În viziunea comercianților de inputuri cu filială în județul Maramureș, prezenți în fața fermierilor la o întrunire care a avut loc joi, 7 februarie 2019, o producţie bună de legume sau o cultură de plante tehnice, având un randament sporit, se poate obţine doar utilizând material semincer certificat, potrivit standardelor europene în domeniul agriculturii.

Cu ocazia evenimentului, directorul AgroCentrum județean, Mirela Vereş, a avut doar cuvinte de laudă cu privire la cele câteva sute de mici şi mari fermieri maramureșeni care utilizează deja seminţe certificate, fapt care duce la profitabilizare și la investiții anuale în noi suprafețe legumicole cultivate, ce denotă interesul acestora pentru recolte sporite.

„Secretul unor recolte reuşite, dar şi al unor culturi de durată şi de calitate, înseamnă utilizarea unor seminţe certificate, tratate, seminţe produse în marile centre din Europa, dar şi din România. Orice experiment propriu mergând pe ideea că vom utiliza seminţe din vechile culturi nu ar putea aduce un randament anual corespunzător. Cred, din experienţa celor peste 20 de ani, că folosirea seminţelor certificate asigură o recoltă bună, o cultură bună şi rezultate mulţumitoare pentru toate categoriile de fermieri. În judeţul Maramureş, avem câteva sute de mici şi mari fermieri care utilizează deja seminţe certificate, iar creşterea anuală a suprafeţelor legumicole cultivate arată interesul acestora pentru recolte sporite”, a spus Mirela Vereş.

La rândul său, Vasile Tămian, unul dintre producătorii prezenţi la discuții, a adăugat că, pe lângă calitatea materialului semincer, solul destinat culturilor legumicole trebuie să fie anual întreţinut şi amendat cu gunoi de grajd sau îngrăşăminte foliare.

„Seminţele bune să ştiţi ca au nevoie şi de un sol bun, adică unul chiar foarte bun. Dacă suprafaţa pe care urmează să cultivăm e pregătită corespunzător, atunci sigur o să avem recoltele de legume aşteptate. Pe lângă îngrăşăminte foliare, solul are nevoie de gunoi de grajd, altfel nu e prea sigur că recoltele o sa fie cele pe care gândim noi că ar putea fi. Pregătirea terenului pentru următoarea recoltă ar trebui să înceapă din toamnă după ce întreaga suprafaţa de teren a fost curăţată şi se poate face şi o arătură pentru aerisirea solului, urmată în primăvară de o altă arătură, premergătoare noii culturi”, a menționat Vasile Tămian, citat de presa centrală.

Legumicultorii şi cultivatorii de plante tehnice şi cerealiere din judeţul Maramureş activează în forme asociative şi deţin peste 10.000 ha de terenuri destinate diverselor culturi.

Anual, noua campanie este susținută financiar din profitul obţinut în anul agricol anterior, iar producţia este desfăcută pe piaţa locală şi regională.

Legumicultorii maramureșeni care își doresc material semincer certificat pentru aproape toată gama de produse destinate culturilor medii, mari și individuale îl vor putea cumpăra de la firmele autorizate începând cu luna februarie a acestui an, a anunțat vicepreşedintele Asociaţiei Legumicultorilor din Maramureş, Daniel Tinc.

„Seminţele certificate se vor putea achiziţiona de către fermieri direct de la firme autorizate să distribuie pe piaţa regională, inclusiv în unele comune. Pentru a avea garanţia unor recolte, mergem pe recomandarea consultanţilor agricoli sau a specialiştilor din cadrul unor firme româneşti şi străine, cu care colaborăm de aproape 15 ani. O recoltă anuală reuşită înseamnă material semincer de bună calitate. Legumicultorii din mai multe asociaţii din judeţul Maramureş sunt foarte conştienţi că legumicultura nu se poate face la întâmplare sau după ureche şi că e nevoie de sprijinul specialiştilor”, a precizat Daniel Tinc.

Conform precizărilor vicepreședintelui asociației, în urmă cu 25 de ani semințele puteau fi procurate de la noi din țară, însă o mare parte dintre micii producători au renunţat să mai deţină aşa-numitele bănci de seminţe. Ulterior, piaţa a fost preluată treptat de producători din ţările UE.

„Aici, la categoria seminţe, avem un deficit uriaş din resurse proprii (...) Toate seminţele folosite acum, în culturile mari, medii sau individuale din Transilvania, provin din ţări europene ca Franţa, Belgia, Olanda, Portugalia şi Spania. Producătorii de seminţe au observat oportunitatea de piaţă, în timp ce micul producător din România a abandonat activitatea sau în unele cazuri s-a asociat pentru a rămâne pe piaţă (...) Există şi o parte bună în urma acestei asocieri, pentru că unele persoane au învăţat mult din experienţa firmelor străine, au urmat cursuri, au participat în ţările de origine la pregătiri profesionale care apoi au fost împărtăşite altor legumicultori, lucru care a prins bine şi acum îşi arată efectele. Adică, avem o legumicultură performantă”, a mai zis Daniel Tinc.

Membrii asociaţiei comercializează o mare parte din producţia de legume pe piaţa locală, târguri ale asociaţiei producătorilor locali, magazinele de legume-fructe sau prin reţeaua de hoteluri, restaurante şi pensiuni din judeţ care, potrivit Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), în judeţul Maramureş totalizează peste 450 de unităţi şi se află în continuă creştere.

În vederea extinderii suprafețelor care ar urma să fie însămânțate cu floarea-soarelui în acest an, fermierii maramureșeni au cumpărat peste 4.000 de hectare de teren agricol, a anunțat vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Plante Tehnice şi Cereale (ACPTC) Maramureş, Dumitru Vereş.

„În toamnă, am mai achiziţionat peste 4.000 ha de teren pentru a putea extinde cultura de floarea-soarelui în acest an. Ultima recoltă ne-a încurajat, plus interesul procesatorilor care au cumpărat toată recolta din 2018. Ne-am orientat spre terenurile din zona de câmpie care de-a lungul anilor au mai avut asemenea culturi sau pe cele pe care a mai fost cultivat porumbul şi necesitau o rotire a culturilor. Floarea-soarelui se pretează îndeosebi la terenurile din zona de câmpie şi e mai puţin pretenţioasă faţă de alte tipuri de culturi”, a precizat șeful ACPTC, citat de Agerpres.

El a adăugat că floarea-soarelui este cumpărată de fabricile care produc ulei şi de industria de panificaţie.

„Fabricile de ulei din Transilvania, dar şi din alte regiuni achiziţionează floarea-soarelui pentru a produce ulei, firmele cu activităţi în industria panificaţiei şi un număr mic de producători de ulei locali. Floarea-soarelui este achiziţionată imediat după recoltare şi este depozitată în spaţii speciale, aerisite şi ventilate. O tonă de floarea soarelui s-a vândut în toamnă cu preţuri ce au oscilat între 1.200 şi 1.300 de lei, în funcţie de calitate”, a adăugat Dumitru Vereş.

Suprafețele însămânțate cu floarea-soarelui sunt situate în sud-estul judeţului Maramureş, în special în zona de câmpie.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) estimează că în anul 2019 ar putea fi cultivate cu floarea-soarelui peste 11.000 de hectare.

Anul acesta, doar între 3.000 şi 5.000 de hectare au fost pregătite de producătorii agricoli maramureșeni pentru a fi însămânţate cu grâu, ținând cont de faptul că estimarea pentru aceste culturi era de aproape 7.000 de hectare, a afirmat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Maramureş, Virgil Tânţaş.

„Estimăm din discuţiile purtate cu fermierii că în această toamnă vor fi însămânţate cu grâu între 3.000 şi 5.000 de hectare, deşi iniţial credeam că o se ne apropiem de 7.000 de hectare. Există o orientare spre cultura triticalelor în ultimii an, deşi fermierii care cultivă au posibilitatea să-şi verifice întreaga recoltă pe piaţa regională a cerealelor”, a precizat Ţânţaş pentru Agerpres.

El a mai adăugat că o bună parte din recolta de grâu a fermierilor este valorificată pe piaţa locală printr-o mini-bursă a cerealelor organizată de Administraţia Pieţelor din municipiul Baia Mare care poate da o anumită orientare privind prețurile de achiziție a cerealelor.

„Pentru a veni în sprijinul fermierilor din judeţul Maramureş, Administraţia Pieţelor din Baia Mare organizează, anul începând cu luna noiembrie şi până în primăvara anului următor, o mini bursă locală a cerealelor care poate determina tendinţa preţului de achiziţie la grâu, dar şi la alte cereale cum ar fi porumb, orz, ovăz, secară. Preţurile sunt orientative, însă de cele mai multe ori reflectă cererea de piaţă pe ziua respectivă. Unii agenţi economici implicaţi în afaceri agricole i-au acest reper în raport cu preţurile practicate pe piaţa naţională. Mini-bursa cerealelor poate fi un barometru real pe o durată de timp fixată care vine atât în sprijinul fermierilor cât şi al potenţialilor cumpărători”, a mărturisit șeful DAJ Maramureș.

Unul dintre cei mai importanţi cultivatori de grâu din judeţul Maramureş, Ioan Mătieş, din comuna Mireşul Mare, susţine că înfiinţarea de noi culturi de grâu depinde în mare măsură de interesul industriei de panificaţie.

„O nouă cultură de grâu este motivată de interesul industriei de panificaţie, locale sau regionale. (...) Sigur, noi nu suntem mari cultivatori de grâu aşa cum ar fi sătmărenii, dar putem spune că la un nivel modest echilibrăm piaţa pe lângă necesarul de grâu necesar industriei de panificaţie pe durata a 12 luni de zile”, a menţionat fermierul, care a adăugat că ar putea cultiva în această toamnă câteva mii de hectare cu grâu pe terenurile deţinute în judeţul Maramureş şi Satu Mare.

Conform spuselor reprezentanţilor Asociaţiei Patronilor din Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase Maramureş, anual, industria locală foloseşte peste 200.000 de tone de făină pentru a oferi cumpărătorilor pâine, dar şi o gamă largă de alte produse.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în toamna anului 2015 au fost însămânțate cu grâu 1,993 milioane hectare (ha), cu secară — 8.569 ha, triticale — 83.867 ha, orz de toamnă — 292.146 ha, orzoaică de toamnă — 77.788 ha și rapiță — 471.396 ha.

Prognoza agrometeo a ANM valabilă pentru perioada 8-14 octombrie 2016 arată că, din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, procesele de creştere la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) aflate în primele faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi înfrunzire) se vor desfăşura în general normal, îndeosebi în zonele de câmpie şi în ritmuri uşor mai lente în restul teritoriului agricol, precum şi pe suprafeţele afectate de fenomenul de secetă pedologică.