Afişez elemetele după tag: marfa

Primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit se adresează tuturor categoriilor de jucători de pe piața dinamică a agribusiness-ului și beneficiază de participarea specială a lui Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale. Romanian Agri Trade Summit propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție. Se va desfășura la București, pe 22 februarie 2023, evenimentul fiind organizat de AGRI Column și Godmother.

Romanian Agri Trade Summit își propune să devină un eveniment de referință în agribusiness-ul internațional, reunind Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Nume răsunătoare din agribusiness-ul internațional vin la București anul viitor în februarie pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, prin urmare tot spectrul de agribusiness de top din Europa.

„România și-a câștigat locul în agribusiness-ul global prin truda fermierilor, prin poziția geografică și prin efortul portului Constanța în aceste zile aspre. Totodată, este un moment în care România se află într-o poziție pe care trebuie să și-o adjudece în mod definitiv: cea mai bună poziție geostrategică în bazinul Mării Negre, care o poziționează drept cea mai predictibilă și sustenabilă `Origine` regională. Acest lucru a fost demonstrat de fapte și cifre, precum: titulatura de `The Power House` primită în 2021 datorită volumelor vândute în Egipt, care au surclasat Federația Rusă și Ucraina; confirmarea României ca principal rezervor de Originare cu porumb al Uniunii Europene; atestarea României drept principal producător de semințe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană cu o marjă de 34% din totalul producției la nivel Unional; demonstrarea logisticii competitive a portului Constanța, România fiind placa turnantă a fluxurilor de marfă din Ucraina ce traversează înspre portul Constanța și înspre Uniunea Europeană”, punctează Cezar Gheorghe, AGRI Column.

Teme actuale stringente și cu impact major pentru agribusiness vor fi dezbătute la Romanian Agri Trade Summit în cadrul sesiunilor care vor ocaziona un dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

„Anii 2020 și 2022 au lăsat urme adânci din cauza secvențelor de secetă ce au diminuat potențialul volumelor fermelor românești. În plus, anul 2022 a fost unul în care invazia Rusiei în Ucraina a distorsionat piața româneasca a agribusiness-ului. Astfel, Romanian Agri Trade Summit este un moment în care colaborările dintre fermierii români și principalii cumpărători de mărfuri atât pentru industria de procesare internă, cât și pentru export se vor recalibra și reconfirma. Iar prezența cumpărătorilor premium va fi dovada vie a faptului că aceștia își îndreaptă toate soluțiile către România și că fermierii români reprezintă preocuparea principală”, a continuat Cezar Gheorghe.

Subiecte în dezbatere

Printre subiectele pe care Romanian Agri Trade Summit își propune să le dezbată în cadrul acestei prime ediții se numără: România 2022 versus 2007, o imagine în oglindă argumentată cu cifre; Importanța calității materialului genetic în dezvoltarea culturilor – productivitate și performanță; Complexitatea tranzacțiilor comerciale – înțelegerea și construcția de parteneriate între fermieri și cumpărători, dar și dezbateri legate de potențialul României pe termen mediu și lung, tendințele în agribusiness și multe altele. Agenda completă a evenimentului poate fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

„Industria de agribusiness este una dintre cele mai dinamice, atât la nivel local, cât și internațional și unul din domeniile în care ne bucurăm că suntem implicați deja de câțiva ani, prin organizarea de evenimente de top care reunesc cei mai importanți jucători de pe piață. Prin Romanian Agri Trade Summit ridicăm din nou standardul, organizând primul târg internațional de agribusiness din România și facilitând astfel discuțiile strategice și de business între jucători de renume din toată Europa, ceea ce va aduce multiple beneficii tuturor participanților”, a declarat Valentin Văcăruș, Managing Director Godmother.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat deja, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), Boromir (Silver), COMVEX (Silver) și East Grain (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Gazeta de Agricultură, Revista Fermierului, România Agricolă, Business Press Agricol și Cotidianul Agricol.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit se vor pune în vânzare în ianuarie 2023 prin intermediul site-ului dedicat www.agritradesummit.ro, care include și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cultura sorgului ar trebui să prezinte mai mult interes pentru fermierii din zone cu provocări climatice la adresa agriculturii (cum e și cazul Dobrogei), iar dacă se dorește exportul eficient al acestuia, producătorii agricoli trebuie să asigure partide de peste 15.000 de tone, a declarat dr. ing. Dumitru Manole, la prima ediție a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean, organizată la Eforie Nord, în perioada 25-27 mai 2017, de Radio Antena Satelor și First Grain, alături de parteneri.

„Sorgul trebuie să ne stea în atenție, în perspectiva următoare, dar dacă nu facem partide mari la vânzare, la valorificare, nu facem nimic. Și asta pentru că, deocamdată, în România nu putem vinde sorg decât la export. Dacă nu facem partide de 15.000 – 20.000 de tone, stăm cu el în depozit. Aceasta nu este problema Ministerului Agriculturii, ci a noastră, a producătorilor. Dacă vom cultiva sorg pe suprafețe mai mari, atunci putem face oferte în luna august pentru valorificare”, a spus Manole, administratorul First Grain SRL, din Amzacea, județul Constanța.

Mai mult, în contextul celor afirmate cu privire la partidele mari de produs, care pot fi obținute doar prin asocierea producătorilor, el a spus că exploatațiile mici vor putea rezista pe piață doar prin cooperare.

„Noi nu mai putem trăi așa, dacă producem și vindem grâu, porumb și alte produse agricole. Eu vă spun – e bine că ne-am câștigat oarece stabilitate economică. Și aici mă refer la cei care lucrează din greu pământul. Însă, părerea mea este că fermele mici nu vor mai rezista dacă nu se unesc, pentru că nu avem capital. Dacă nu mă unesc cu încă cinci, șase, șapte, opt, ca să mă duc cu produsul până la consumator, n-am făcut nimic. Sesizați în ultimii cinci ani – prețurile produselor agricole nu mai sunt cele care erau acum opt-nouă ani. Pot face în fiecare an opt-nouă tone de grâu la hectar? Pot face în fiecare an minimum opt tone de porumb? Pot face patru tone de floarea-soarelui? Aș dori și am făcut acest lucru, dar nu vom putea trăi. (...) Pământul nu este al nostru, este al copiilor noștri”, a adăugat dr. ing. Dumitru Manole.

De asemenea, în cadrul conferinței de la Eforie Nord, Manole a mai precizat că fermierii dobrogeni reușesc să facă performanță doar datorită precipitațiilor acumulate în sol în perioada septembrie, anul în curs, martie, anul următor. Că precipitațiile reprezintă o problemă pentru zona Dobrogei, o recunoaște tot el, problemă generată și de lipsa arborilor. Manole mărturisește că a participat în perioada anilor '60 la desțelenirea perdelelor forestiere.

„Anul acesta este un an atipic pentru că nu a plouat, dar nu avem nici boli instalate. (...) Seceta este un fenomen endemic pentru regiunea noastră. (...) Noi trăim în Dobrogea pe baza precipitațiilor pe care le acumulăm din septembrie până în martie anul următor. Eu îi spun rezerva de apă din sol, pentru că restul i-l datorăm divinității. Dacă avem rezervă de apă în sol din septembrie până în martie, pot fi ceva mai optimist și, în același timp, să-mi stabilesc structura de culturi. (...) Lucrăm din greu, invocăm divinitatea de cele mai multe ori, pentru că, de fapt, începând din 1963, când am participat și eu, au fost desțelenite perdelele forestiere și cu această ocazie amintesc că, numai în județul Constanța, aveam 4.085 ha care caroiau județul Constanța și Tulcea. (...) A fost o perioadă a istoriei pe care eu n-o ignor. Am trăit-o cu plăcere. (...) Trebuie însă să-i redăm pământului ceea ce i-am luat”, a afirmat șeful First Grain.

Ca soluții prezentate în conferință, dr. ing. Dumitru Manole a dat exemplul perioadei optime de semănat floarea-soarelui, în cazul devansării însămânțărilor în perioada 9-10 martie a anului agricol.

„Suprafața de floarea-soarelui din Constanța are o pondere de 22,1 la sută. În aceste condiții, noi nu mai putem respecta ceea ce am învățat – rotația culturilor. De fapt, în cazul de față, rotația culturii de floarea-soarelui. Se seamănă floarea-soarelui la doi-trei ani prin rotație. Avem o serie întreagă de agenți de dăunare pe care nu-i mai putem stăpâni sau, chiar dacă-i stăpânim, trebuie să aplicăm tratamentele la timp. În această situație, eu, într-o dinamică de 15 ani, am început să fac diverse teste și nu mai semăn floarea-soarelui în perioada 5-15 aprilie, ci începând cu 9-10 martie. Testând temperatura din sol, eu mă apuc de semănat floarea-soarelui”, a conchis el.

O bună parte a celor care lucrează în agricultura din România își dorește ca perdelele forestiere să devină un master-plan al agriculturii românești. În acest sens, sunt semne că ministrul de resort, Petre Daea, și-a propus ca aceste perdele forestiere să fie înființate în România cel puțin în zonele aride ale țării.

În perioada 25-27 mai 2017, la Hotel Europa din Eforie Nord, Antena Satelor și First Grain SRL, alături de partenerii săi, au organizat prima ediție a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean.

De cele mai multe ori se discută de sămânţă, de calitatea acesteia şi mai puţin despre cei ce o prelucrează. În procesul de producere a seminţelor, una din verigile importante din cadrul tehnologiei este prelucrarea. Am vorbit despre importanţa activităţii de prelucrare a seminţelor cu Ghiţă Hulea, directorul Complexului Agrosem Tecuci (Galaţi)  din cadrul Semrom Muntenia SA.

Reporter: Pentru a avea o imagine mai amplă, în ce constă activitatea de prelucrare a seminţelor?

Ghiţă Hulea: Prelucrarea seminţelor este o activitate complexă, care înglobează foarte multă muncă şi nu mă refer numai la munca fizică, dar şi  la munca de specialitate. Aşa-zisa sămânţă, adusă din câmp în staţie, în stare brută, nu este practic sămânţă, ci este mai degrabă marfă de consum. Numai după prelucrare şi după obţinerea certificatelor de calitate putem spune că discutăm de sămânţă.

Prin prelucrare înţelegem toate activităţile care se desfăşoară de la intrarea seminţei brute în staţia de sămânţă şi până la livrarea acesteia spre comercializare. Practic, activitatea de prelucrare înseamnă recepţia de sămânţă, uscarea, sortarea, batozarea (în special la porumb), condiţionarea, calibrarea şi însăcuirea seminţei cu aplicarea etichetelor aferente categoriei respective. Deci, o întreagă tehnologie. Activitatea de la Complexul Agrosem poate fi comparată cu activitatea dintr-o uzină. Nu mai vorbesc de faptul că lucrăm cu oameni specializaţi, oameni care au experienţă în prelucrarea seminţelor.

Rep.: Concret, ce face Agrosem Tecuci?

G. H.: Complexul Agrosem Tecuci este al treilea complex ca mărime din cadrul Semrom Muntenia SA. Avem contracte cu majoritatea firmelor producătoare de seminţe. Anual, în Agrosem Tecuci prelucrăm sămânţă pentru toate plantele destinate culturii mari, adică pentru grâu, orz, orzoaică, porumb şi floarea-soarelui, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export. Prelucrăm aproximativ 2000 tone de sămânţă de grâu; 500 tone de sămânţă de orz şi orzoaică; 3000 tone de sămânţă de porumb şi 200 tone de sămânţă de floarea-soarelui.

Agrosem Tecuci încheie contracte de multiplicare cu diferiţi fermieri din zonă, le asigură acestora formele parentale necesare loturilor de hibridare, asigură asistenţa tehnică la aceste loturi şi preia întreaga cantitate de sămânţă rezultată. Sămânţa, o dată ajunsă în Agrosem, încă de la intrare este trecută printr-o serie de analize de calitate. Dacă discutăm de grâu şi orz, la intrare se fac analize de umiditate, de viabilitate şi de puritate. După recepţie, marfa, din punct de vedere calitativ, şi cantitativ, este dusă către staţia de uscare unde este supusă fenomenului de uscare şi controlată până când umiditatea în masa de seminţe scade sub 14%. După uscare sămânţa este trecută prin staţia de condiţionare şi calibrare, este tratată şi însăcuită.

Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Calităţii Seminţelor sondează fiecare lot în parte, ridică probe de calitate şi va trece la analiza indicilor respectivi.  Dacă sămânţa corespunde din punct de vedere calitativ, ITCSMS-ul va emite certificatul de analiză pentru lotul respectiv şi sămânţa poate fi comercializată.

În afară de această pregătire a seminţelor, Complexul Agrosem Tecuci, vinde sămânţa rezultată către fermieri sau, conform contractelor, o predă companiilor cu care are multiplicarea. Practic, noi suntem în fiecare verigă de pe fluxul tehnologic, răspundem de producerea seminţelor, dar şi de calitatea lor.

Rep.: Unitatea pe care o conduceţi este destul de modernă, cred că poate fi comparată cu orice staţie de condiţionat seminţe din Europa.

G. H.: Într-adevăr, staţia noastră este modernă. În ultimii doi ani am făcut eforturi mari şi am investit peste 20 miliarde de lei vechi în tehnologizare. Am modernizat fluxul de preluare şi batozare (în cazul porumbului) şi am dotat staţia cu depănuşătoare de porumb. Acum doi ani în urmă, nu aveam depănuşătoare şi porumbul sămânţă se aducea depănuşat direct din câmp. Acum, aducem ştiuleţii nedepănuşaţi din câmp şi realizăm această operaţiune aici în staţie.

O altă investiţie importantă am făcut-o în mesele de presortare şi sortare de la intrarea în staţie. Am mecanizat întregul flux de prelucrare şi condiţionare al seminţei de porumb. Odată cu aceste investiţii am schimbat şi arzătorul vechi de la uscător cu unul mai nou, mai performant, pe bază de gaz. Atunci am refăcut şi întreg fluxul de uscare cu aer cald al staţiei. Acum putem şti în orice moment umiditatea din celulele de uscare şi putem interveni acolo unde este cazul. Toate aceste investiţii ne aduc economii, pe de o parte în forţa de muncă ce este calificată, care se găseşte din ce în ce mai rar, iar pe de altă parte în consumurile de energie, mult mai reduse după modernizări. Astfel că, în ultimii ani am devenit mult mai performanţi.

Rep.: Aveţi ceva vechime în prelucrarea seminţelor. Agrosem Tecuci e copilul pe care l-aţi crescut. Ce planuri mai aveţi cu el?

G. H.:  Lucrez în această unitate, ca director, din anul 1979. Practic am adus unitatea de la nivelul anului 1979 la nivelul performant al anului 2011. Am trecut prin multe în aceşti ani şi nu  întotdeauna am avut parte de satisfacţii. Îmi doresc ca tot ce am realizat până acum cu întregul colectiv să pot să continui, să îmbunătăţesc, aşa încât la finalul carierei să pot spune că am lăsat în urmă una dintre cele mai performante staţii de condiţionat seminţe din România.

Deja putem spune că suntem în pas cu Europa. Am trecut de la ambalarea seminţei în saci de 20 sau 40 de kg la ambalarea în număr de boabe pe sac (în doze de 50.000 boabe sau 80.000 de boabe pe sac). Am personalizat sacii cu emblema Semromului. Am trecut la monitorizarea atentă a calităţii seminţei condiţionate de noi şi garantăm această calitate fermierilor. Practic, suntem la nivelul de performanţă pe care îl dorim pentru anul 2011.
Cu siguranţă, mai sunt multe de făcut în activitatea noastră de procesare a seminţelor şi avem convingerea că noi, echipa de la Complexul Agrosem Tecuci, le putem duce la bun sfârşit.

Agrosem Tecuci - în pas cu Europa MIHAI M.