectuării unei analize aprofundate asupra consecințelor pe termen mediu și lung a măsurii în discuție, din perspectiva tuturor jucătorilor din sectorul agricol, respectiv atât a furnizorilor și distribuitorilor de inputuri, cât mai ales a fermierilor/producătorilor agricoli autohtoni;

• inițierea/stabilirea unor întâlniri cu reprezentanți ai tuturor destinatarilor măsurii în discuție (fermieri, producători, furnizori, distribuitori, bănci, IFN-uri), pentru determinarea oportunității adoptării textului legal în această configurație ori într-o eventuală altă configurație, precum și pentru identificarea celei mai viabile formule de sprijinire a producătorilor agricoli autohtoni, în acord cu drepturile și interesele legitime și ale celorlalți parteneri indispensabili ai acestui întreg angrenaj economic.

Cu stimă,

ASOCIAȚIA INPUT AGRO ROMÂNIA – În curs de constituire, prin SCPA DRĂGOI, TUFLER ȘI ASOCIAȚII

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Ședința de Guvern de joi, 18 ianuarie 2024, a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la categoriile de permis de conducere disponibile în România pentru tractoare și vehicule agricole.

„Așa cum am promis, aprobăm astăzi un prim pachet de măsuri convenite împreună cu fermierii și transportatorii. Rezolvăm problema utilajelor agricole, extinzând excepțiile de la înmatriculare și inspecție tehnică periodică la categoria vehiculelor lente. De asemenea, RAR va putea efectua ITP-ul la vehicule agricole sau forestiere cu laboratoare mobile chiar la sediul fermelor. Rezonabil este să nu-i pui pe fermieri să-și ia utilajele din câmp sau pădure și să meargă la RAR, ci să fie exact invers”, a declarat Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, la începutul ședinței de Guvern.

Ordonanța de Urgență aprobată vizează echivalarea permisului categoria B cu permisul Tr1, categorie nou introdusă, care va permite conducerea tractoarelor agricole sau forestiere cu o viteză maximă de 40 km/h pe drumurile publice.

De asemenea, actul normativ prevede înscrierea echivalării categoriilor B și Tr cu categoria Tr1 în permisul de conducere pentru noile emisiuni, dar nu mai devreme de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, fără examinare de către autoritatea competentă.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la baza adoptării prezentei Ordonanțe de Urgență au stat următoarele motive:

• Planul Național Strategic pentru exercițiul financiar 2023-2027 prevede o creștere semnificativă a parcului de utilaje agricole, fapt ce generează o disproporționalitate între numărul de utilaje și personalul specializat.

• Absența legislației care să permită conducerea utilajelor agricole cu permise de conducere de categorie B duce la migrația forței de muncă către țările UE.

• Neadoptarea rapidă a măsurilor legislative propuse ar afecta negativ execuția lucrărilor agricole la timp în perioadele optime.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La începutul acestei săptămâni, mai exact marți 15 septembrie 2020, Ministerul Agriculturii a publicat pe pagina sa de internet, supunând dezbaterii publice, un proiect de act normativ controversat. Este vorba de Ordonanța de Urgență privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică, despre care producătorii spun că este un proiect făcut în grabă pentru a atrage capital electoral, neavând vreo legătură cu realitatea agricolă și, totodată, bătându-se cap în cap cu legislația românească în vigoare. (Revista Fermierului a publicat, la rubrica Gânduri de fermier, opinia pe această temă a dr. ing. Ștefan Gheorghiță, fermier din jud. Brăila: https://revistafermierului.ro/din-revista/opinii/ganduri-de-fermier/item/4653-asa-se-alege-praful-de-agricultura-prin-iluzia-adoptarii-unei-oug-privind-declararea-starii-de-calamitate.html)

Asociația Producătorilor Agricoli (APA) din județul Brăila a trimis către conducerea MADR o adresă în care atrage atenția asupra neregulilor din proiectul de ordonanță de urgență care reglementează starea de calamitate pentru fenomenul de secetă pedologică și, de asemenea, propune soluții pentru situația grea în care se află agricultorii.

Vasile Datcu, președintele APA Brăila, susține că această OUG nu se poate aplica contractelor comerciale încheiate de fermieri în toamna anului 2019 sau în primăvara lui 2020. „În conformitate cu art. 15 alin. 2 din Constituția României, legile civile nu se pot aplica retroactiv. Retroactivitatea se poate aplica doar în cazul legilor penale mai favorabile. Apoi, nefiind definită clar sintagma de contract comercial, se poate înțelege că prezenta OUG se va aplica tuturor tipurilor de contracte, adică inclusiv contractelor comerciale de vânzare de inputuri, comerț cu cereale, dar și în privința contractelor bancare și de leasing. Atenționăm că acestea din urmă au reglementări specifice, inclusiv sunt avizate de BNR”, precizează președintele agricultorilor brăileni.

Vasile Datcu arată că aplicarea prezentei OUG nu prevede niciun fel de modificare în privința invocării evenimentului de stare de forță majoră, termenul nefiind, la acest moment, reglementat de Codul Civil, el este lăsat la latitudinea păților. „În cazul contractelor cea mai uzitată formulă este ”.

Proiectul de ordonanță nemulțumește și prin faptul că nu definește clar întinderea în timp a anului agricol sau a campaniei agricole. „În acest sens semnalăm că preconizata dată de intrare în vigoare va fi după expirarea anului agricol 2019 – 2020. Menționăm că nu există nicio altă prevedere legală privitoare la definirea începerii și sfârșitului anului agricol sau a campaniei agricole. De asemenea, definirea stării de calamitate în prezenta OUG este o redactare primitivă, deoarece starea de calamitate nu este răspunsul nimănui, ci este un fenomen meteorologic petrecut. Adoptarea acestei OUG nu reglementează modul de transfer al invocării forței majore de la fermier către furnizor sau companii comerciale de cereale. Dacă fermierul se presupune a fi acoperit în fața riscului de neexecutare, ceilalți contractanți nu vor putea invoca nimic la rândul lor, ci vor rămâne ei expuși riscului de neplată în raport cu furnizorii lor”, explică Vasile Datcu, dând un exemplu concret, un furnizor de inputuri nu va putea încasa banii de la un fermier calamitat pe motiv de forță majoră, dar el la rândul lui trebuie să-și plătească furnizorii, nefiind în drept să invoce, la rândul lui, starea de forță majoră. „O eventuală adoptare a acestei OUG o va face aplicabilă până la atacarea ei de către Avocatul Poporului sau de către alte persoane interesate, dar acestea din urmă, pot face acest lucru doar după adoptarea ei ca lege. Dacă, ulterior, această OUG va fi declarată neconstituțională, toate actele rezultate din aplicarea ei vor fi declarate nule și situația va reveni la starea inițială, ceea ce va însemna haos”, apreciază președintele APA Brăila.

În concluzie, un astfel de act normativ care să reglementeze starea de calamitate pentru fenomenul de secetă pedologică este necesar în viitor, dar cu alte formulări și măsuri, fiind necesară adaptarea la nevoile tuturor celor cărora li se adresează.

Credite garantate de stat, un ajutor imediat pentru agricultură

Pentru starea actuală a agriculturii, pentru ca fermierii să depășească criza generată în principal de secetă, APA Brăila recomandă, ca singură soluție posibilă, adoptarea unei OUG pentru acordarea de linii de credit, pe termen de trei ani, cu garanția statului, în valoare minimă de 500 euro pe hectar calamitat. „Am mai sugerat ministerului acest sprijin în primăvară, prin Adresa nr. 44/27 aprilie 2020, dar nu s-a ținut cont de propunerea noastră. A doua măsură pe care am propus-o și asupra căreia revenim, este de a se acorda despăgubiri și pentru culturile de primăvară. A treia măsură pe care o susținem cu tărie este adoptarea cu îmbunătățiri a proiectului de lege privitor la stabilitatea duratei arendării, adoptat deja de Senat și fiind în fază finală la Camera Deputaților. A patra măsură este finalizarea până la sfârșitul anului a unei OUG privind reglementarea asigurărilor agricole catastrofice, cum sunt: cutremurul, inundațiile, seceta. Am spus de nenumărate ori, Asociația Producătorilor Agricoli din județul Brăila este pregătită să ofere sprijin și soluții concrete pentru depășirea acestei situații grele”, a încheiat Vasile Datcu.

Hotărârea Guvernului (HG) pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor a fost aprobată în ședința Executivului de marți, 12 martie 2019, unul dintre obiectivele actului normativ fiind și acela de reducere a impactului pesticidelor asupra insectelor polenizatoare.

Concret, în contextul elaborării acestui act normativ, inițiatorii au avut în vedere promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, interzicerea pulverizării aeriene a produselor de protecție a plantelor (PPA) cu efectuarea numai în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012, precum și reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare, respectiv reducerea utilizării PPA sau a riscurilor în anumite zone.

De asemenea, noul act normativ urmărește reducerea riscurilor de contaminare a apelor, solului și aerului, cât și realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor.

Planul național de acțiune stabilește totodată organizarea sistemului de instruire și certificare pentru utilizatorii profesioniști, distribuitori și consilieri, precum și organizarea unui sistem de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor de uz profesional la nivel național.

Documentul citat a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost aprobat prin HG 683/2013 și reprezintă un document strategic ce conține obiective cantitative, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și asupra mediului.

În temeiul art. 4 alin. (12) din OUG 34/2012, act normativ care a transpus în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, Planul național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să fie reexaminat cel puțin o data la 5 ani.

Neadoptarea prezentului act normativ ar fi condus la emiterea unei notificări din partea Comisiei Europene, respectiv la creșterea riscurilor asupra sănătăţii umane şi a mediului prin utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

„Prin reexaminarea Planului național de acțiune, HG 683/2013 pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, se abrogă”, se menționează în nota de fundamentare.

Conform documentului menționat mai sus, în procesul de elaborare a proiectului de act normativ au avut loc consultări cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România, Liga Asociațiilor producătorilor agricoli, Asociația Crescătorilor de Albine, respectiv Societatea Națională de Protecție a Plantelor.

Potrivit datelor preliminare existente la nivelul lunii septembrie 2018, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.