Atâta vreme cât vom avea apă pentru irigat, potențialul de obținere a unui profit semnificativ din activitățile aferente sectorului vegetal este uriaș, a declarat, marți, 2 octombrie 2018, Adrian Țone, administratorul Bangkok 84 Impex SRL, una dintre societățile cu care acesta lucrează pe raza județului Ilfov aproximativ 3.000 ha de teren arabil arendat.

Aflându-se alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, și de directorul general ANIF, Ionuț Barbu, la evenimentul de repornire a staţiei de pompare Jilava din cadrul amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani, fermierul a precizat că România deține un sol superior calitativ, iar aportul potențial, suplimentar, susținut de irigații, ne poate transforma ușor într-o țară competitivă pe plan productiv, una capabilă să se „bată” cu orice alt stat, din punctul de vedere al randamentelor la principalele culturi agricole.

Pe de altă parte, el se teme că eventuale producții competitive, cel puțin pe plan regional, ar putea genera nemulțumiri, inclusiv la nivel de decizie politică europeană.

„Fermierii români depind de ceea ce se vrea la un moment dat. Probabil, prin chestia asta (n.r. - reabilitarea infrastructurii principale de irigații) vom deranja încă puțin, așa cum am deranjat și cu insecticidele, cu pesticidele care ne tot sunt oprite, din motive știute doar de ei. Așa vor face și cu chestia aceasta. Când vor vedea că ieșim în piață cu porumb mai ieftin decât al lor, cu grâu, cu rapiță, atunci își vor pune problema: cum anume?”, afirmă fermierul.

Tot la capitolul temeri, Țone a adăugat că o eventuală schimbare viitoare de pe eșichierul politic ar putea duce la o reorientare, inclusiv în ceea ce privește apa gratuită pentru irigații, fapt care s-a mai întâmplat în urmă cu un deceniu.

„Mi-e teamă că investim, iar peste doi-trei ani nu vom mai avea apă din cauza schimbărilor politice. Se poate. Există posibilitatea ca altă guvernare să nu mai pornească stația, că nu mai are bani de curent. Așa s-a întâmplat și în 2008. Am 10 tamburi în curte și trei motopompe. Le-am cumpărat, le-am întins pe câmp să irigăm și... ne-am spălat pe mâini. Acum, tamburii aceia sunt niște utilaje moarte. Dacă nu ai apă, cum să irigi?”, a mărturisit producătorul agricol.

Țone Necredinciosul

Așa cum singur a recunoscut în fața presei, Adrian Țone a fost sunat la finele anului trecut de către directorul ANIF pentru a i se propune încheierea unui contract de irigații pe doi ani. Chiar dacă neîncrezător, acesta l-a semnat și nu mică i-a fost mirarea când a observat cât de repede au demarat lucrările la canalul de irigații Sabar, care se alimentează cu apă din râul cu același nume.

„Noi am irigat și acum 13 ani din acest canal. În luna decembrie 2017 m-a sunat directorul de ANIF să-mi comunice că trebuie să semnăm un contract de irigații pe 2018-2019. L-am întrebat pentru ce anume, iar dânsul mi-a răspuns pe atunci: «Că să fie, așa, semnat». Nu am crezut la acea vreme că se va ajunge aici. Am rămas însă uimit în februarie-martie 2018, când am văzut pe canal șapte excavatoare lucrând aproape zi și noapte. Având în vedere însă ce se întâmplă, avem deja discuții cu mai multe bănci pentru a investi în jur de un milion de euro în pivoți. Am alți prieteni agricultori, colaboratori, vecini de-ai mei care și-au manifestat și ei intenția de a investi în irigații. Și chiar dacă, momentan, nu suntem organizație de udători pentru a accesa banii europeni, în maximum șase luni, această organizație va fi; există voință”, a afirmat producătorul agricol. „Canalul exista de mult, însă nu era curățat, era colmatat, funcționa o singură pompă, se ardea mereu transformatorul, în fiecare an ne rugam de vechea conducere să dăm drumul la apă. Noi fiind și producători de sămânță, eram disperați să avem acces la apă”.

Cum fermierii români se descurcă în aproape orice condiții, înainte de reabilitarea stației, Țone iriga direct din râul Sabar nu mai puțin de 115 ha aflate aproape de cursul apei, direct, cu motopompa. El recunoaște că dacă, la prășitoare, anul acesta a fost bogat în precipitații, anul trecut s-a văzut clar că este nevoie de apă pentru irigații.

„Anul acesta, am irigat direct din râu, circa 80 de litri de apă pe metrul pătrat, și am avut un cost de circa 70-80 de euro pe hectar. Am avut o normă de udare de 20 de litri o dată și am irigat cele 115 ha pe care am pivot acum. 2018 a fost un an deosebit și a plouat mult. Însă anul trecut, când nu a fost la fel, plusul de producție a fost de cel puțin 30-35 la sută la culturile irigate de porumb și de floarea-soarelui”, a mai punctat producătorul agricol.

Despre investiții și capitalizarea fermierilor... numai de bine

Un alt punct al discuției cu fermierul român a fost și aspectul legat de investițiile în terenul agricol. Țone recunoaște că singurul pământ pe care îl deține este cel din ghivecele cu flori ale soției, cele peste 3.000 de hectare pe care le lucrează fiind toate în arendă.

Producătorul agricol nu se teme de eventuale speculații imobiliare, ca urmare a faptului că a încheiat contracte de arendă pe minimum 10 ani.

„Pivotul pe care îl voi monta din nou în mai-iunie 2019 va trece pe lângă două vile. Terenul acesta nu-l pot cumpăra pentru că nu se vinde cu 4.000 – 6.000 de euro hectarul. Aici se vinde cu 30 de euro metrul. Acest teren este luat în arendă. Avem însă contracte de arendare pe 10-15 ani. Afacerea „este betonată”, din punctul de vedere al agriculturii. Însă dacă proprietarul găsește să vândă terenul pe o sumă foarte mare, mă despăgubește. Nu-l poți opri pe om dacă își vinde terenul cu 300.000 de euro hectarul”, a mai declarat Adrian Țone.

În ceea ce privește potențialul investițional în instalații pentru irigat, suma necesară ar fi de 1.000 de euro hectarul.

„Dacă eu vreau să pun un pivot care să-mi irige 150 ha într-o singură trecere, costul acestui pivot va fi de 150.000 de euro”, mai spune el.

Tot în acest context, coroborat cu capacitatea sa de capitalizare, tocmai nevoia de investiții îl împiedică să se bucure de profitul obținut.

„Atâta timp cât investim încontinuu, nu se poate discuta de capitalizare. Spre exemplu, în ultimii cinci ani am făcut achiziții de utilaje de șase milioane de euro. N-ai cum să te capitalizezi”.

„Apa gratuită este prin lege”, Barbu, ANIF

Pentru a-i liniști atât pe fermier, cât și pe alții aflați în această situație, directorul general al ANIF, Ionuț Florin Barbu, a afirmat că prin programul de guvernare s-a legiferat acordarea apei gratuite pentru irigații și „nimeni nu poate umbla la această lege”.

„Noi am modificat prin programul de guvernare – apa gratuită este prin lege. Nimeni nu poate umbla la această lege. Ea trebuie respectată atât de Ministerul de Finanțate, cât și de Guvern și trebuie alocați bani în fiecare an pe bugetul ANIF pentru a fi apă gratuită pe canal”, a menționat la rândul său Ionuț Barbu.

Chiar dacă amenajări de irigaţii similare cu Berceni-Vidra-Frumuşani sunt energofage, Barbu a spus că singurele costuri puse pe seama fermierilor sunt cele de pompare a apei din canal către culturile agricole.

În ceea ce privește investițiile în amenajare, Barbu a mai precizat: „Investiția a fost demarată în luna februarie; este finalizată acum. S-a făcut bazinul de aspirație pe un kilometru. S-au montat stăvilare noi la râul Sabar. Au fost reabilitate stația, conducta de refulare și 26 km de canal. Valoarea investiției este undeva la 1,3 milioane de lei. Împărțind pe o amenajare de 10.000 ha, pe un hectar reprezintă 28 de euro această investiție pentru repunerea în funcțiune a unui sistem de irigații care, în ultimii 12-13 ani, nu a funcționat. Această unitate este una energofagă, însă fermierul trebuie să achite doar costurile cu motopompa sau stația de la canal până la plantă”, a conchis Ionuț Barbu.

Irigații vs productivitate

În zonă sunt circa 11 fermieri mari, potențial beneficiari ai apei gratuite pentru irigații. Adrian Țone, beneficiar a 3.200 ha irigabile pe amenajarea Berceni-Vidra-Frumuşani, este administratorl Bangkok 84 Impex SRL, companie care, alături de alte entități economice aparținându-i acestuia, cât și celorlalți membri ai familiei, lucrează pe raza județului Ilfov aproximativ 3.000 ha de teren arabil. În ferma lui Țone, structura de cultură este bazată pe grâu, rapiță, semințe certificate de porumb, cât și pe floarea-soarelui. Primele 2.000 ha de teren pe care acesta le lucrează de aproape două decenii sunt situate de-a stânga și de-a dreapta canalului de irigații, ca și ultimele 1.000 ha.

Arenda pe care acesta o oferă proprietarilor de teren variază între 800-1.000 kilograme de grâu.

Anul acesta, Adrian Țone a obținut randamente bune la rapiță, cu pierderi destul de mari la grâu, din cauza băltirilor. La floarea-soarelui a afirmat că „stă bine”, însă nu foarte bine, ca în 2017. Dacă anul trecut, a avut o producție medie de floarea-soarelui de 4.000 de kilograme, anul acesta a obținut randamente de doar 3.000 – 3.200 kilograme.

În orizontul 2020-2022, suprafața irigabilă din România se va situa undeva la 2,6 milioane de hectare. Anul acesta, potrivit spuselor lui Barbu, a fost pompată apă pe 1.600 – 1.700 de kilometri pentru 1,3 milioane ha, fiind irigate efectiv 548.000 ha.

În 2018, ca urmare a nevoii de apă, pentru prima dată în România a trebuit să fie dată apa pe data de 14 aprilie. S-a întâmplat la Sistemul Nicoreşti-Tecuci, pentru că nu se putea planta din cauza lipsei de umiditate. În comparație, anul trecut, s-a început introducerea apei pe canale la data de 15 mai. Explicația devansării, conform aprecierilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost aceea că fenomenele climatice din 2018 au fost cu totul şi cu totul diferite faţă de alţi ani şi vor fi diferite în continuare, „pentru ca schimbările climatice sunt o realitate”.

În anul 2016, suprafaţa contractată la irigat a fost de 346.000 de hectare, iar după numai un an, aceasta a depăşit 825.000 hectare.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020.

În județul Ialomița, din totalul de 2.400 de gospodării afectate de pesta porcină africană (PPA), nu mai puțin de 2.200 au primit deja despăgubiri, grație comisiei de specialitate, a anunțat marți, 2 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

„Suntem în acest dispozitiv cu toți cei care sunt prevăzuți în lege. Este o comisie care se constituie din (...) reprezentanți ai Prefecturii, ai Direcției Agricole Județene, cei ai DSVSA, în fața proprietarului. Am văzut la Ialomița o treabă ordonată. M-am uitat pe situație de dimineață. Din 2.400 de gospodării care au fost afectate, 2.200 deja au primit banii. Asta înseamnă că acele comisii au lucrat operativ și pierderea de timp a fost eliminată în cazul acestui județ”, a menționat ministrul Agriculturii într-o conferință de presă ad-hoc ocazionată de repornirea staţiei de pompare Jilav,a din cadrul amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani, sistem ce nu a mai funcţionat de 13 ani. „O situație mai grea am văzut la Tulcea. Încă sunt multe documente de făcut acolo și trebuie făcute pentru a se respecta, pe de-o parte, termenul legal și, în același timp, să se onoreze dreptul pe care îl are păgubașul respectiv, cel care a pierdut porcul, din cauza acestei boli”.

Conform spuselor oficialului guvernamental, se va continua cu acordarea despăgubirilor, anunţând că din cele peste 6.000 de dosare procesate până în prezent la nivel de țară, au fost plătiţi banii pentru mai bine de 5.000 de dosare.

„Din evaluările noastre, până la această dată s-au plătit 12 milioane de euro, adică 54 de milioane de lei, dacă fac calculul bine, dar aceste documente se fac încontinuu, cu mai mare uşurinţă la gospodării, pentru că ai terminat dacă a avut un porc, doi, i-ai făcut documentele respective, dar la societăţile comerciale până nu se termină sacrificarea, uciderea efectivelor în întregime, nu poţi să faci documentaţia cuvenită”, a explicat ministrul Agriculturii.

Totodată, Daea a precizat că a început repopularea cu porci a gospodăriilor afectate de pesta porcină africană (PPA) în satul Olosig din judeţul Bihor, subliniind că „nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei”.

„La ora actuală e o veste bună, pentru că mi-au dat telefon cei de la Bihor că în satul Olosig și la Crestur acum se repopulează gospodăriile care au fost afectate, contaminate cu acest virus (n.r. - pesta porcină africană). S-a trecut la etapa a doua, de populare cu porci-santinelă. Am discutat şi cu producătorul respectiv, cu crescătorul de animale, şi era bucuros că el nu mai credea că se reia această activitate. Aş vrea să profit de acest moment să vă spun dumneavoastră şi ţării întregi că nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei. În aceste gospodării, două dintre ele, (...) în Olosig, pentru că acolo focarele s-au stins, este o procedură pe care trebuie să o respectăm. Vom vedea dacă avem succes în zona respectivă, pentru că n-are cum să ştie cineva ce explozie va fi la acest virus. Sperăm ca lucrurile să fie bune”, a menționat oficialul guvernamental.

Șeful MADR a adăugat că miercuri, 3 octombrie 2018, va merge la Bruxelles în vederea obţinerii unui sprijin concret pentru România, în cazul PPA.

„Ştiţi că a fost aici comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, care a văzut situaţia la faţa locului şi a analizat în prezenţa autorităţilor statului care e situaţia din România. Iată că mâine mă duc la Bruxelles pentru a prinde concret un sprijin pentru România în această direcţie. Sprijinul acesta se discută din punct de vedere tehnic acum, când vorbim noi, la Ministerul Agriculturii, unde este o videoconferinţă cu experţii de la UE. Când vin de acolo, o să vă dau date exacte”, a afirmat Petre Daea.

Întrebat dacă până în prezent au venit bani de la UE pentru combaterea PPA, şeful MADR a răspuns: „Sigur că da, pentru că, prin programul de eradicare a bolilor pe care îl gestionează ANSVSA, 75% din acele sume care s-au pus la dispoziţie sunt de la Uniunea Europeană”.

„Noi dorim să solicităm în plus sume pentru a aşeza lucrurile într-un vad normal şi a stăpâni această molimă, ajutând evident fermierii. Iată, primul fermier care a fost la Tulcea, care a avut primul necaz, a primit banii respectivi. M-am uitat în situaţie, undeva la 4,8 milioane de euro ca despăgubire. Este un efort al statului”, a adăugat Daea.

Datele date publicității joi, 27 septembrie 2018, relevau că PPA evoluează în 233 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 952 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 72 de cazuri la mistreţi, fiind eliminaţi 323.754 de porci afectaţi de boală.

Potrivit datelor Eurostat, valabile la finele lunii iulie 2018, numai în primele patru luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut cu 30% faţă de anul precedent, ajungând la peste 140 de milioane de euro în aprilie 2018. Anul trecut, românii au mâncat carne de porc din străinătate de 475 de milioane de euro.