Într-un peisaj dominat de multinaționale, familia Zanc se ridică precum o mică rezistență, producând lactate și brânzeturi de calitate în România. Cei doi frați, Ambrozie și Călin Zanc, au pornit de la consultanță agricolă și au ajuns să înființeze Lactate Someșene Dej, o fabrică de lactate cu un brand distinctiv - „Țarina”. Cu o devotare deplină, aceștia se străduiesc să aducă în fața consumatorilor produse tradiționale și naturale, într-o piață dominată de produse procesate. Cu toate că întâmpină provocări din partea marilor lanțuri de supermarketuri și a lipsei de sprijin guvernamental, familia Zanc rămâne hotărâtă să promoveze tradiția și să aducă în continuare produse de calitate pe piața lactatelor românești.

Despre industria alimentară românească e destul de greu să spui că este românească, pentru că e dominată de multinaționale. Nu spunem că este doar situația României. Multinaționalele fac legea în multe țări, de aceea se și numesc așa. Procesul de mondializare este început de mult și își are ca principal instrument comunicarea din ce în ce mai facilă, iar ca motor, economia. Comunicarea, pentru că ne determină să dorim să trăim precum cel pe care îl vedem la televizor, pe internet, iar economia, pentru că „cineva” poate să vină în întâmpinarea acestei dorințe. Lucrurile sunt simple și nu trebuie să ne gândim la cine știe ce conspirație. Este un proces social cât se poate de natural. Ceea ce ne întristează este că foarte multe elemente din patrimoniul cultural al lumii se pierd pentru că un consumator nu poate să trăiască în două feluri, și așa cum vede, și este atras să o facă, și conform tradițiilor sale. Sunt societăți mai deschise la nou, dispuse la schimbare, ale căror tradiții sunt deja la muzeu, și altele mai conservatoare, ce par pentru cele dintâi „de pe altă planetă”. România este destul de echilibrată, din acest punct de vedere, dar presiunea este destul de mare și, pe plan economic, slăbiciunile administrative – administrația este singura care se poate opune unui proces monopolizator – au dus la situația actuală.

O mică rezistență în fața multinaționalelor

Și totuși, la fel ca în alte locuri ale lumii, există și o „rezistență”, de fapt o micro-piață a conservatorilor nostalgici care pot alimenta o parte din industria locală.

Beneficiara acestei evoluții este și fabrica de lactate și brânzeturi la care am poposit recent. Este vorba despre Lactate Someșene Dej, înființată de doi frați, Ambrozie și Călin Zanc, care au hotărât, la un moment dat, să nu se mai mulțumească cu statutul de colectori de lapte, adică de intermediari între crescătorii de animale și procesatori, și să devină capăt de linie.

Prima afacere cu care au început a fost de consultanță agricolă, lucrând pentru o mare multinațională cu care „am înființat peste 68 de ferme de vaci, în Transilvania, ferme foarte bine puse la punct. Am vrut să facem o trecere de la familia care crește vaci, deci practic de subzistență, către o fermă de familie, deci de la 2, 3, 4, 5 vaci la 30 de vaci. Și așa am început. După care am intrat în zona de colectare lapte, adunând laptele de la aceste ferme, și îl dădeam mai departe procesatorilor mari. Dar aveam o problemă în tot circuitul ăsta, că eram un tampon și am ajuns să avem din ce în ce mai puțin, iar atunci ne-am întrebat: de ce să nu procesăm noi laptele pe care-l colectăm? Am decis să facem această investiție, dar practic nu am avut bani, am început acest business cu un împrumut de la bancă pe care l-am girat cu un teren agricol mare… deci practic am început cu minus”, spune Călin Zanc.

Construim un brand, nu renunțăm

Au început pe minus, ca alți mulți curajoși. Curajoși sau inconștienți, cum le-ar spune unii, aceia trecuți deja prin noianul de piedici și greutăți inerente. De altfel, s-au convins și ei că nu e ușor. „Sincer, am crezut în acest sector și cred în continuare, dar la câte probleme am avut pe parcursul acestor investiții și al acestei construcții de brand, de business, de ceea ce facem noi, probabil trebuia renunțat la un moment dat, dar am spus că nu renunțăm și mergem înainte.”

Păi, în primul rând, nu te lasă „minusul” să renunți. Deși ne-a spus că sunt mulți cunoscuți ai lui care au făcut-o, pentru că nu au mai rezistat. „Nu vom renunța decât atunci când nu se va mai putea. La un moment dat poți ajunge în direcția aceea, noi cunoaștem mulți oameni care au investit în acest sector și au renunțat la un moment dat pentru că efectiv nu au putut să meargă mai departe. Asta, din cauza problemelor de finanțare, din cauza lipsei de interes a autorităților noastre. Nu i-au protejat deloc pe cei care au investit în aceste sectoare, ba din contră, au fost lăsați să fie exploatați la maximum.”

Așa cum spuneam, autoritatea administrativă a unei țări este singura care poate opune rezistență reală tendințelor de monopol pe care, în baza principiului de maximizare a profitului, orice societate comercială poate să o aibă.

Din fericire, ei par a fi pe drumul cel bun, deci departe gândul renunțării. Și spunem asta pentru că au ales nu doar să producă derivate din lapte, pe care doar să le vândă într-un fel, cum s-o putea, ci au ales să construiască un brand. Grea treabă, zice și Călin Zanc: „Este foarte greu să creezi un brand, o marcă, lucrăm de ani de zile la acest lucru, am început ușor-ușor să intrăm pe piață, dar este greu să pătrunzi, pentru că vă dați seama că ne luptăm cu niște coloși industriali, dacă-i putem numi așa”. E adevărat că pare inegală și oarecum necinstită această „luptă”, dar trebuie să înțelegem că aceia mari au fost și mici odată, cum mari pot ajunge și cei care sunt mici acum.

Calitate premiată

Dar probabil că frații Zanc nu se gândesc la asta și bine fac, pentru că acum se gândesc la ce pot face acum, de exemplu o marfă de calitate. „Vorbim despre acidofile, despre smântâna de bivoliță, smântâna de vacă, iaurtul de bivoliță, iaurtul de vacă, pe care le facem tot așa cum se făceau odată, și sunt bucuros când văd comentarii unde scrie: «Am gustat ceva ce n-am mai gustat de la bunicii mei». Telemeaua de oaie pe care am produs-o noi a câștigat Medalia de aur în Germania, la Institutul DLG, Telemeaua de bivoliță, Medalia de argint și Telemeaua de vacă, Medalia de bronz. Deci suntem cu niște produse de bună calitate pe piață, recunoscute internațional în acest moment. Au fost premiate sub brandul „Țarina”. Am ieșit cu aceste produse pe piață sub acest brand, „Țarina”, și suntem bucuroși că am câștigat și o să mai participăm și la alte tipuri de certificări în exterior, pentru că sunt recunoscute în UE și pentru noi este important acest lucru. Anul acesta în noiembrie, vom duce și celelalte tipuri de produse la degustat tot la acest institut, dar și la alte institute cu certificare afară, ca să fie o paralelă să vedem dacă într-adevăr sunt la nivelul pe care ni-l dorim.”

Nu încape vorbă, ar participa la asemenea concursuri și în țară, dar nu prea sunt. Căci, zice Călin Zanc, „momentan, nu prea avem specialiști care să deguste brânza în România, s-a discutat acest lucru și sperăm să reușească doamna Corina Mareș să facă acest lucru, că lucrează pentru a promova o echipă de degustători de brânzeturi și o școală pentru acest sector, pentru că este foarte important să cunoască producătorii mai mici, mai mari și chiar – de ce nu? – cei din gospodării ce înseamnă anumite lucruri în a procesa lactatele”.

Un lanț eficient de colectare a laptelui

Așa cum spuneam, fabrica despre care vorbim se află în Dej, un oraș aflat în apropierea graniței mai multor județe, astfel că atunci când domnul Zanc spune că „noi colectăm laptele din jur, din toate județele, de la Maramureș, Sălaj, Bistrița, Țara Lăpușului, Valea Someșului”, pare că au un bazin de colectare imens, dar în fapt colectarea se face de pe o suprafață relativ mică: „Nu ne-am îndepărtat foarte tare de Dej, ci undeva la o rază de 56-60 km maximum”. În schimb, procesul de colectare este unul foarte extins pentru că laptele provine de la foarte mulți furnizori. „Avem peste 150 de puncte de colectare. Ciobanilor, la stâne, le-am dat tancuri de răcire, deci am ajutat și am sprijinit mult crescătorii din zonă, suntem cunoscuți pentru colectarea de lapte din 2007, au încredere în noi, au mai încercat și în alte părți, au văzut că suntem totuși o firmă serioasă, ne-am respectat cuvântul pe care l-am dat, și contracte avem cu peste 1.880 de ferme de familie. Foarte multe, foarte greu, foarte mult de lucru…”. Într-adevăr, foarte mult de lucru, dar se pare că au și un avantaj, calitatea laptelui: „Avem un lapte bun, de calitate, și, putem spune – încă nu este certificat, dar va fi pe viitor –, că este un lapte natural, pentru că acești crescători de la care colectăm lapte nu cresc intensiv aceste animale, sunt oameni cu gospodării de subzistență, de la 3 la 10-15 capete, și le cresc într-un anumit fel.”

Acum procesează aproximativ 25.000 de litri de lapte pe zi, dar au loc de creștere, pentru că fabrica are o capacitate mult mai mare: „Capacitatea fabricii este mai mare, undeva la 60.000 de litri pe zi, dar colectarea noastră este de 25.000 pentru vară și avem în perioada în care este laptele de oaie în jur de 1.200.000 – 1.300.000 de litri de lapte de oaie pe sezon, la bivoliță este un pic mai puțin, undeva la 1.500-1.200 de litri pe zi, momentan. Colectăm lapte de vacă, lapte de bivoliță și lapte de oaie, în sezonul în care este lapte de oaie. Pentru oaie avem primăvara – mai, iunie, iulie, august –, bivoliță și lapte de vacă avem permanent”.

Investiții pentru viitor – fabrica „Grota de la Țaga”

Vorbeam mai devreme despre faptul că e greu să se mențină și că uneori trebuie să lupte cu gândul renunțării. Este remarcabil că, în pofida acestor frământări, frații Zanc acționează cu un curaj demn de admirat. Nu doar că nu dau înapoi, dar și fac pași înainte, achiziționând încă o fabrică. E adevărat, una cu potențial, fabrica de la Țaga. „Acolo avem o grotă unică în lume, care adăpostește o bacterie ce nu se poate reproduce în nicio altă parte a lumii. Prin urmare, produsele respective nu pot fi create în altă parte decât acolo. După maturare, aceste produse devin cu adevărat unice. Bacteriile din grotă își îndeplinesc funcția astfel: cu cât sunt mai multe produse puse la maturat în grotă, cu atât ele lucrează mai eficient și mai intens.”

Și nu doar că au achiziționat-o, încă de anul trecut, dar au și investit în modernizarea ei. „Am făcut o investiție mare acolo și este de actualitate. Doar la grotă nu am intervenit și nu vom interveni niciodată, deoarece  este așa de peste o sută de ani. În acea zonă deja efectuăm probe, deoarece suntem pe cale de a obține autorizația finală, practicăm producția unui produs tradițional și dorim să obținem Indicația Geografică Protejată (IGP) pentru acea regiune. Mai avem foarte puțin de lucru și vom deschide fabrica, deoarece am finalizat renovarea și retehnologizarea și am schimbat fluxul tehnologic.”

Acolo se va adăuga un nou bazin de colectare a laptelui. „În viitor, pentru noua fabrică pe care am achiziționat-o anul trecut, la Țaga, fosta fabrică «Grota de la Țaga», unde se produce renumita brânză Năsal, vom colabora și cu cooperativa Someș-Arieș, pentru că au acolo câteva ferme mici pe care de comun acord le îndrumăm spre noi, dorim să ajungă cât mai repede laptele materie primă la fabrică și, având în zonă, e foarte simplu pentru noi dacă suntem în colaborare cu ei. Sigur, în viitor ne gândim să colaborăm în funcție de ce capacitate vom vinde, putem colabora din ce în ce mai mult, că suntem colegi și prieteni cu cei din cooperativă și tot timpul participăm împreună la evenimente, pentru că are o mare influență în zonă cooperativa Someș-Arieș.”

De vândut, își vând produsele prin intermediul multinaționalelor, că nu prea există alte căi eficiente, în pofida inconvenientelor despre care o să și vorbim mai jos. Ei sunt mulțumiți că o pot face, considerând că acestea iau de la ei pentru calitatea bună a mărfii: „Avem contracte cu multinaționale care cumpără o cantitate foarte mare de produse, ceea ce ne face să credem că le achiziționează datorită calității superioare a acestora și faptului că respectăm un proces tehnologic strict, la care ne raportăm în mod riguros. Utilizăm doar materii prime de calitate, cum ar fi laptele, și toate celelalte inputuri necesare în procesul tehnologic. Deși, în ultimii doi ani, costurile s-au majorat semnificativ, referindu-mă la ambalaje, sare, cheaguri și culturi, noi nu am făcut niciun compromis în privința calității, ci am menținut același standard înalt”.

Provocările din industria lactatelor din România

Dar să vedem și care sunt aspectele care grevează această zonă de nișă a industriei laptelui. Unul dintre ele ar fi chestiunea prețului, despre care Călin Zanc zice că nu este corect repartizat între producătorii de lapte, procesatori și vânzători, aceștia din urmă luând „partea leului”. „Putem discuta de un lanț în care ar trebui ca producătorul de lapte să-și ia banii pe care-i merită, procesatorul de lapte să-și ia banii pe care-i merită și retailerii și cei care vând produsele lactate la fel. Pentru că produsele noastre ajung astăzi la raft cu un preț foarte mare, până astăzi nu au scăzut prețurile, deși noi și producătorii de lapte am scăzut prețurile și în acest moment nu intervine nimeni, doar la ședința de guvern s-a spus că trebuie să scădem prețul, dar nu retailerii care au un adaos foarte mare, ci producătorul și procesatorul de lapte… Și retailerul? Producătorul l-a scăzut foarte mult în momentul de față, că ați văzut, a ajuns de la 3 lei la 1,50 – 1,30, vine din Polonia laptele — și unde să-l mai scadă?, pentru că în momentul ăsta el este în deficit și nu are o eficiență economică la fermă”, spune Călin Zanc și din postura de producător, pentru că trebuie să spunem că este și președintele asociației de crescători de bivoli.

Și legat de raportul pe care procesatorul ar trebui să îl aibă cu producătorul de lapte, el face o remarcă de foarte mult bun simț, la care puțini se raliază: „Dacă producătorul de lapte dispare, procesatorul și-a dat seama că are o problemă: că odată vine laptele mai ieftin din afară, dar după ce aceia de afară își vor da seama că nu mai avem noi lapte, or să vină cu el mult mai scump. Și atunci iar avem o altă problemă. Deci, de aceea eu zic că ar trebui menținut acest lanț și să creștem sectorul zootehnic, și să-l ajutăm să producă din ce în ce mai mult, nu mai puțin și să ne dispară fermele an de an”.

Cel mai expus la extincție este sectorul creșterii bivolilor, susținut acum doar de o mână de pasionați. „Vor dispărea odată cu acești crescători pasionați, care sunt în vârstă, și aceste animale, cu excepția cazului în care reușim să convingem tinerii în următorii ani că este un animal ce merită să continui să-l crești și să obținem pentru acest sector, bubalinele, o eficiență mai mare.”

Prinși la mijloc

Este conștient că nu se poate fără cei trei parteneri din lanț, producători, procesatori, comercianți, dar consideră că marile lanțuri de supermarketuri pun o presiune prea mare pe procesator, care se vede constrâns să facă stocuri. Aceste stocuri reprezintă o altă problemă majoră cu care se confruntă chiar și marii procesatori. Cauzele sunt, pe de o parte, venite, așa cum spuneam, de la comercianți. „Supermarketurile cer prețuri la un anumit nivel, se pun niște condiții foarte dure și dacă ne uităm la colegii noștri din această industrie a laptelui, majoritatea au probleme în partea de lanțuri de supermarketuri, și acolo prețul final este foarte mare în comparație cu prețul care pleacă de la noi, și presiunea cea mai mare întotdeauna se pune pe procesator. Suntem la mijloc, suntem presați de aceste două tampoane. Dacă nu ar fi producătorul de lapte, nu am avea din ce să producem lactatele, dacă nu avem lanțurile care vând produsele lactate, nu avem unde să le vindem. Pentru că la un nivel nu mai poți să vinzi doar tu, pe rețelele tale proprii.”

Problema cu stocurile este că acestea trebuie conservate și asta necesită eforturi financiare suplimentare, pe care nu le pot suporta și pentru care nici nu primesc credite din partea băncilor. „Cea mai mare problemă a noastră este finanțarea stocurilor pe care le avem. Pentru că noi acum avem stocuri foarte mari și este normal, eu trebuie să asigur permanent, lunar, brânza, telemeaua de oaie maturată, pe care noi o facem în patru luni și s-o ținem un an și șase luni până vine celălalt lucru de anul viitor, și atunci noi trebuie să facem stocuri mari pe care trebuie să le depozităm. La noi, în România, încă nu avem o bancă să te împrumute pentru stocuri și să-ți ia stocurile ca garanție. La noi trebuie să te duci cu absolut tot ce ai, să girezi peste, și aici este o problemă destul de mare.”

E nevoie de colaborare

Nemulțumirea interlocutorului nostru este dată și de paradoxul pe care-l sesizează. Cu toate că suntem o țară importantă în Europa în ceea ce privește agricultura, nu reușim să influențăm deciziile care se iau în domeniu la Comisia Europeană. „Pe tot acest lanț avem reprezentanți, avem europarlamentari în Comisia pentru agricultură și nu suntem o țară cu puțini, că suntem a cincea în UE și avem destul de mulți reprezentanți.” Ceea ce este mai grav, în opinia sa, este că nu se iau decizii competente pe plan local. „Trebuie doar să adaptăm ceea ce este în alte țări și în țara noastră. Sunt multe lucruri care nu se potrivesc, dar se pot adapta la ceea ce avem noi în țară. Dacă nu intervenim cu sprijinul de la Uniune, guvernamental, dacă organizațiile nu stau la masă și nu ajung la un consens cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse, vom avea o gravă problemă. Companiile vor dispărea involuntar. Cele mai multe companii românești cu branduri mari au fost achiziționate de multinaționale din străinătate. Ele au știut ce să facă cu ele, noi nu putem. Aici putem învăța multe din alte țări, unde fermierii s-au confruntat cu nemulțumiri și au ieșit în stradă, dar au găsit întotdeauna soluții pentru a merge mai departe. Așadar, ar trebui să găsim împreună aceste soluții – asociații, cooperative, toți procesatorii – toți acești actori ar trebui să stea la masă și să colaboreze, inclusiv cei din multinaționale care vând produsele finale, deoarece și pentru ei ar fi mai simplu să vândă produse procesate în România decât produse importate din afară.”

Pasiunea merge mai departe

Familia Zanc nu doar că a reușit să creeze o afacere solidă în industria lactatelor, dar a reușit și să transmită pasiunea și cunoștințele generației viitoare. Călin Zanc a dezvăluit că unul dintre nepoții săi este implicat activ în afacere și îi oferă sprijin în cadrul companiei. „Am și un nepot care e tot timpul alături de noi și ne sprijină cu multe lucruri în firmă, și practic cred că aici a fost un plus pentru noi, că suntem doi frați care pot să se sprijine unul pe altul, când unul cedează, vine celălalt și spune: hai să facem ceva, nu se poate, reușim cumva.”

De asemenea, el a menționat că fiica fratelui său a urmat o facultate în domeniul științelor agricole și se specializează în industria alimentară, iar fiica sa se pregătește în domeniul turismului internațional și are planuri de a dezvolta o ofertă de agroturism în zona Țaga. Toate acestea evidențiază angajamentul familiei Zanc de a continua tradiția în industria lactatelor și de a aduce inovație și dezvoltare în acest domeniu. „Noi vrem să continuăm să vedem cât de departe o să mergem. Ca familie, cred că este mai simplu un pic, că v-am spus că este un sprijin întotdeauna, când nu poate unul, vine celălalt și ajută.”

 Vom sta și noi să urmărim cât de departe or să meargă, deși nu putem decât să fim optimiști în privința acestei „construcții”, mai ales că ea are viitor și dincolo de „mâine”.

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

Campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, în perioada 6 - 8 octombrie 2023, două evenimente anuale, cu impact major în domeniul agroalimentar, respectiv al interacțiunii cu animalele: Transilvania Food Summit și Ziua Interacțiunii Om-Animal (ZIOA).

Ca și la precedentele două ediții, Transilvania Food Summit va reuni sute de specialiști în domeniul agroalimentar. Importanța summitului găzduit de USAMV Cluj-Napoca este reliefată și de latura academică a dezbaterilor, susținute de profesori și cercetători în domeniu agroalimentar din universități și institute de cercetare din Europa, alături de membri ai Academiei Române și ai Academiei de Știinte Agricole și Silvice.

Lista participanților la eveniment mai include fermieri și grupuri/asociații de producători agricoli, GAL-uri, producători și retaileri de utilaje pentru agricultură și industrie alimentară, procesatori și asociații din industria alimentară, reprezentanți ai companiilor de retail alimentar, reprezentanți ai asociațiilor din domeniul HoReCa, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, naționale și internaționale, executivi din domeniile financiar-bancar, IT, juridic.

La summit vor participa și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. De asemenea, se vor alătura delegați ai Comisiei Europene (DG Agri și DG Regio), ai Parlamentului European, dar și ai COPA-COGECA, structura care reprezintă interesele fermierilor și ale cooperativelor la nivel european.

Lucrările se vor desfășura în Aula Magna „Mihai Șerban”, iar pe platoul din fața acesteia va avea loc, în aceste trei zile, un târg de produse tradiționale locale și ale meșterilor populari locali. Și USAMV Cluj-Napoca va avea standuri cu produse din fermele și stațiunile proprii, între care vinurile de la Stațiunea Vinea Apoldia Maior, legume și fructe de sezon, alături de plante ornamentale și trandafiri din colecția Stațiunii de Cercetare Horticolă. Ansambluri și artiști care promovează tradițiile culturale transilvane vor întregi atmosfera evenimentului, iar detalii despre program și lista speakerilor sunt disponibile pe site-ul oficial: http://transilvaniafood.ro/#top.

Deschiderea oficială va avea loc vineri, 6 octombrie 2023, de la ora 10.00, cu participarea rectorului USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi.

Al doilea eveniment găzduit de universitatea clujeană este Ziua Interacțiunii Om-Animal (ZIOA), care a ajuns la ediția a 23-a și se va desfășura sâmbătă, 7 octombrie 2023, între orele 10.00 – 15.00, în zona clădirii Rectoratului.

Dedicată Zilei mondiale a animalelor, sărbătorită anual în data de 4 octombrie, ZIOA va cuprinde numeroase activități educative: grupuri de discuții despre bunăstarea animalelor și programele de studii în domeniu, standuri educaționale, prezentare oportunități de voluntariat și foster, interacțiuni cu echipe de oameni și câini de terapie, târguri tematice artizanale, activități de observație și cunoaștere a animalelor, promovarea adopției și deținerii responsabile a animalelor, cunoașterea păsărilor din campusul USAMV Cluj-Napoca, consiliere despre dresaj pozitiv și îmbogățire comportamentală etc.

Va putea fi vizitat și Complexul Acvaristic al USAMV Cluj-Napoca, care va găzdui și Atelierul de cunoaștere a insectelor (Muzeul Zoologic al UBB) și Colțul de cunoaștere a reptilelor (Vivariul UBB).

ZIOA 2023 va reuni cadre didactice, cercetători și studenți-voluntari din USAMV Cluj-Napoca (Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii; Facultatea de Medicină Veterinară), din cadrul UBB Cluj-Napoca (Vivariul UBB, Muzeul Zoologic UBB, Organizația Studenților pentru Natură), precum și instituții și ONG-uri din domeniul interacțiunilor pozitive om-animal, în mod particular cele deschise spre oferire de voluntariat, oportunități de practică și angajare a viitorilor absolvenți. Programul detaliat îl găsiți pe pagina evenimentului: https://fb.me/e/6Xjyijo1K.

Animalele de companie sunt binevenite la evenimentul ZIOA 2023, dar se solicită deținătorilor să garanteze pentru câini/pisici vaccinările la zi și că nu manifestă comportamente agresive față de oameni și alte animale. Deținătorii animalelor sunt rugați să aibă asupra lor lesă, apă, hrană și elemente de igienizare necesare asigurării confortului animalelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 5 iulie 2023, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a semnat decizia de prelungire a duratei de execuție a proiectelor contractate în cadrul PNDR 2014-2020, ținând cont de stadiul de realizare, de specificitatea fiecărui proiect, precum și de evitarea riscului de dezangajare a fondurilor, cu încadrarea în perioada maximă de eligibilitate a cheltuielilor FEADR, respectiv 31 decembrie 2025.

Decizia a fost luată în baza legislației europene care prevede extinderea cu încă doi ani a perioadei inițiale de implementare a PNDR care expira la 31 decembrie 2023, dând astfel posibilitatea autorităților române să efectueze plăți și după sfârșitul acestui an. Potrivit datelor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în prezent sunt în derulare 3.269 contracte finanțate prin PNDR 2014-2020, aflate în diferite stadii de implementare. Prin prelungirea duratei de execuție a proiectelor, numărul investițiilor realizate prin PNDR și gradul de absorbție a fondurilor alocate României vor crește.

Prelungirea duratei de execuție a contractelor de finanțare după data de 31 decembrie 2023 se va realiza cu condiția ca stadiul implementării proiectului să fie de minimum 30%, demonstrat prin  plățile efectuate de către AFIR și/sau plățile beneficiarilor către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări.

Prelungirea duratei de execuție se poate acorda pentru o durată de maximum un an cu posibilitatea extinderii, dacă este cazul, până la data de 31 decembrie 2025, în funcție de stadiul de realizare a proiectului şi a fezabilității încadrării în termenul final de eligibilitate a cheltuielilor, cu respectarea condițiilor procedurale prevăzute pentru aprobarea prelungirii duratei de execuție (condițiile pentru beneficiarii care au primit avans și plată penalități).

MADR precizează că, pentru alte contracte încheiate în baza alocării 2014-2020 (cu excepția tranziției) aferente sub-măsurilor 6.1, 9, 16 și cele încheiate în cadrul LEADER a căror durată de execuție aprobată a fost mai redusă față de termenul procedural, prelungirea se poate acorda până la împlinirea celor doi, trei sau cinci ani de execuție conform procedurilor în vigoare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 17-18 decembrie 2022, are loc Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane, în comuna Ghimeș-Făget din județul Bacău. Evenimentul ajuns la a cincea ediție se va desfășura în incinta Casei de Cultură din Ghimeș-Făget.

La fel ca la edițiile precedente, timp de două zile sunt aduse laolaltă roadele strădaniei producătorilor iscusiți de bunătăți locale de pe Valea Muntelui, armonizate de colinde și spectacole autentice locale. Vor putea fi degustate și cumpărate preparate din carne, produse lactate, produse apicole, preparate din pește, dulciuri și produse din cătină. Creatorii de măști și costume populare își vor expune și ei produsele.

Scopul unui astfel de eveniment este susținerea și promovarea micilor producători, a meșteșugarilor și ansamblurilor folclorice de pe Valea Muntelui, între localitățile Ghimeș-Făget și Dofteana.

La Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane va avea loc și obișnuita „Expoziție-Concurs de împodobit brazi” cu decorațiuni lucrate manual și obiecte artizanale.

Evenimentul, susținut de Consiliul Local Ghimeș-Făget și Grupul de Acțiune Locală (GAL) Valea Muntelui, este organizat în parteneriat cu firmele Degustarium și Xilopal.  

Foto: eveniment Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat „Îndrumarul” pentru aplicarea OUG 64/2022, act normativ care se referă la ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

OUG 64/2022 reglementează unele măsuri pentru ajustarea prețurilor necesare actualizării costurilor investiției în contractele de achiziție publică/contractele sectoriale/acordurile-cadru, precum și în alte categorii de contracte, respectiv pentru ajustarea devizelor generale de investiții în cadrul contractelor de finanțare care au asigurate sursele financiare parțial sau integral din fonduri externe nerambursabile.

Având în vedere decizia Comisiei Europene, emisă în data de 12 septembrie 2022 privind modificarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, începând cu data de 13 septembrie 2022, data de referință de la care curg termenele prevăzute în OUG 64/2022, cu modificările și completările ulterioare, privind ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale, beneficiarii care au proiecte în implementare la această dată, în cadrul submăsurilor 4.3 (componentele infrastructura de irigații și infrastructura de acces agricolă), sM 7.2 (Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică), sM 7.6 (Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural) și 19.2 aferentă, își pot ajusta valoarea proiectelor în conformitate cu prevederile OUG 64/2022.

„Îndrumarul” pentru aplicarea OUG 64/2022 poate fi consultat aici: https://bit.ly/3LMVT6P

Foto: Titan Machinery România

În perioada 16 august - 7 octombrie 2022 se va desfăşura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B - Implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală a submăsurii 19.3 - Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală, din PNDR 2014-2020.

Alocarea disponibilă acestei sesiuni, aferentă Componentei B - Implementarea activităţilor de cooperare din cadrul submăsurii 19.3, este de 9.597.024 euro.

Sprijinul poate fi acordat doar cu condiţia ca acţiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Detaliile privind condiţiile de eligibilitate şi selecţie a proiectelor sunt prezentate în Ghidul Solicitantului pentru implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală selectate - Componenta B din cadrul submăsurii 19.3, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, secţiunea LEADER.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM) a demarat, conform HG 332/2019, procedura pentru constituirea Consiliului Național al Muntelui (CNM) și invită organizațiile cu activitate pro-munte să se înscrie pentru a participa la procesul de selecție în vederea desemnării reprezentanților în cadrul CNM.

La nivel național se constituie Consiliul Național al Muntelui(CNM) cu scopul asigurării legăturii dintre Guvern și reprezentanții zonei montane, pentru punerea în aplicare a strategiilor și politicilor acesteia, conform Legii muntelui nr. 197/2018 și Hotărârii de Guvern 332/2019 privind stabilirea componenţei, atribuţiilor şi responsabilităţilor comitetului de masiv şi ale Consiliului Naţional al Muntelui, cu modificările și completările ulterioare. CNM este prezidat de prim-ministrul României, iar ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este vicepreședintele CNM.

La procesul de selecție în vederea desemnării reprezentanților în cadrul CNM pot participa asociațiile agricultorilor și producătorilor din grupele de munți; grupurile de acțiune locală din zona montană; societatea civilă din cadrul organizațiilor cu activitate în domeniul protecției și dezvoltării durabile a zonei montane; fondul cinegetic din zona montană.

Pentru fiecare categorie de organizație, se va desfășura câte o procedură de selecție prin vot, iar reprezentantul desemnat va fi membru cu drept de vot în cadrul CNM.

De altfel, organizațiile trebuie să aibă sediul și să-și desfășoare activitatea în zona montană conform Ordinului comun MADR–MDRAP nr. 97/1332/2019 privind aprobarea criteriilor de încadrare şi a listei localităţilor din zona montană, pentru a se putea înscrie.

Grupul de Acțiune Locală (GAL) Podișul Mediașului demarează un nou proiect în domeniul promovării resurselor locale – „Porcul de Bazna”.

Potrivit președintelui GAL Podișul Mediașului, Ioana Turean, proiectul „Porcul de Bazna – pilon al dezvoltării durabile în GALPM” are ca scop elaborarea unui Caiet de sarcini, care ulterior să constituie bază de pornire pentru întocmirea dosarului pentru accesarea schemei de calitate a Uniunii Europene.

În cadrul proiectului se vor selecta minimum 20 de fermieri, obligatoriu cu domiciliul sau exploatația agricolă în teritoriul GAL Podișul Mediașului. Dintre aceștia, minimum zece persoane vor participa la vizite de studiu.

Fermierii care se înscriu în proiect vor lua parte la câteva activități care, cu siguranță, le vor aduce plusvaloare.  

Seminarul de informare și difuzare de cunoștințe intitulat „Porcul de Bazna – din satele săsești, integrat în Europa” se va organiza pe durata a două zile, numărul minim de participanți fiind 20.

Crescătorii și micii producători din teritoriul GAL Podișul Mediașului vor face vizite de studiu privind exemple de asociații care au participat într-o schemă de calitate a Uniunii Europene. „Această activitate va contribui la informarea fermierilor privind obținerea de certificări a schemelor de calitate și beneficiile acestora. În cadrul proiectului propunem trei vizite de studiu. Anume, o vizită de o zi la Doripesco SA din comuna Hălchiu, județul Brașov, o vizită de o zi la Asociația de Promovare a Produselor Tradiționale de pe Valea Gurghiului, cu sediul în Ibănești, județul Mureș, sau o vizită de o zi la Asociația Crescătorilor de Ovine care deține certificare pentru Telemeaua de Sibiu. La aceste vizite vor lua parte zece persoane din grupul-țintă, membri ai asociației, fermieri sau producători locali. Scopul vizitei tematice este de a-i pune în temă pe producători despre avantajele și dezavantajele angajării pe drumul certificării”, precizează Ioana Turean.

Asociația Grupul de Acțiune Locală Podișul Mediașului s-a înființat în noiembrie 2007, fiind un parteneriat public-privat care are misiunea de a dezvolta teritoriul Podișul Mediașului, compus din 13 comune și un oraș din nordul județului Sibiu și două comune din județul Mureș.

Persoanele interesate de participarea în proiectul „Porcul de Bazna” pot contacta GALPM la numărul de telefon 0741.084.614 sau pot trimite un mesaj la e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În zilele de 30 și 31 octombrie 2021, la Domeniul Manasia are loc evenimentul „Roadele Toamnei”, ajuns la cea de-a șaptea ediție. Grupurile de Acțiune Locală Danubius Ialomița – Brăila și Naparis sunt implicate încă de la început în organizarea evenimentului de la vestitul conac din județul Ialomița, aflat la 50 km de București. Domeniul Manasia este o bijuterie de patrimoniu unică în peisajul Bărăganului, inclusă în Ansamblul Conacului Hagianoff. Domeniul include conacul boieresc, parcul de două hectare și crama de sub conac, monumente înnobilate de istoricul aristocratic al moșiei.

De șapte ani, în fiecare toamnă la Domeniul Manasia sunt sărbătorite belșugul pământului, obiceiurile culinare și tradițiile locale. Evenimentul „Roadele Toamnei” reunește anul acesta mici producători din Bărăgan, în cadrul Farmer’s Market, un târg în aer liber care promovează micile afaceri locale, vizitatorii putând cumpăra produsele expuse.

În jur de 20 de mici producători locali vor aduce la conac legume (roșii, ardei capia „urechi de elefant”, broccoli, fenicul, castraveți sau pepenași pentru murături sau vinete pufoase), fructe de sezon (mere, gutui sau căpșuni celebre), brânzeturi de fermă sau miere, toate produse ecologic în Bărăgan. De asemenea, cei care trec pragul Domeniului Manasia vor descoperi covoare țesute tradițional la război, accesorii handmade, produse pe bază de lavandă sau chiar vor putea pleca acasă cu o tuie de pepinieră. Preparatele culinare ale Domeniului Manasia vor fi și ele prezente la târg în ziua de sâmbătă – 30 octombrie, sau vor putea fi savurate în cadrul dejunului de duminică – 31 octombrie. Dintre producătorii locali prezenți la conac, amintim: Anaeli Atelier de Cofetărie (Urziceni); Cristea Valentin (Roșiori); Ferma Baciu; Ionuț Drăgan; Las Căpșuni (Fierbinții de jos); Lavandă Ialomița (Scînteia); Lucian Dumitru (Dridu); Lungu Costin; Maria Stancu (Urziceni); Mirelaxa (Luciu); Roxana Roșculeț (Jilavele); Rural Creativ (Giurgeni); Toma Cătălin; Tuia Bărboșelul (Jilavele); Vichi Berbec etc.

În cele două zile în care se sărbătoresc roadele toamnei, oaspeții Domeniului Manasia vor avea parte și de un program artisitc susținut de Ansamblul Doina Bărăganului și Corala„Sfântul Mare Mucenic Mina” aProtopopiatului Slobozia.

Pentru doritori, se organizează un tur ghidat al conacului și cramei subterane.

Vă invităm, împreună cu organizatorii, să descoperiți rezultatele muncii unor oameni pasionați, să savurați preparate tradiționale de sezon, să vă bucurați de folclor popular și povești aristocrate, la „Roadele Toamnei” de la Domeniul Manasia. Pentru toate detaliile, accesați link-ul: https://domeniulmanasia.ro/roadele-toamnei-editia-7/

Foto: Domeniul Manasia

Federația LEADER, împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), organizează Târgul Produs în GAL, ca parte integrată a evenimentului „ROMÂNIA-LEADER de 10”. Acesta are loc în Capitală, în curtea sediului MADR, în perioada 30 septembrie – 3 octombrie 2021, între orele 10:00 și 18:00, cu acces liber pentru vizitatori.

Târgul Produs în GAL este organizat cu prilejul împlinirii a zece ani de când Programul LEADER se implementează în România și 30 de ani de Program LEADER în spațiul european. Pe parcursul celor patru zile de târg, membrii Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), împreună cu producătorii, beneficiari ai acestora, au standuri expoziționale cu vânzare de produse agroalimentare și meșteșugărești/nealimentare. Sunt prezentate produse diverse, specifice mai multor regiuni. „Acest eveniment este o întâlnire a Grupurilor de Acțiune Locală din România și un simbol pentru ceea ce înseamnă cooperarea între producătorii locali și consumatori. Timp de patru zile, producătorii își vor încărca atent standurile cu produse naturale, ecologice, pregătite în fermele proprii. Totodată, meșterii populari își vor prezenta produsele la care muncesc cu migală și iscusință în atelierele din teritoriile GAL-urilor participante”, transmite Federația LEADER.

De-a lungul timpului, MADR a implementat metoda LEADER implicând GAL-urile în spiritul dezvoltării comunităților locale. Pentru viitor, MADR își propune să continue în această privință în beneficiul spațiului rural, într-o abordare de jos în sus, pornind de la nevoile identificate în comunitate. „Prin intermediul acestui eveniment, se va realiza un schimb de idei și de planuri realiste care să contribuie la un viitor rural menit să atingă potențialul zonelor rurale din România și Uniunea Europeană”, arată Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.