Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează vineri, 22 mai 2026, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Alimentului, unde găsim ambalaje inteligente, alimente hiperproteice și dulciuri funcționale. Devenit deja un eveniment de referință regional și național dedicat inovației food-tech, festivalul aduce în prim-plan creativitatea și competențele de cercetare ale studenților din anii terminali la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor, specializările Controlul și Expertiza Produselor Alimentare (CEPA), Ingineria Produselor Alimentare (IPA) și Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole (TPPA).

În acest an, anunță organizatorii, laboratoarele și stațiile pilot ale facultății au devenit veritabile incubatoare de tehnologie, generând 41 de produse alimentare revoluționare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență. O parte dintre aceste produse inovatoare au fost dezvoltate în parteneriat direct cu mediul de afaceri.

Proiectele sunt grupate vizionar în trei mari secțiuni competiționale: Produse și preparate din carne/Produse lactate (Secțiunea 1), Băuturi alcoolice și non-alcoolice (Secțiunea 2) și Produse de panificație, patiserie și zaharoase (Secțiunea 3).

Printre conceptele de top care promit să cucerească juriul și publicul la această ediție se numără:

Secțiunea 1 – Produse și preparate din carne/Produse lactate, cu un număr de 14 produse, între care:

• ChromoFresh - un biofilm inteligent, biodegradabil, pe bază de antociani din varză roșie și hibiscus, capabil să-și schimbe culoarea pentru a indica vizual alterarea cărnii de pui și a reduce risipa alimentară;

• Protein+ - cremă de cârnați inovatoare, tip „high-protein”, îmbogățită cu proteine din zer și mazăre, dedicată sportivilor și stilului de viață activ;

• Collawurst – crenvurști „clean label”, fără aditivi sintetici, în care polifosfații sunt înlocuiți natural cu supă de oase bogată în colagen, iar nitriții cu pudră de sfeclă roșie;

• Iaurt functional cu hrișcă și tescovină;

• Înghețată cu dovleac.

Secțiunea 2 – Băuturi alcoolice și non-alcoolice, cu un număr de 6 produse, între care:

• Purple Bloom - bere artizanală cu profil cromatic variabil obținut prin adaos de lavandă;

• Rose & Hibiscus Elixir - bere artizanală roșie cu profil floral distinct, prin optimizarea extracției compușilor aromatici și bioactivi din bobocii de Rosa Damascena împreună cu Hibiscus Sabdariffa și colagen hidrolizat;

• Bere artizanală cu adaos de trandafir, hibiscus și colagen.

Secțiunea 3 – Produse de panificație, patiserie și zaharoase, cu un număr de 21 de produse, între care:

• Multigrain Aronia Buns - produs tip chiflă cu maia, având la bază un compozit format din făină de grâu, secară și ovăz;

• Hazelvita - baton bio-funcțional din turtă de alune;

• Amber Seaberry - deliciu cu cătină și miere;

• Melis - înghețată botanică cu miere și busuioc;

• Snacks-uri sustenabile din mazăre germinată.

„Festivalul Alimentului a depășit granițele unei simple expoziții academice, devenind o platformă dinamică de networking și o punte solidă între mediul academic și industrie. Ediția din acest an este una de maturitate deplină, în care punem un accent deosebit pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii noștri din industrie. Valorificăm direct proiectele inovative ale studenților noștri, pe care îi felicităm pentru pasiune și viziune. Totodată, aducem calde mulțumiri celor peste 35 de parteneri din sectorul de business, care ne sprijină și validează eforturile în 2026”, a declarat prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul aceleiași facultăți, adaugă: „Participanții își vor prezenta creațiile în fața unui jurui extrem de exigent. Conceptul din acest an continuă trendul lansat la ediția din 2025 și mizează puternic pe valoarea informațională, validarea de laborator, argumentarea tehnologică și științifică din spatele fiecărui produs. Pitch-ul academic urmat de discuții tehnice avansate privind parametrii de producție, sustenabilitatea fluxului și analizele senzoriale, vor demonstra eficiența transferului tehnologic din universitate direct în sectorul economic”.

Jurizarea se va desfășura în dimineața zilei de 22 mai, în ordinea secțiunilor, iar festivitățile de premiere vor avea loc succesiv pe parcursul programului, oferind recunoaștere celor mai promițătoare talente din noua generație de ingineri alimentari.

Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul USAMV Cluj-Napoca este un pol de excelență în educație și cercetare, formând specialiști capabili să răspundă provocărilor globale legate de siguranța alimentară, sustenabilitate și inovare tehnologică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).

Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:

• PurpleDogs – snack pe bază de carne;

• CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;

• CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;

• Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;

• Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;

• CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;

• Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;

• La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.

„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.

Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În localitatea Păulești, din județul Prahova, s-a deschis Piața Artizante, un concept revoluționar, ce va transforma modul în care comunitatea locală interacționează și face cumpărături. Cu o investiție inițială de peste 1,2 milioane euro, finalizarea proiectului a necesitat suplimentări consistente ale bugetului. Se estimează că punctul de rentabilitate va fi atins după un an, iar investiția va fi recuperată după o perioadă estimativă de 5-7 ani.

Inspirată de celebra Piață Torvehallerne din Copenhaga, Artizante se diferențiază de piața tradițională românească prin faptul că își propune să aducă oamenii împreună, într-un mediu prietenos, și să contribuie la îmbunătățirea calității vieții prin oferta sa de produse de la fermieri și artizani locali, precum și prin varietatea de mâncăruri preparate, gata de consumat.

„Acum 11 ani, am fost pentru prima dată în Danemarca și am ajuns dintr-o întâmplare în Piața Torvehallerne. Impresionat de zumzetul și diferența incredibilă între piața cu care eram obișnuit din România și nivelul de artă pe care l-am întâlnit în piața de acolo, a început să mi se înfiripe ideea că puterea antreprenoriatului este incredibilă dacă artizanii sunt lăsați să se exprime și au un teren pregătit pentru a-și atinge potențialul. 11 ani mai târziu reușim să aducem acest concept în România, oferind un spațiu unde oamenii se pot aduna împreună ca într-o societate, în acel loc unde îți face plăcere să te vezi cu vecinii, cu alte persoane de calitate, să te poți opri să bei un pahar de vin civilizat, în timp ce îți faci cumpărăturile”, spune Andrei Severin, investitor și Managing Director.

Conceptul pieței, de la design la servicii, este gândit în jurul ideii de comunitate și calitate a vieții. Sigla este inspirată de motivul tradițional al soarelui, dar poate fi interpretată și ca o masă în jurul căreia stau oameni. Sigla și brandingul au fost realizate de românul Sergiu Gheorghe, angajat în Danemarca, la una dintre cele mai apreciate agenții la nivel mondial de branding. Conceptul avangardist le dă și un nume celor care își doresc să fie alături de noua comunitate, o abreviere de la Piața Artizante: luand P-ul de la Piața și Artizan de la Artizante, cei care se vor alătura acestei mișcări vor fi Partizani, care vor fi implicați în susținerea pieței și a noului concept, astfel încât să ajungă să aducă un impact pozitiv în viața cât mai multor persoane (partizani). Piața Artizante targetează două categorii mari de clienți: familiștii, care își vor dori să petreacă timp de calitate atunci când merg la piață, și gurmanzii.

Artizante își propune să devină locul unde cetățenii care locuiesc în nordul Ploieștiului și în Păulești vor veni să se delecteze cu preparate extrem de gustoase și locul unde vor veni să își facă cumpărăturile, datorită unui nivel foarte ridicat de calitate al produselor. Selecția de „Artizani” (cei care vând produse în piață) a fost făcută după un set strict de criterii, evaluate de o comisie.

„Dimensiunea totală a construcției este de 2.000 mp, la parter și o zonă de terasă și teren de joacă de 300 mp, precum și peste 70 locuri de parcare. În Piața Artizante veți găsi cel puțin trei genuri diferite de bucătărie: americană, arăbească, românească, dar veți putea mânca și înghețată sau servi o cafea de specialitate. Vom avea o diversitate bogată de fructe, legume, dulcețuri, flori, lactate, înghețată și prăjituri artizanale. În cadrul pieței va funcționa și o brutărie renumită și o farmacie", arată Andrei Severin.

Programul de funcționare al Pieței Artizante:

• Zona de breakfast & coffee, deschisă de la ora 7 dimineața;

• Zona de piață clasică: L-V 8.30 – 20.00, S-D: 8.30- 17.00;

• Zona de restaurante: L-J 11.00-20.00. V-D: 11.00, până la ora 23.00.

Se vor organiza periodic evenimente private, pe bază de invitație, care vor avea loc în afara orelor de program, pe diverse teme legate de rafinamentul culinar, precum workshop de gătit un hamburger gourmet, preparare de brânzeturi sau degustare de vinuri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 17-18 decembrie 2022, are loc Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane, în comuna Ghimeș-Făget din județul Bacău. Evenimentul ajuns la a cincea ediție se va desfășura în incinta Casei de Cultură din Ghimeș-Făget.

La fel ca la edițiile precedente, timp de două zile sunt aduse laolaltă roadele strădaniei producătorilor iscusiți de bunătăți locale de pe Valea Muntelui, armonizate de colinde și spectacole autentice locale. Vor putea fi degustate și cumpărate preparate din carne, produse lactate, produse apicole, preparate din pește, dulciuri și produse din cătină. Creatorii de măști și costume populare își vor expune și ei produsele.

Scopul unui astfel de eveniment este susținerea și promovarea micilor producători, a meșteșugarilor și ansamblurilor folclorice de pe Valea Muntelui, între localitățile Ghimeș-Făget și Dofteana.

La Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane va avea loc și obișnuita „Expoziție-Concurs de împodobit brazi” cu decorațiuni lucrate manual și obiecte artizanale.

Evenimentul, susținut de Consiliul Local Ghimeș-Făget și Grupul de Acțiune Locală (GAL) Valea Muntelui, este organizat în parteneriat cu firmele Degustarium și Xilopal.  

Foto: eveniment Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto credit: Animals International

La patru zile de la comunicatul de presă al Animals Internațional, prin intermediul căruia erau prezentate „filmări șocante”, realizate în ferme din România și din Polonia, în care se produc ouă comercializate în magazinele rețelelor de retail, restaurante și hoteluri autohtone și în care păsările sunt ținute în cuști, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) răspunde reprezentanților ONG-ului în cauză că țara noastră este printre „fruntaşele UE” în ceea ce priveşte numărul mic de găini crescute în cuşti îmbogăţite.

Și asta, în condițiile în care în multe state dezvoltate ale blocului comunitar, consumatorii au o putere de cumpărare foarte mare, față de cei din România.

Oul cel mai ieftin este cel obţinut de la găini care au trăit în cuști, iar cel cu până la de trei-patru ori mai scump este oul ecologic. Acesta este şi principalul motiv pentru care în UE, singura zonă economică din lume care marchează codul alfa-numeric pe ou, nu a crescut consumul de ouă ecologice (al căror cod începe cu cifra „1”), iar consumul de ouă provenite de la găini crescute la cuşcă se menţine, în continuare, la 50- 60% din total consum.

În prezent, doar aproximativ 5% din totalul ouălor consumate în întreaga UE sunt ouă ecologice, arată datele UCPR.

Reprezentanții uniunii precizează în acest context că sunt contrariați de reluarea atacurilor pe același subiect – găinile ouătoare crescute în cuști.

„Fermierii din România sunt surprinşi de reluarea atacurilor cu privire la producţia de ouă obţinute de la găini crescute în cuşti îmbogăţite. Trebuie să informăm opinia publică despre faptul că, atât în România, cât şi în ţări foarte dezvoltate, se folosesc aceleaşi tehnologii de creştere a găinilor în adăposturi cu microclimat dirijat, iar spaţiul alocat acestor păsări este ştiinţific determinat, astfel încât păsările să se simtă confortabil. Chiar dacă în unele adăposturi se foloseşte iluminatul artificial, intensitatea luminoasă şi durata iluminatului artificial sunt ştiinţific calculate, astfel încât păsările să se simtă confortabil şi din acest punct de vedere. Pentru specialişti, faptul că producţia de ouă a acestor păsări este la nivelul potenţialului genetic reprezintă un indicator că utilizarea unor astfel de tehnologii asigură păsărilor un confort maxim”, precizează reprezentanţii UCPR, citați de Agerpres.

Cei din UCPR consideră acțiunea ca fiind una premergătoare forțării închiderii afacerilor de profil de la noi din țară, astfel încât să devenim piață de desfacere pentru importurile intracomunitare, din state care utilizează aceleași sisteme de creștere prin cuști îmbogățite.

„Având în vedere că se repetă strategia de comunicare pe acest subiect şi este promovată de aceleaşi persoane, prin oferirea de informaţii false, nedovedite ştiinţific, fermierii din România nu înţeleg ce se urmăreşte. Se urmăreşte, oare, închiderea fermelor din România (dotate cu cuşti îmbogăţite) şi acoperirea necesarului de ouă pentru consum cu ouă provenite din state membre UE, care cresc păsările tot în sisteme de cuşti? Menţionăm că Polonia deţine cel mai mare număr de găini crescute la cuşcă din UE şi este cea mai mare exportatoare de ouă în România (circa 150 de milioane ouă pe an, care reprezintă 15% din producţia de ouă la cuşti în România). Ouăle importate din Polonia provin de la găini crescute în cuşti. De altfel, atragem atenţia asupra faptului că filmuleţul cu imagini din fermă, prezentat în media, este realizat într-o fermă din Polonia. Observăm, de asemenea că, în strategia de comunicare se face publicitate unor reţele comerciale, fapt ce ar putea fi catalogat ca publicitate înşelătoare”, mărturisesc reprezentanţii crescătorilor de păsări din România.

Cel mai mare exportator de ouă în România este Polonia, ţară care deţine cel mai ridicat număr de găini crescute la cuşcă din Uniunea Europeană. Polonia exportă anual în România circa 150 de milioane ouă, adică 15% din producţia de ouă la cuşti în România.

Găinile crescute în ferme industriale beneficiază de patru tehnologii de creştere şi anume: creştere la baterii îmbogăţite - 59,9%, iar la sol - 36,1%, creştere în adăpost şi în aer liber - 3% şi creştere în sistem ecologic - 1%. Numărul găinilor ouătoare crescute în ferme în baterii de cuşti îmbogăţite este de 4,79 milioane de capete, ceea ce, raportat la numărul total de păsări ouătoare din România de 32,55 milioane de capete, reprezintă 14,7%. Producţia de ouă obţinute de la găinile crescute la cuşti este de circa un miliard de ouă pe an, dintr-un total de 6,3 miliarde de ouă produse anual în România, ceea ce reprezintă 15,9% pe an. La nivel UE28, numărul total de găini ouătoare este de 397.346.885 capete, din care 53% crescute în cuşti îmbogăţite, 27% crescute în adăpost la sol, 15% crescute în adăpost şi aer liber şi 5% crescute în sistem ecologic.

Potrivit sursei citate, ouăle marcate cu cod alfa-numeric care începe cu cifra „3” sunt, în continuare, produse în UE şi, prin urmare, şi în România. Din 1 ianuarie 2012, niciun crescător de găini producătoare de ouă din UE nu mai are voie să folosească cuşti vechi, ci doar cuşti îmbogăţite, potrivit actelor normative în vigoare. Vechile cuşti au fost înlocuite, astfel încât păsările să beneficieze de un spaţiu mai mare, iar noile cuşti sunt deja dotate cu echipamente care cresc confortul păsărilor (cuibar, stinghii, covoraşe ș.a.m.d.).

Animals Internațional, interfața unor mari jucători din piața alimentară la nivel global?

„Campania Animals International în România face parte din efortul global inițiat de Open Wing Alliance care unește 59 de organizații de pe toate continentele într-un front comun pentru a elibera din cuști toate găinile din lume până cel mai târziu în anul 2025. Coaliția folosește în întreaga lume aceleași strategii, tactici și resurse pentru a atinge obiectivul de a elibera toate găinile din cuști. Nestle, Mondelez (fosta Kraft) și hotel Marriott sunt doar câteva dintre firmele care operează și în România și care s-au angajat să elimine ouăle de la găini ținute în cuști până cel mai târziu în anul 2025”, se precizează în comunicatul remis presei de Animals Internațional.

În același document se face referire în continuare la companii care ar susține acest demers și asupra cărora, se pare, a fost pusă presiune de reprezentanții acestui ONG.

„Înainte de a face publice aceste filmări, am purtat discuții vreme de un an cu mai mulți jucători de pe piață în legătură cu proveniența ouălor. Deocamdată putem spune că Lidl a eliminat ouăle proaspete de cușcă și chiar din alimentele procesate marcă proprie. De asemenea Carrefour, Mega-Image, Metro și Kaufland s-au angajat să elimine ouăle de cușcă până cel mai târziu în anul 2025. Sperăm să se miște chiar și mai repede. Am luat la întrebări și restaurantele și hotelurile. Vom publica curând și care sunt cele mai sensibile la bunăstarea animalelor, dar și pe cele care nu dau doi bani pe suferința lor”, a dezvăluit Păun.

În comunicatul de presă, cei de la Animals Internațional spun că filmările puse la dispoziția celor interesați au fost realizate în ferme din România și din Polonia. Acestea prezintă condițiile obișnuite din fermele unde animalele sunt ținute în cuști, deși opinia științifică universală confirm că aceste sisteme de creștere nu îndeplinesc nevoile sociale, de comportament și de bunăstare de bază a animalelor.

Întreaga lor viață, găinile sunt forțate să doarmă, să mănânce și să depună ouăle pe podeaua din grilaj metalic, unde spațiul alocat este cât o coală A4 de hârtie pentru fiecare animal, afirmă cei din ONG. În vreme ce la nivel global, industria s-a aliniat cu mișcarea anti – cuști, România a rămas în urma altor țări care au recunoscut cruzimea cauzată de creșterea animalelor în cuști.

„Cuștile sunt cea mai crudă formă de a ține un animal de fermă. Filmările vorbesc de la sine. Românii sunt consecvent înșelați de ambalajele și de reclamele care îi fac să creadă că animalele se bucură de o viață frumoasă sub cerul albastru și calcă pe iarbă verde. În realitate, păsările nu pot nici măcar să își întindă aripile. Cuștile împiedică animalele să se bucure de nevoile banale ale speciei pe toată durata vieții lor. Cerem companiilor să preia responsabilitatea, nu doar punând capăt acestei uriașe suferințe a milioane de găini, dar și reacționând la cererea consumatorilor care doresc să elibereze animalele din cuști. Deocamdată, doar 4% din găinile din România sunt crescute cu acces la aer liber”, a spus Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.

Reprezentantul ONG-ului a adăugat că rețelele de retail oferă în prezent alternative la ouăle obținute de la găinile crescute în cuști. Totodată, el citează un studiu conform căruia 88 la sută dintre consumatorii români preferă ouă care provin de la găini care nu au trăit în cuști.

„Publicul din România a fost indignat acum aproape 10 ani când a aflat prima oară că cifra 3 de pe ștampila de pe ou înseamnă că găinile au fost ținute în cuști. După scandalul cu ouăle stresate din anul 2010, supermarketurile au început să ofere alternative la cuști. Aceste alternative de la găini care cresc liber sunt acum deja disponibile peste tot, dar din păcate majoritatea ouălor ieftine de pe piață provin de la animale care sunt torturate în cuști, cu toate că un studiu recent arată că 88% dintre români preferă să cumpere ouă de la găini care nu au trăit în cuști. Este îmbucurător și faptul că același studiu arată că 39% dintre români știu că ștampila de pe ou arată modul de creștere a găinilor, în comparație cu doar 1% acum 10 ani, înainte de scandal”, a adăugat Păun.

Consumatorii pot evita cu ușurință ouăle proaspete de la găini torturate în cuști mulțumită ștampilei de pe ou, afirmă cei de la Animals International. Fiecare ou are o astfel de ștampilă, iar cele provenite din cuști încep cu cifra „3”. Cele ținute în hale la sol cu cifra „2”, cele cu acces la aer liber cu cifra „1”, iar cele BIO, cu cifra „0”.

Problemele rămân la produsele procesate, precum pastele, dulciurile și sosurile, unde doar dacă producătorii sunt responsabili se poate ști modul de creștere a animalelor.

Statisticile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), disponibile la sfârşitul anului 2018, relevau că în România erau 32,552 milioane de capete găini ouătoare, din care doar circa opt milioane de capete crescute în ferme industriale, restul fiind în gospodăriile individuale.