Afişez elemetele după tag: hambar

Hambar, noua platformă dedicată producătorilor locali, s-a lansat în România cu misiunea de a face produsele locale mai simplu de descoperit, cumpărat și livrat, indiferent de locul în care se află producătorul sau cumpărătorul. Platforma pornește cu peste 200 de producători și peste 4.000 de produse din toată țara și construiește un circuit complet, de la selecția producătorului până la livrarea produsului la ușa clientului. În șase luni, Hambar își propune să ajungă la peste 600 de producători și 10.000 de produse. Fondatorii platformei sunt Alin Șerban, fost CEO Tazz, și Călin Costinaș, fost Deputy CEO Profi, ambii având o vastă experiență în scalarea afacerilor, e-commerce, logistică și retail. Platforma are doi parteneri-cheie: eMAG, prin care utilizatorii se pot autentifica direct cu contul eMAG și au beneficii incluse în programul Genius cu Moț, și Salt Bank, care devine Banca Oficială a Hambar.

Oferta Hambar este organizată în zece categorii, de la produse pentru cămară și gătitul de zi cu zi până la băuturi și pachete pentru ocazii speciale. Platforma reunește zacuscă, murături, dulcețuri, miere și produse de băcănie, alături de brânzeturi și lactate, specialități din pește, produse de patiserie, carne și mezeluri din porc, mangaliță, vită, pui și vânat, dar și legume și fructe de sezon. Categoria de băuturi include vinuri de la crame mici și mijlocii, bere artizanală, spirtoase, vișinată, lichioruri, sucuri și siropuri, iar pentru ocazii speciale sunt disponibile și pachete care combină mai multe produse de la același producător.

Selecția aduce la un loc produse locale care pun accent pe calitate și inovație, inclusiv opțiuni pe care cumpărătorii le-ar descoperi cu greu în afara regiunii de proveniență.

Potrivit fondatorilor, în spatele Hambar stă o oportunitate imensă: România are o ofertă bogată de produse locale de calitate, care ajung însă cu greu la cumpărătorii din afara comunităților în care sunt realizate. În același timp, clienții care caută produse locale au de multe ori informații fragmentate și puține repere clare pentru a ști cine stă în spatele unui produs, care îi este proveniența și cum a fost realizat.

Hambar aduce tehnologia și instrumentele digitale într-o zonă în care mulți producători funcționează încă predominant offline. Platforma a fost construită pentru a oferi o experiență digitală modernă atât cumpărătorilor, cât și producătorilor, inclusiv prin aplicația dedicată Hambar Producător.

Tehnologie și parteneriate pentru o experiență mai simplă

„În spatele fiecărui produs bun există un producător care ar trebui să se poată concentra pe ceea ce știe să facă cel mai bine, fără să devină specialist în tehnologie, marketing sau logistică. Aici intervine Hambar. Experiența acumulată în companii mari, în tehnologie și operațiuni logistice, ne-a arătat cât de importante sunt sistemele performante, dar și cât de simple trebuie să fie pentru cei care le folosesc. Vrem să aducem aceste standarde în sprijinul micilor producători, printr-o platformă care integrează promovarea, comenzile și livrarea. Misiunea noastră este ca un produs extraordinar realizat într-un sat din România să ajungă simplu și în condiții sigure la cumpărătorii din întreaga țară”, arată Alin Șerban, co-fondator și CEO Hambar.

Hambar își propune să scurteze și să simplifice acest drum, în cele mai sigure condiții. Înainte ca un producător să intre pe platformă, echipa verifică omul, locul și modul de producție. Fiecare producător are apoi un profil propriu pe platforma Hambar, unde cumpărătorii îi pot descoperi povestea și locul de unde provine.

„România are o lume extraordinară de producători mici și de oameni pasionați de ceea ce fac, pe care prea puțini dintre noi o cunosc. Unii lucrează după rețete păstrate de generații, alții reinventează lucruri aparent simple. Produsele lor au o calitate excepțională, dar ajung greu în magazinele obișnuite, pentru că se fac în serii mici. În același timp, tot mai mulți români caută exact astfel de produse: autentice, locale, făcute cu grijă și personalitate. Cu Hambar vrem să apropiem aceste două lumi: să le dăm producătorilor șansa de a fi descoperiți și apreciați, iar oamenilor bucuria de a găsi lucruri foarte bune, făcute chiar aici, în România”, subliniază Călin Costinaș, co-fondator Hambar.

eMAG și Salt Bank, doi parteneri-cheie

În aceeași direcție de simplificare a experienței digitale, Hambar se lansează alături de doi parteneri-cheie: eMAG și Salt Bank.

Prin parteneriatul cu eMAG, utilizatorii se pot autentifica în Hambar direct cu contul eMAG. În plus, prin programul Genius cu Moț, utilizatorii Genius au transport gratuit pe Hambar la două comenzi pe lună de minimum 300 de lei, indiferent de câți producători sunt în coș.

De cealaltă parte, Salt Bank, în calitate de Bancă Oficială a Hambar, își propune să fie alături nu doar de platformă, ci și de oamenii din jurul ei, de la producătorii și antreprenorii locali până la cei care aleg să cumpere de la ei. Iar faptul că este o bancă 100% digitală și 100% românească îi oferă un avantaj important: înțelege nevoile oamenilor și ale businessurilor de aici, în relație cu banii lor.

Producătorul, în centrul experienței

Dincolo de diversitate, elementul comun al produselor listate pe Hambar este proveniența cunoscută. Platforma pune în centrul experienței producătorul și oferă cumpărătorului informațiile necesare pentru a înțelege cine se află în spatele produsului pe care îl comandă.

Hambar nu funcționează doar ca un loc în care sunt listate produse, ci construiește și infrastructura prin care acestea ajung de la producător la cumpărător. Utilizatorii pot adăuga în același coș produse de la mai mulți producători, pot plăti cu cardul și pot primi comenzile atât în România, cât și în toate țările din Uniunea Europeană.

Hambar funcționează prin două aplicații: Hambar, pentru cumpărători, și Hambar Producător, prin care producătorii își gestionează produsele, stocurile și comenzile. În ambele aplicații, utilizatorii beneficiază de asistență prin chat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Continuăm să ne dăm cu părerea și să lansăm cifre despre producțiile agricole, înainte să înceapă strângerea recoltelor de pe câmp. De obicei, primii care se lansează în preconizarea cifrelor materiei prime agricole sunt oficialii, de la Ministerul Agriculturii, de la Guvern. Apoi, se aruncă în pronosticuri și unii dintre fermieri, cărora eu le zic „lăudăroșii”. După care, intervin alți fermieri care strigă la toți ceilalți menționați înainte să nu mai vorbească despre cifre, că traderii de cereale, atenți la toate aceste discuții, vor scădea prețurile. Mass-media vine și ea din urmă și scrie despre „producții-record”, „maxime istorice”, „grânarul Europei”.

În orice țară civilizată, educată, statisticile sunt făcute după anumite șabloane de specialiști care, din păcate, în România noastră cam lipsesc, inclusiv de la Institutul Național de Statistică, organ al statului. La români, datul cu părerea înseamnă statistică.

Și iată că, până să ajungă grânele în hambare, culturile agricole au fost puse la pământ de vijelii, grindină, incendii și, nu în ultimul rând, de secetă. Aceasta este realitatea din luna iunie 2024, când în multe zone din țară fermierii nu prea au avut ce recolta la culturile înființate în toamna lui 2023, iar la cele înființate în primăvara acestui an se uită îngroziți. Seceta face ravagii peste tot în țară. „Plouă-n mai, faci mălai”. A plouat în mai, dar perioadele caniculare mult prea lungi care au urmat și care continuă distrug orice urmă de speranță a agricultorilor. Chiar și la cei care au irigat, arșița reduce producțiile.

Observ că tot mai mulți se întreabă dacă mai are rost să facă agricultură. Sunt deja ani buni de când fermierii încearcă, prin tehnologii, prin reducerea cheltuielilor și prin multe alte tehnici, să reziste actualelor provocări. Este cert că singuri nu pot face față și își îndreaptă atenția către statul la care contribuie prin taxe și impozite. Sunt multe de spus și dezbătut, dar mă opresc la secetă și la ajutorul statului român.

Spun unii că există asigurările. La 100% calamitate, fermierul primește 1.500 lei/ha, însă practica demonstrează că suma primită este mult mai mică. Cât bagă în pământ agricultorul? Păi, cam între 3.000 și 10.000 lei/ha, în funcție de multe variabile (tehnologie, inputuri, arendă, credite etc). De la calculele astea, judecați dvs. Ca să nu mai amintesc că despăgubirile ajung în ferme uneori mult prea târziu.

Vorbim despre managementul riscului, de zeci de ani, iar cei afectați de secetă așteaptă cu mâna întinsă să primească ceva, în loc să-și dea mâna toți pentru construirea unei soluții viabile de asigurare. Avem legislație adaptată realităților de azi? Pare că nu!

Și nu doar că legislația-i deficitară, dar fermierul mai e și „furat” legal de stat. De ce afirm asta? Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reține 3% din subvenția fermierului, din plățile directe, conform unui regulament european, pentru instrumentul de risc. Pentru gestionarea acestor bani opriți de APIA, în Planul strategic se precizează că se va crea un instrument de management al riscului. Prin urmare, fiecare fermier care contribuie are garanția că, în momentul în care are un risc de calamitate, are și dreptul să primească o sumă, ca despăgubire.

Să recapitulăm: APIA ia o sumă din subvenția fermierului pentru a-l despăgubi în caz de calamitate, dar banii, pentru moment, nu pot fi cheltuiți deoarece autoritățile statului nu au mers mai departe, respectiv să creeze acel instrument de management al riscului. Astăzi, după doi ani de reținere, cred, a acelui procent, legislația necesară nu există, nu este definit, practic, acest instrument de risc. Cine îl gestionează, cum se derulează, ce proceduri are, nu se știe nimic, pentru că legislația nu s-a adoptat, nu există.

Și *utut, și cu banii luați, ăsta-i fermierul anului 2024 în România. Ce mai mâncăm? Vedem după acest an electoral. Cu cifrele vehiculate ca producție agricolă e clar că nu ne putem hrăni și nici nu putem duce un trai sănătos.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Titan Machinery România, parte a grupului american Titan Machinery Inc, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de utilaje agricole și de construcții din lume, anunță intrarea pe piața industriei producătoare a cartofului din România, cu un segment impresionant de utilaje ale unuia dintre cei mai renumiți producători pentru tehnologia cartofului – AVR Machinery.

„Astfel, Titan Machinery România pășește cu fermitate pe piața autohtonă a tehnologiei cartofului cu un segment variat de utilaje tehnologice marca AVR, aducând în prima fază utilaje pentru cultivare, semănare, tocare vrejuri și recoltare a culturii de cartof, urmând să îmbogățească portofoliul propriu și cu alte segmente complementare de utilaje necesare unei culturi performante a cartofului”, arată Bogdan Constantin, specialist Comunicare & PR.

AVR Machinery este un producător de echipamente agricole cu sediul în Belgia, unul dintre cei mai mari producători din lume de utilaje pentru cultura de cartof, echipamentele sale fiind comercializate în peste o sută de țări de pe mai multe continente. Compania produce o gamă completă de utilaje sofisticate pentru industria cartofului (n.r. și alte plante bulboase și tuberculoase). Această tehnologie include pregătirea patului de germinație, plantare, formare bilon, îndepărtare lujeri, recoltare și depozitare.

„Unul dintre obiectivele acestui proiect important pentru Titan Machinery România este de a asigura că mai multe produse vandabile ajung în hambar folosind mai puține resurse. Așadar, pentru a vă putea oferi suport optim, investim în accesibilitatea facilă de a implementa cea mai înaltă tehnologie de cultivare a cartofului, astfel încât fermierul din România să aibă cel mai bun raport cost-beneficiu de pe piață. Accesibilitatea implementării acestei tehnologii de către fermierii din România presupune mai mulți pași, de la consultanță și elaborare proiect, până la cele mai potrivite soluții de implementare, adaptate fiecărei tipologii de fermă, sol și particularitate climaterică. Prin urmare, Titan Machinery România este pregătită să ofere tot suportul necesar prin echipele sale comerciale și tehnice, începând de la informare și consultanță, până la punere în funcțiune, servicii și suport post-vânzare pe întreg teritoriul României. În acest sens, în viziunea Titan Machinery România, acest proiect nu este dedicat numai zonelor tradiționale cultivării cartofului din județele Brașov și Covasna, ci tuturor zonelor agricole cu potențial în implementarea profitabilă a acestei culturi”, precizează Răzvan Tomescu, director marketing.

Eticheta AVR de calitate KEEN & GREEN definește faptul că mașinile și utilajele AVR sunt echipate cu tehnici care promovează durabilitatea și simplitatea de utilizare. „Utilajele AVR sunt numite ecologice nu doar datorită culorii lor îndrăznețe, ci și datorită durabilității lor. Utilajele AVR au cel mai mic consum posibil de combustibil, iar construcția lor robustă le asigură o durată foarte mare de viață, pentru ca fermierii să-și poată recupera investiția foarte rapid”, punctează Bogdan Constantin.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!