Afişez elemetele după tag: foamete

Atunci când ne planificăm mesele, mulți dintre noi avem o diversitate de opțiuni. Datorită comerțului, ne bucurăm de acces la produse proaspete pe tot parcursul anului, indiferent de locul în care trăim. În timp ce majoritatea oamenilor din țările cu economii avansate nu își fac griji cu privire la accesul la hrană, mulți din alte regiuni nu sunt la fel de norocoși. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 733 de milioane de oameni suferă de foame severă.

În urma perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19 și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, atenția s-a îndreptat către importanța producției locale și controlul alimentelor în Europa Centrală și de Est. Fermierii joacă un rol esențial în menținerea aprovizionării globale cu alimente, asigurând că alimente proaspete și nutritive ajung pe piețele locale și internaționale.

Ziua Mondială a Alimentației, sărbătorită anual pe 16 octombrie, subliniază problema critică a securității alimentare globale și rolul esențial al fermierilor în susținerea sistemelor noastre alimentare. În drumul lor către cultivarea alimentelor sănătoase și gustoase de care depindem cu toții, fermierii trebuie să facă față provocărilor economice, de reglementare, agricole și comerciale. Cea mai bună cale de a depăși aceste provocări este prin soluții inovatoare, bazate pe știință, care oferă o nouă perspectivă asupra a ceea ce este posibil în agricultură. Produsele biologice ajută la crearea acestui drum, sporind performanța, făcând culturile mai rezistente și protejându-le potențialul, contribuind în același timp la sustenabilitatea economică și de mediu.

Majoritatea produselor biologice au în compoziție materii de origine naturală. Unele sunt organisme vii, cum ar fi bacteriile benefice. Altele, cum sunt enzimele, sunt derivate din materiale naturale. Multe produse biologice susțin procesele pe care plantele le realizează în mod natural. Ele pot ajuta la îmbunătățirea performanței, la construirea rezilienței în fața stresului abiotic (precum condițiile meteorologice nefavorabile) și, în unele cazuri, protejează potențialul unei plante împotriva dăunătorilor.

Produsele biologice, în general, nu persistă în mediul înconjurător și au de obicei reziduuri minime sau inexistente. Ele pot fi folosite singure, dar cercetările și experiențele din teren arată că sunt deosebit de eficiente atunci când sunt combinate cu produsele convenționale de protecție a culturilor.

Astăzi, știința produselor biologice este mult mai avansată decât în urmă cu 30 de ani, când aceste produse naturale au început să câștige teren pe piață. Datorită progreselor științifice recente în domenii precum știința deciziilor, bioinformatica, genomica și biologia moleculară, avem o înțelegere mai profundă a modului de acțiune al acestor produse, cum să le maximizăm performanțele și să le prezicem eficiența. Compania globală de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience și-a consolidat poziția de lider mondial în domeniul produselor biologice prin achiziția Symborg și Stoller. Aceste achiziții reflectă angajamentul Corteva de a oferi fermierilor noi instrumente pentru practicile agricole durabile și integrate. Corteva a adus deja inovații fermierilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv un produs optimizator de eficiență a nutrienților, care captează azotul din aer și îl transformă în amoniu, cunoscut sub numele de BlueN™ sau UtrishaN™. Ingredientul activ din acest produs, M. symbioticum SB23, este extrem de eficient în furnizarea de azot culturilor care, în mod obișnuit, consumă cantități mari de azot pentru a-și produce recoltele. Fermierii pot folosi acest produs pentru a crește eficiența utilizării azotului, luând în considerare diferitele surse de azot ca nutrient pentru plante.

Produsele biologice reprezintă o frontieră nouă în agricultură și necesită o nouă modalitate de gândire. Combinând produsele biologice cu cele convenționale de protecție a culturilor, fermierii au la dispoziție mai multe pârghii pentru a-și crește productivitatea, a se diferenția pe piață și a asigura hrana pentru o populație globală în creștere.

Autor: ANDRE NEGREIROS, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare, sărbătorită pe 29 septembrie, a fost inițiată de Organizația Națiunilor Unite pentru a sublinia importanța reducerii pierderilor alimentare la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la fermă la farfurie. Prin urmare, în fiecare an în această zi este punctată necesitatea tot mai mare de a reduce risipa alimentară și de a asigura rezervele globale de hrană.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat că 733 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamete în 2023, conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World” pentru 2024¹. Mai mult, în timp ce aproximativ nouă milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei și a bolilor asociate², aproximativ o treime din toată hrana destinată consumului uman este pierdută sau risipită.

„The Food Waste Index Report 2024”³ arată că aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite la nivel global în 2022 și evidențiază importanța măsurilor pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de reducere a fenomenului.

La nivel local, conform Indexului Global de Securitate Alimentară publicat în 2022, dezvoltat de Divizia de Cercetare și Analiză a Grupului Economist (UE) și sponsorizat de Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor de 92,9 comparativ cu media de 75,5 pentru criteriul pierderilor alimentare. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor

Risipa alimentară devine o problemă urgentă pe măsură ce populația globală crește. În timp ce consumatorii încep să reducă risipa acasă, provocarea mai mare se află în sectorul agricol, unde pierderile alimentare apar chiar înainte ca recoltele să fie strânse, în principal din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor. Spre exemplu, bolile fungice au un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, contribuind la pierderile alimentare și afectând securitatea alimentară. Pentru a face față acestei provocări, fermierii pot folosi fungicide inovatoare ca una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor și de reducere a pierderilor. Fungicidele nu doar protejează culturile de boli, ci contribuie și la obținerea unor producții mai mari și a unei calități mai bune, crescând astfel cantitatea de alimente care ajunge la consumatori.

Pentru a proteja și salva culturile pentru sezonul de recoltare, fermierii din România pot alege produse precum fungicidele bazate pe substanța activă Zorvec™ din portofoliul Corteva Agriscience.

Zorvec™ oferă o combinație specială de consistență și control, permițând fermierilor să gestioneze mai bine culturile și să îmbunătățească randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai abundente. Zorvec™ Endavia^® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv în obținerea eficacității maxime în combaterea manei la culturile horticole, iar Zorvec™ Zelavin^® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la vița-de-vie, oferind cea mai lungă perioadă de protecție.

Constantin Merei, fermier din județul Prahova (25 ha viță-de-vie): „Folosesc Zorvec™ Zelavin^® Bria de mulți ani cu rezultate foarte bune. De când l-am aplicat prima dată, l-am folosit exclusiv până la înflorire și l-am păstrat ca parte esențială a strategiei mele de gestionare a rezistenței la mana viței-de-vie. Prin includerea Zorvec™ Zelavin^® Bria, am redus eficient pierderile alimentare, asigurând vițe-de-vie mai sănătoase și mai rezistente, ceea ce contribuie la minimizarea risipei și la maximizarea randamentului culturilor. Această abordare a fost esențială în gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor, chiar și în condiții meteorologice dificile, datorită rezistenței ridicate la spălare a produsului, la mai puțin de o oră după aplicare”.

Alte soluții eficiente din portofoliul de protecție a culturilor Corteva Agriscience, cu acțiune de lungă durată, sunt Talendo^® și Verben™.

Produsul Talendo^® este specializat în combaterea făinării la cereale și viță-de-vie prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimularea mecanismului natural de protecție al plantei.

O altă soluție pentru culturile de cereale de toamnă și de primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg pentru controlul bolilor, cu o creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov, manager SC Picmar Prod: „Am decis să aleg Verben™ datorită celor două substanțe active inovatoare care ajută planta să combată bolile, în special făinarea. Prin utilizarea Verben™, am redus eficient pierderile alimentare, menținând culturi de cereale mai sănătoase și reducând risipa pe ferma mea. Pot spune cu încredere că Verben™ va fi întotdeauna o parte esențială a schemelor noastre de tratament pentru cereale, deoarece oferă performanțe constante și abordează eficient provocările, contribuind astfel la reducerea pierderilor alimentare și, în același timp, la îmbunătățirea randamentului culturilor”.

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Redresarea economică în urma pandemiei COVID-19 necesită angajamentul mai multor națiuni de a se dedica mai intens agriculturii durabile, a declarat Jim Collins, CEO Corteva Agriscience, în cadrul sesiunii „Agricultură cu impact pozitiv asupra climei, într-o lume post-COVID”, de la summit-ul virtual Financial Times Global Food Systems Summit. „Pentru cei implicați în domeniul agricol, este clar că am depășit perioada  în care ne gândeam la sustenabilitate ca fiind doar o parte din afacerea noastră. Sustenabilitatea este afacerea noastră. Îi putem servi mai eficient pe beneficiarii lanțului alimentar global reevaluând fiecare aspect al afacerii noastre prin prisma durabilității”, a punctat Jim Collins.

Corteva Agriscience și-a propus 14 obiective ce urmează a fi realizate în următorii zece ani, până în 2030, care au fost elaborate în jurul a patru piloni-cheie: obiective în beneficiul agricultorilor; obiective în beneficiul terenurilor agricole; obiective în beneficiul comunității; obiective cu privire la operațiunile companiei.

Exemple, în acest sens, sunt:

• Comercializarea stabilizatorului de azot N-Lock pe piața europeană răspunde cererii de îmbunătățire a calității apei și de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de fertilizare.

• Investiții în soluții naturale privind protecția culturilor sau în produse biologice, tot mai cerute de piață.

• Parteneriatul britanic cu LEAF – grup ce sprijină agricultura ecologică – oferă trei ani de instruire, suport tehnic și mentorat pentru agricultorii ce își doresc să devină lideri în domeniul agriculturii durabile.

Corteva Agriscience va anunța în iunie 2021 planul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ce rezultă în urma propriilor operațiuni.

Fermierii trebuie să producă suficiente alimente nutritive pentru o populație în continuă creștere

Jim Collins a împărtășit cu restul participanților la summit faptul că pandemia a scos în evidență nevoia stringentă pentru o mai bună eficacitate a sistemului alimentar global. Remarcând dilema asociată risipei alimentare într-o perioadă în care, mai mult ca niciodată, omenirea se confruntă cu foamete din cauza pandemiei COVID-19, Corteva și-a asumat angajamentul că va colabora cu diverși parteneri în vederea promovării unor politici bazate pe știință, permițând astfel fermierilor să producă suficiente alimente nutritive pentru o populație în continuă creștere.

„Orice situație de criză este asociată unei oportunități. În ultimele zece luni, am avut discuții foarte la obiect cu privire la numeroase probleme urgente legate de dezvoltarea sustenabilă. Siguranța alimentară la nivel global. Fenomene meteorologice extreme. Tulburări sociale. Echitate economică. Și, desigur, însăși pandemia – toate acestea au dus la crearea unei platforme pe baza căreia agricultura să se axeze pe verigile-lipsă de mult ignorate ale lanțului alimentar global. Munca pe care o depunem în prezent ne va permite să facem schimbări care vor avea un impact pozitiv și pe termen lung asupra lanțului alimentar”, a arătat Jim Collins, care a adăugat: „Cu toții trebuie să colaborăm pentru a elabora sisteme de aprovizionare a hranei care să fie holistice și sustenabile și care să hrănească pe toată lumea, satisfăcând, în același timp, necesitățile și cererile în continuă schimbare ale consumatorilor din zilele noastre”.

Banca Mondială estimează că impactul economic al pandemiei ar putea duce la aproape 100 de milioane de oameni care să ajungă să se confrunte cu sărăcie extremă. Conform cifrelor din Programul Alimentar Mondial al ONU, peste un milion de oameni au murit din cauza pandemiei COVID. În același timp, peste șapte milioane de oameni au murit din cauza foametei.

„Cei peste 20.000 de angajați Corteva la nivel global depun eforturi în vederea reducerii risipei de hrană, care acumulează 1,3 miliarde de tone de alimente la nivel global. Echipele noastre, clienții și partenerii noștri s-au angajat activ să găsească o altă destinație acestor alimente, pentru că ele ar asigura hrană suficientă pentru două miliarde de oameni”, a conchis Jim Collins - CEO Corteva Agriscience.

Încă din anul 2008, ca răspuns la gravitatea crizei alimentare şi din necesitatea de a acţiona prompt, Banca Mondială a înfiinţat un organism care are drept scop un program alimentar global, capabil să ofere ajutor imediat pentru ţările grav afectate de preţurile ridicate la produsele alimentare. În acelaşi timp, la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a creat un grup special de intervenţie pentru a oferi ajutor imediat ţărilor grav afectate de preţurile extrem de ridicate ale alimentelor şi pentru a impulsiona creşterea producţiei agricole, dar şi pentru a diminua costurile de marketing. De fapt, scopul final a fost şi este de a spori mijloacele de existenţă ale săracilor lumii pentru a mări gradul de securitate alimentară. Fondurile acumulate sunt folosite pentru hrana copiilor săraci, a grupurilor vulnerabile, pentru suplimente nutriţionale necesare femeilor gravide, mamelor care alăptează, toate acestea pentru ca cei în cauză să facă faţă unor cheltuieli suplimentare cauzate de importurile produselor alimentare sau pentru cumpărarea seminţelor necesare înfiinţării noilor culturi agricole.

Să recapitulăm: ajutoarele organismelor mondiale se îndreaptă spre ţările grav afectate de preţurile extrem de ridicate ale alimentelor din import şi a ajuta la achiziţionarea seminţelor necesare pentru înfiinţarea unor noi culturi agricole.

La noi?!... În istoria noastră zbuciumată foametea a fost dintotdeauna un mod de existenţă. Tributul către Imperiul Otoman însemna foamea celor mulţi. Ţăranii au cerut pământ lui Cuza pentru ceea ce în zilele noastre înseamnă securitate alimentară. Între cele două războaie mondiale când eram grânarul Europei (o uriaşă prostie) ţăranii mureau de pelagră după ce consumau mămăligă din mălai stricat. A venit foametea cauzată de secetă din anii 1946-1947 şi regizată cu mult “profesionalism” de Iosif Visarionovici Stalin. S-au primit ajutoare de la americani cu cereale, iar românilor li se servea grâu şi porumb mucegăit. Foamete a fost şi în perioada cotelor obligatorii, când România îşi achita an de an datoriile de război şi tot era găsită datoare. Oare când Ceauşescu şi-a plătit datoriile externe (către FMI şi Banca Mondială) n-a fost tot foamete?! În prezent preţurile alimentelor cresc în mod constant şi pentru cei mulţi şi săraci acestea devin exponate de muzeu.

Pensionarii, în special, intră în magazine alimentare, privesc îndelung, nu cumpără, că nu au cu ce şi ies înjurând. Spun mai-marii ţării că pământul României poate hrăni 80 de milioane de suflete. În prezent agricultura României nu este capabilă să hrănească nici 20 de milioane de locuitori din spaţiul Carpato-Dunăreano-Pontic. Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a afirmat că la noi nu va fi foamete. Domnule Ministru, am impresia că nu ştiţi să faceţi deosebirea între voinţă şi putinţă. Importăm mai multe alimente decât producem! Facem agricultură arhaică, baza de reproducţie din România agricolă a dispărut. Luăm seminţe din import, luăm pentru sectorul zootehnic reproducători din import. Nimic nu mai este românesc. Va fi foamete, domnule ministru pentru că alimentele vor fi din ce în ce mai scumpe, a confirmat şi Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Pentru Domn’ Profesor jos pălăria, pentru Domn’ Ministru nu acelaşi gest.

Subvenţiile se acordă diferenţiat

Să revenim, însă, la Europa noastră noastră din care facem parte (o fi bine... o fi rău?!). „Aici, aproximativ 44% din bugetul celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene este folosit pentru susţinerea şi încurajarea agriculturii din statele componente, în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Acesta este un program care garantează preţuri minime de producţie pentru fermieri şi impune tarife comune la import în toate statele membre, pentru toate produsele agricole provenite din exterior. În acelaşi timp, agricultorii din statele membre sunt subvenţionaţi în mod egal. Scopul este acela de a le asigura fermierilor venituri decente şi de a le furniza cetăţenilor UE produse agricole de calitate”. Sunt acestea declaraţii la nivelul statelor cu o agricultură dezvoltată şi spre care se îndreaptă subvenţii consistente pentru agricultori. Iată spre exemplu, Guvernul Franţei acordă 15.000 de euro fermierilor care au de suferit în urma crizei financiare actuale.

Una e să suferi în Franţa bogată şi alta e să suferi în România săracă. Se declară la nivel de UE că toate ţările membre primesc subvenţii pentru agricultură, dar cum spunem noi, împărţeala s-a făcut frăţeşte sau pe principiul „cine împarte parte îşi face”? Credeţi că aşa s-a negociat? Nu! Negociatorii noştri, una au cerut şi alta li s-a dat. În prezent, pentru orice încercare ni se dă peste mână. Ce dacă avem Comisar român pentru agricultură şi dezvoltare rurală! Pe de altă parte, negociatorii noştri se duc pe furiş la Bruxelles şi se întorc cu coada între picioare. Soluţia ar fi simplă: promovarea în România a obiectivului de negociat ca apoi să ştim cu toţii de ce se refuză o propunere sau alta. Atâta timp cât subvenţiile din bugetul UE vor fi acordate diferenţiat şi mai ales după puterea economică, politică şi militară nu va exista o reală securitate alimentară în toate cele 27 ţări componente şi mai ales în statele de curând intrate în Uniune. Experţii suțin o reală criză a alimentelor Din lume vin veşti din ce în ce mai proaste. Nordul Africii are populaţia în stradă şi înfometată. Acolo, producţia agricolă este insuficientă, iar produsele alimentare sunt foarte scumpe faţă de puterea de cumpărare a celor mulţi.

China, unul dintre cei mai mari producători de cereale, a anunţat o producţie slabă datorită secetei. Nici India nu stă mai bine. În Europa, Rusia a sistat exporturile de cereale, la fel şi Ucraina. Din Uniunea Europeană aflăm că Franţa este nevoită să crească preţul la grâu, asta în situaţia când această ţară este cea mai mare producătoare de cereale din UE. Nici în sudul Africii şi nici în America Latină nu se stă mai bine. Toţi experţii sunt de acord că urmează o reală criză a alimentelor.

Bani aruncați

La noi nu-i nimenea flămând, afirmă unii mai mari şi mai mici. Practicienii, şi mă refer la producătorii din industria alimentară, spun categoric că va fi criză alimentară.Preţurile materiilor prime produse în România cresc în mod constant şi sunt total insuficiente pentru a se realiza o producţie constantă. Ce fac procesatorii? Se aprovizionează de pe piaţa externă unde găsesc preţuri din ce în ce mai mari. Sindicatele din agricultură trag în mod constant alarma arătând că este în mare pericol securitatea alimentară în ţara noastră, iar „experţii” în ale agriculturii şi industriei alimentare temporizează, ba sunt vehemenţi, „cum adică în România să fie criză alimentară”!

Teamă îmi este că în final aceste flaşnete vor striga realitatea prea târziu exact ca în fabula „ciobanul şi lupul”. Până în prezent subvenţiile pe suprafaţă s-au acordat fără discernământ, adică şi pentru cele lucrate, cât şi pentru cele nelucrate. Bani risipiţi, ajunşi substanţial, în buzunarul celor care au cumpărat pământ românesc. Pentru această gafă nimeni nu-şi asumă vina. S-au dat şi probabil se vor mai da celebrele pomeni electorale despre care presa a arătat că s-au oprit în totalitate în cârciumi nu în agricultură.-S-au dat bani fără să se ceară producţie agricolă, s-a cerut doar votul şi acum şi în viitor vom mânca voturi. Oamenii de ştiinţă au tras alarma privind schimbările climatice. A reacţionat cineva? Nu! Sistemele de irigaţii sunt un adevărat dezastru. Se irigă suprafeţe din ce în ce mai mici.

Un alt sistem, cel de antigrindină există dar lipseşte cu desăvârşire. Anul trecut în timpul ploilor torenţiale nu s-a tras nici cu praştia iar pagubele din pomicultură şi viticultură au fost uriaşe. Mâncăm, în acest sezon, mere din ce în ce mai scumpe, pentru că sunt venite din alte ţări. Le vom mânca atât timp cât mai avem bani, apoi aceste produse vor deveni exponate de muzeu şi mai este ceva, nimeni nu testează calitatea acestor fructe, au fost tratate atât în livadă, cât şi în depozite pentru a arăta cât mai frumoase, dar periculoase pentru sănătatea copiilor, în mod special. Aceasta nu este foamete? Producţia actuală de cereale se realizează în marile companii agricole, dar se vede că este cu totul şi cu totul insuficientă. Se exportă grâu? Fals!!! Vasele se plimbă în apele internaţionale, ca apoi să revină sub formă de grâu de import. Mari suprafeţe rămân în mod constant necultivate.

Statul nu înţelege că cea mai bună investiţie, la ora actuală, este doarîn agricultură, restul este discurs.

Mihai Mihalache