eurostat - REVISTA FERMIERULUI

La consumul de produse de protecția plantelor România este pe locul 6 în Europa, conform raportului publicat în luna mai 2020 de către EUROSTAT. Datele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), din exercițiul black-box la care participă peste 90% dintre jucătorii din piața de pesticide din România (companii care pun pe piață produse de protecție a plantelor), confirmă fluctuații ale consumului de pesticide în țara noastră în ultimii ani. Din 2012 și până în 2016 s-au înregistrat creșteri de valori, dar începând din 2016 fie avem creșteri foarte moderate, fie scăderi (de exemplu în anul 2018 față de anul 2017). „În plus, nu este în nici un fel surprinzător faptul că România se situează pe poziția 6 în clasamentul vânzărilor de pesticide, fiind un fapt cunoscut că țara noastră deține a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre statele membre ale Uniunii Europene”, precizează reprezentanții industriei de protecția plantelor.

Raportul EUROSTAT se bazează pe datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS). „Apreciem că pentru o corectă estimare a cantității de pesticide plasate pe piață din România trebuie înțeles modul în care se face colectarea datelor la nivelul INS (https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tai02/default/table?lang=en). În același timp, tot pe site-ul EUROSTAT (https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200603-1; Sales of pesticides in the EU) graficul care ilustrează evoluția vânzărilor de pesticide în perioada 2011-2019 evidențiază faptul că în România s-a înregistrat în medie o scădere a vânzării de produse de protecție a plantelor și nu un progres. În prezent, în România se consumă o cantitate de circa 640 g de substanță activă pe hectar, de aproape două ori mai puțin față de cantitatea consumată de fermierii din Ungaria (1,2 kg s.a./ha) și de trei ori mai puțin față de media Uniunii Europene (de peste 2 kg s.a./ha). Comparând consumul de produs comercial la hectar, observăm că în România se consumă în medie 860 g, față de 1.744 g în Ungaria, 2.847 g în Franța, 2.539 g în Germania sau 1.466 g în Polonia. Progresele înregistrate de către industria de protecție a plantelor în ceea ce privește eficacitatea unui produs sunt reale și măsurabile și acestea se reflectă în creșterea producției agricole care s-a dublat în numai câțiva ani. Desigur că această producție este legată de investițiile făcute de fermieri în inputuri agricole”, se arată într-un comunicat de presă al AIPROM.

Specialiștii din industria de protecția plantelor susțin că trebuie să luăm în calcul și situația reală din țară, diferențele înregistrate între anii agricoli care determină necesitatea și apetitul pentru investiții ale fermierilor. „Astfel, în perioada 2011-2019 a continuat procesul de comasare a terenurilor agricole, asociat cu interesul tot mai mare pentru investiții în acest domeniu din partea investitorilor străini care au venit cu o altă experiență profesională (tehnologizarea agriculturii, investiții în echipamente, inputuri etc) și au valorificat solul productiv din țara noastră. A crescut profesionalizarea agricultorilor și dorința de creștere a randamentelor culturilor (în special pentru cultura mare) și s-a înregistrat o creștere a competitivității, precum și nevoia de a crește numărul de tratamente pentru unele segmente (de pildă, cereale). Fermierii au devenit mai conștienți de nevoia de creștere a calității produselor obținute pentru a putea respecta standardele noi impuse de piața comerțului de cereale, fiind astfel cerute recolte de calitate superioară”, apreciază specialiștii.

Totodată, presiunea bolilor și dăunătorilor ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani a determinat o creștere a nevoii pentru tratamente astfel încât fermierul să își poată proteja eficient cultura. Scăderile sau mai bine zis fluctuațiile în investiția de inputuri (pesticide) pot fi asociate variațiilor prețurilor cerealelor, variații de la an la an în agricultură (ani cu secetă etc) și, prin urmare, și apetitul de a investi în inputuri (reducerea numărului de tratamente) a variat în funcție de disponibilitățile financiare. „Având în vedere interdicțiile de restricționare sau interzicere a unor produse de protecție a plantelor, valoarea inputurilor (produse de protecție a plantelor) folosite pentru a proteja un hectar de culturi a crescut pentru că noile produse, mai performante, mai avansate tehnologic, se achiziționează la un preț mai ridicat decât produsele ce înglobează o tehnologie mai veche. Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România promovează implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum și a principiilor privind managementul integrat al dăunătorilor. Apreciem că agricultura românească va beneficia de avantajele oferite de promovarea legislației privind culturile minore și a legii de comercializare a produselor de protecție a plantelor, acte legislative pe care AIPROM le-a promovat și a căror implementare este atent urmărită alături de autoritățile din domeniu”, se specifică în încheierea comunicatului transmis redacției Revista Fermierului de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Publicat în Comunicate

Bazându-se pe cifrele Eurostat, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat în deschiderea celei de-a XX-a ediții a Târgului Național al Mierii că un român a consumat 1,4 kilograme de miere în 2018 (cifră revizuită ulterior în scădere, de același oficial guvernamental, la 1,16 kilograme).

„Apicultura, din fericire, stă mult mai bine decât altele. Este unul dintre puținele sectoare unde balanța comercială este pe plus, unde suntem pe plus și la export. Avem o producție bună. Putem asigura consumul intern, putem da și la export. Din păcate, consumul pe cap de locuitor este mic încă. Avem undeva la 1,4 kilograme de miere”, a afirmat Țachianu vineri, 29 martie 2019, la Târgul Național al Mierii.

Ulterior, într-o conferință de presă, acesta a revizuit cifra prezentată în deschiderea evenimentului și a spus că românii au consumat doar 1,16 kg de miere pe cap de locuitor în anul 2018.

„Oricum, consumul este mic”, a mai precizat el.

Afirmația pare a fi în contradicție flagrantă cu statisticile Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), organizație profesională și autonomă a apicultorilor de la noi din țară, cu reprezentativitate la nivel de ramură de circa 60 la sută, date care spun că, anual, consumăm între 0,55 – 0,6 kilograme de miere, situându-ne astfel la coada clasamentului la nivel european.

„Din punctul meu de vedere, consumul este sub un kilogram. Sigur, Eurostat este o entitate care face aprecieri pe baza unor date pe care le recepționează de la unitățile noastre care fac statistici. Oricum, suntem în coada Europei la consumul de miere, indiferent că este 0,6 kg sau un kilogram”, a replicat Fetea. „Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.

30.875 de tone!

O altă cifră care a ridicat sprâncenele jurnaliștilor aflați la conferința de presă organizată de ACA a fost și aceea potrivit căreia România ar fi produs anul trecut un total de 30.875 de tone de miere, sursa fiind aceeași Eurostat. Și asta, în condițiile în care ministerul de resort deține propria unitate specializată de statistică

Și de această dată, albinarii români, reprezentați și de această dată tot de Ioan Fetea, au răspuns că producția totală ar fi cu mai bine de 3.000 de tone mai mică decât ceea ce afirmă statul.

„Din aprecierea noastră și din datele noastre, neoficiale, sigur că da, nu contrazicem noi datele oficiale, media este de aproximativ 70 la sută (n.r. - din totalul prezentat de Țachianu), adică undeva cu vreo 3.000 de tone mai puțin decât datele oficiale, adică vreo 26.000-27.000 de tone. Vorbim de anul trecut, unul mai bun decât 2017”, a adăugat șeful ACA. „ Probabil, dacă se pune toate mierea, avem o producţie de 30.000 de tone de miere, dar pe piaţă apar doar 20.000 - 22.000 de tone, restul se vinde la negru şi dacă am aduna şi această miere care se vinde la negru - vedeţi, dacă mergeţi spre Braşov, toată şoseaua este ocupată de brânzeturi, de ţuică, de siropuri şi miere. Din păcate, nu o consumam noi, pentru că nu avem această educaţie de a consuma produse naturale şi sănătoase”.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa. În 2015, efectivele de albine atingeau un vârf de 1,47 milioane de familii. La nivelul lunii septembrie 2018, existau 1,450 milioane de familii de albine, creşterea anuală fiind de doar 3-5%.

Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot în sfârşitul clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţin, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar trei grame de miere.

Publicat în Știri

În 2017, țara noastră avea 62.489 hectare acoperite de pomi fructiferi, din care 55.100 hectare cu meri, 3.231 hectare cu peri şi 1.846 hectare cu piersici, față de 2012 România majorând totalul cu 3.400 hectare sau șase procente, a anunțat, joi, 21 februarie 2019, Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene (UE), aceeași statistică spune că aproximativ o treime din suprafeţele acoperite cu livezi de meri erau în Polonia (160.800 de hectare sau 34%), în Italia (55.800 de hectare sau 12%) şi în România (55.100 de hectare sau 12%).

Pe de altă parte, două treimi din suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi din UE sunt în Spania, Italia şi Polonia. Spania este liderul UE în ceea ce priveşte terenul alocat livezilor (422.800 de hectare sau 33% din totalul UE), urmată de Italia (279.300 de hectare sau 22% din totalul UE) şi Polonia (167.300 de hectare sau 13% din totalul UE).

Comparativ cu 2012, suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi în UE a crescut cu 0,4%. În perioada 2012–2017, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Polonia (plus 16.300 de hectare sau 11%), Grecia (plus 5.300 de hectare sau 6%), România (plus 3.400 de hectare sau 6%) şi Portugalia (plus 2.500 de hectare sau 7%). Acestea au compensat declinul din Spania (minus 9.800 de hectare sau 2%), Italia (minus 6.300 de hectare sau 2%), Cehia (minus 4.100 de hectare sau 29%) şi Croaţia (minus 1.900 de hectare sau 24%).

Aproximativ 1,3 milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană erau cultivate în 2017 de pomi fructiferi, reprezentând aproximativ 1% din suprafaţa utilizată în agricultură.

Peste o treime din totalul suprafeţelor cultivate cu pomi fructiferi erau livezi de meri (37%), o cincime erau portocali (20%), piersici (15%), mandarini (11%), peri (8%), caişi (6%) şi lămâi (5%).

Publicat în Horticultura

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă la grâu. Anul trecut, au fost şi spice şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu sunt raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în Cultura mare

Țara care, anul trecut, reușea recordul de a se afla în fața Franței la producția de porumb, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în 2016 se situa pe primul loc la numărul de exploatații agricole (farm holdings) din totalul celor existente la nivelul Uniunii Europene (UE28) și pe locul II, sub Malta, la ferme sub cinci hectare, stat membru al blocului comunitar care are 0% (zero la sută!) exploatații de peste 50 de hectare. 

Potrivit raportului Eurostat dat publicității joi, 28 iunie 2018, România continuă să „bată tot” la capitolul număr de exploatații agricole la nivel european. Concret, dintr-un total de 10.321.200 de ferme și exploatații agricole existente la nivelul UE28 acum doi ani, țara noastră ocupa locul I în top cu cele 3.422.000 de exploatații agricole sau așa-zise farm holdings deținute oficial (înțelegem aici de la gospodării țărănești mici, la unități agricole cu personalitate juridică etc).

Mai mult, într-o țară cu o agricultură polarizată, ne batem cu Malta la capitolul ferme mici. Același studiu dat publicității joi relevă faptul că 91,8 la sută din totalul exploatațiilor agricole autohtone sunt ferme mici, sub cinci hectare, iar acestea folosesc doar 28,7 la sută din suprafața agricolă utilizată (SAU). În contrast, exploatațiile de sub cinci hectare din Malta lucrează 78,5 la sută din SAU.

La polul opus, 0,5 la sută din totalul fermelor românești au 50 de hectare sau mai mult și utilizează 51,1 la sută din SAU, în condițiile în care în Malta nu există ferme de peste 50 de hectare!

Cele 3.422.000 de exploatații agricole din România totalizează 33,2 la sută din totalul fermelor europene și lucrează 12.502.500 de hectare utilizate în agricultură, dintr-un total la nivel european de 171.288.500 ha utilizate pentru producția agricolă.

De cealaltă parte, competitoarea noastră – Franța – deținea doar 456.500 de exploatații agricole care lucrau, în schimb, 27.814.200 de hectare, adică 16,2 la sută din total SAU. Procentul exploatațiilor sub cinci hectare era în 2016 de 24,3% din total ferme, în timp ce exploatațiile de 50 ha și peste atingea nivelul de 41,3 la sută din total.

Peste 171 de milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană a fost utilizate în 2016 pentru producţia agricolă (puțin peste 40 de procente din total).

Tendințe – șapte la sută din fermele UE cu o dimensiune de 50 ha sau mai mult au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU

O treime din fermele UE au fost amplasate în România în 2016 (33%), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (14%), Italia (10%, 2013) și Spania (9%).

Deși numeroase, majoritatea exploatațiilor agricole ale blocului comunitar aveau un caracter mic. Mai exact, 65% din fermele din UE au o dimensiune mai mică de 5 ha. Cu toate acestea, șapte la sută din exploatații au o dimensiune de 50 ha sau mai mult și au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU. Astfel, deși mărimea medie a unei exploatații agricole în UE a fost de 16,6 ha în 2016, media a fost sub 5 ha.

Raportul Eurostat constată totodată că fermele mai mari (de 50 de hectare sau mai mult) au fost mult mai frecvente în Luxemburg (52% din ferme), Franța (41%), Regatul Unit (39%) și Danemarca (35%).

Aproximativ jumătate (54%) din producția standard generată de agricultură în UE provenea din fermele din Franța (17%), Germania (13%), Italia (12% în 2013) și Spania (11%) în 2016.

Nu în ultimul rând, ancheta privind structura exploatațiilor agricole în 2016 a mai scos la iveală că numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Ancheta privind structura exploatațiilor agricole 2016, din cele 10,3 milioane de exploatații din UE, două treimi sunt mai puțin de 5 ha. Numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

În campania de depunere desfășurată în perioada 1 martie – 15 mai 2017, au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafață de 9.545.000 de hectare, iar în 2018 au fost 855.000 de cereri depuse, pentru care s-au cerut subvenții aferente unei suprafețe de 9,7 milioane de hectare.

Publicat în România Agricolă

Potrivit unui studiu Eurostat bazat pe datele colectate în 2014, 65,1 la sută din românii cu vârsta de peste 15 ani nu au în meniul zilnic legume și fructe, fapt care ne plasează și în acest caz pe ultimul lor într-un top al Uniunii Europeane (UE).

Mai mult, în România, doar 2,7% din cei cu un nivel de educaţie scăzut consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi, faţă de 5,5% în cazul celor cu un nivel de educaţie ridicat.

Nu cu mult în urma noastră se situează vecinii bulgari, cu mai bine de jumătate din populaţia ţării vecin (58,6%) afirmând că nu consumă zilnic fructe şi legume.

Pe de altă parte, grecii sunt campionii UE la consumul zilnic de fructe şi legume cu un procentaj de 30,1% din populaţie, urmaţi de croaţi (27,5%) şi sloveni (27%).

Potrivit datelor citate de Agerpres, în UE, mai mult de o treime din populaţie (34,4%) nu consumă zilnic legume şi fructe, în timp ce mai puţin de 15% (14,1%) consumă cel puţin cinci porţii în fiecare zi. În rândul statelor membre, ponderea celor care consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi este cea mai mare în Marea Britanie (33,1%) şi cea mai mică în România (3,5%) şi Bulgaria (4,4%).

Chiar dacă suprafaţa de teren cultivată cu fructe şi legume este mai mare decât în alte state membre, de exemplu Germania, cantitatea recoltată în România este mai mică. Anul trecut, în România a fost cultivată cu fructe o suprafaţă de 144.900 hectare de teren sau 6,2% din totalul UE, dar cantitatea de mere recoltată a reprezentat 3,6% din totalul UE, în timp ce la piersici România a fost responsabilă pentru 0,7% din producţia UE, 1,6% în cazul căpşunilor. Singura categorie de fructe la care România are rezultate mai bune sunt cireşele, ţara noastră fiind responsabilă pentru 7,7% din producţia UE, fiind devansată doar de Polonia, Italia, Spania, Grecia şi Ungaria.

Situaţia este similară la legume, unde în România a fost cultivată o suprafaţă de 151.600 de hectare, sau 7,3% din suprafaţa totală de teren din UE. Cu toate acestea, România a fost responsabilă în 2015 pentru doar 2,6% din producţia totală de tomate, 5,4% din producţia de castraveţi, 2,3% din producţia de morcovi şi doar 0,1% din producţia de dovlecei.

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista