Afişez elemetele după tag: dulceturi

Hambar, noua platformă dedicată producătorilor locali, s-a lansat în România cu misiunea de a face produsele locale mai simplu de descoperit, cumpărat și livrat, indiferent de locul în care se află producătorul sau cumpărătorul. Platforma pornește cu peste 200 de producători și peste 4.000 de produse din toată țara și construiește un circuit complet, de la selecția producătorului până la livrarea produsului la ușa clientului. În șase luni, Hambar își propune să ajungă la peste 600 de producători și 10.000 de produse. Fondatorii platformei sunt Alin Șerban, fost CEO Tazz, și Călin Costinaș, fost Deputy CEO Profi, ambii având o vastă experiență în scalarea afacerilor, e-commerce, logistică și retail. Platforma are doi parteneri-cheie: eMAG, prin care utilizatorii se pot autentifica direct cu contul eMAG și au beneficii incluse în programul Genius cu Moț, și Salt Bank, care devine Banca Oficială a Hambar.

Oferta Hambar este organizată în zece categorii, de la produse pentru cămară și gătitul de zi cu zi până la băuturi și pachete pentru ocazii speciale. Platforma reunește zacuscă, murături, dulcețuri, miere și produse de băcănie, alături de brânzeturi și lactate, specialități din pește, produse de patiserie, carne și mezeluri din porc, mangaliță, vită, pui și vânat, dar și legume și fructe de sezon. Categoria de băuturi include vinuri de la crame mici și mijlocii, bere artizanală, spirtoase, vișinată, lichioruri, sucuri și siropuri, iar pentru ocazii speciale sunt disponibile și pachete care combină mai multe produse de la același producător.

Selecția aduce la un loc produse locale care pun accent pe calitate și inovație, inclusiv opțiuni pe care cumpărătorii le-ar descoperi cu greu în afara regiunii de proveniență.

Potrivit fondatorilor, în spatele Hambar stă o oportunitate imensă: România are o ofertă bogată de produse locale de calitate, care ajung însă cu greu la cumpărătorii din afara comunităților în care sunt realizate. În același timp, clienții care caută produse locale au de multe ori informații fragmentate și puține repere clare pentru a ști cine stă în spatele unui produs, care îi este proveniența și cum a fost realizat.

Hambar aduce tehnologia și instrumentele digitale într-o zonă în care mulți producători funcționează încă predominant offline. Platforma a fost construită pentru a oferi o experiență digitală modernă atât cumpărătorilor, cât și producătorilor, inclusiv prin aplicația dedicată Hambar Producător.

Tehnologie și parteneriate pentru o experiență mai simplă

„În spatele fiecărui produs bun există un producător care ar trebui să se poată concentra pe ceea ce știe să facă cel mai bine, fără să devină specialist în tehnologie, marketing sau logistică. Aici intervine Hambar. Experiența acumulată în companii mari, în tehnologie și operațiuni logistice, ne-a arătat cât de importante sunt sistemele performante, dar și cât de simple trebuie să fie pentru cei care le folosesc. Vrem să aducem aceste standarde în sprijinul micilor producători, printr-o platformă care integrează promovarea, comenzile și livrarea. Misiunea noastră este ca un produs extraordinar realizat într-un sat din România să ajungă simplu și în condiții sigure la cumpărătorii din întreaga țară”, arată Alin Șerban, co-fondator și CEO Hambar.

Hambar își propune să scurteze și să simplifice acest drum, în cele mai sigure condiții. Înainte ca un producător să intre pe platformă, echipa verifică omul, locul și modul de producție. Fiecare producător are apoi un profil propriu pe platforma Hambar, unde cumpărătorii îi pot descoperi povestea și locul de unde provine.

„România are o lume extraordinară de producători mici și de oameni pasionați de ceea ce fac, pe care prea puțini dintre noi o cunosc. Unii lucrează după rețete păstrate de generații, alții reinventează lucruri aparent simple. Produsele lor au o calitate excepțională, dar ajung greu în magazinele obișnuite, pentru că se fac în serii mici. În același timp, tot mai mulți români caută exact astfel de produse: autentice, locale, făcute cu grijă și personalitate. Cu Hambar vrem să apropiem aceste două lumi: să le dăm producătorilor șansa de a fi descoperiți și apreciați, iar oamenilor bucuria de a găsi lucruri foarte bune, făcute chiar aici, în România”, subliniază Călin Costinaș, co-fondator Hambar.

eMAG și Salt Bank, doi parteneri-cheie

În aceeași direcție de simplificare a experienței digitale, Hambar se lansează alături de doi parteneri-cheie: eMAG și Salt Bank.

Prin parteneriatul cu eMAG, utilizatorii se pot autentifica în Hambar direct cu contul eMAG. În plus, prin programul Genius cu Moț, utilizatorii Genius au transport gratuit pe Hambar la două comenzi pe lună de minimum 300 de lei, indiferent de câți producători sunt în coș.

De cealaltă parte, Salt Bank, în calitate de Bancă Oficială a Hambar, își propune să fie alături nu doar de platformă, ci și de oamenii din jurul ei, de la producătorii și antreprenorii locali până la cei care aleg să cumpere de la ei. Iar faptul că este o bancă 100% digitală și 100% românească îi oferă un avantaj important: înțelege nevoile oamenilor și ale businessurilor de aici, în relație cu banii lor.

Producătorul, în centrul experienței

Dincolo de diversitate, elementul comun al produselor listate pe Hambar este proveniența cunoscută. Platforma pune în centrul experienței producătorul și oferă cumpărătorului informațiile necesare pentru a înțelege cine se află în spatele produsului pe care îl comandă.

Hambar nu funcționează doar ca un loc în care sunt listate produse, ci construiește și infrastructura prin care acestea ajung de la producător la cumpărător. Utilizatorii pot adăuga în același coș produse de la mai mulți producători, pot plăti cu cardul și pot primi comenzile atât în România, cât și în toate țările din Uniunea Europeană.

Hambar funcționează prin două aplicații: Hambar, pentru cumpărători, și Hambar Producător, prin care producătorii își gestionează produsele, stocurile și comenzile. În ambele aplicații, utilizatorii beneficiază de asistență prin chat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Artisan Food Market, cel mai mare târg de produse artizanale, se deschide vineri 16 octombrie 2026 și reunește 102 producători români și 8 internaționali. Cea de-a XIII-a ediție a târgului are loc pentru prima dată la Biblioteca Națională a României, din București. Timp de trei zile, 16 – 18 octombrie, expoziția cu vânzare aduce în prim-plan producători artizanali, rețete locale vechi sau reinterpretate, povești antreprenoriale neobișnuite și produse care transformă gastronomia într-o experiență de descoperire.

Artisan Food Market aduce împreună producători locali și internaționali, artizani, antreprenori și publicul interesat de gusturi autentice, ingrediente de calitate și povești construite în jurul hranei. Oferta ediției depășește granițele unui târg gastronomic convențional, reunind produse rare, rețete transmise din generație în generație, inițiative antreprenoriale curajoase și proiecte cu impact social.

• 16 octombrie, premieră europeană: se deschide Muzeul Sarmalelor!

• Peste 100 de artizani români și europeni la Biblioteca Națională din București

• 98% din expoziție sunt produse alimentare

• România începe să se așeze pe un loc sigur în piața produselor de nișă

Vizitatorii vor putea descoperi specialități realizate în România, de la făinuri obținute prin măcinarea cerealelor la moară cu pietre și produse de brutărie după rețete vechi, până la conserve reinterpretate, lactate artizanale, vinuri și preparate din pește. Lor li se alătură produse tradiționale din Georgia și Bulgaria, precum și specialități din Italia, Grecia, Olanda și din spațiul mediteraneean.

Artisan Food Market este astăzi un eveniment de referință pentru producția artizanală, în care valoarea unui produs este descoperită atât prin gust, cât și prin povestea, ingredientele și munca din spatele lui.

„Suntem la prima ediție scalată la asemenea dimensiuni, într-o locație atât de frumoasă și de semnificativă. Vorbim deja despre o industrie a artizanilor și de un public avizat, care știe ce vine să guste. De restaurante care vin să-și aleagă furnizorii. De părinți care aleg calitate și sănătate pentru mâncarea copiilor. Se naște ceva uriaș. Prin diversitatea producătorilor, a produselor și a poveștilor prezentate, Artisan Food Market își propune să construiască o experiență în care gastronomia artizanală este explorată din mai multe perspective: gust, tradiție, inovație, antreprenoriat și responsabilitate socială. Degustările și prezentările de pe scena evenimentului, masterclass-urile și întâlnirile B2B sunt gândite atât pentru publicul interesat de experiențe senzoriale, cât și pentru profesioniștii care caută produse noi, parteneriate și oportunități de dezvoltare. Alături de producătorii români, prezența specialităților din Georgia, Bulgaria, Olanda, Italia, Grecia și din spațiul mediteraneean deschide dialogul către alte tradiții gastronomice și oferă ocazia unor comparații și descoperiri dincolo de granițele locale”, a declarat Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.

Astfel, Artisan Food Market își propune să devină un reper pentru producția artizanală, un loc în care produsele sunt însoțite de poveștile celor care le creează, iar publicul poate descoperi nu doar ce cumpără și degustă, ci și munca, tradiția și ideile care se află în spatele fiecărui produs.

Aurul roșu pe care îl poți cultiva acasă, șofranul

Grădina cu Șofran aduce în fața publicului nu doar prețiosul condiment, ci și bulbii din care acesta poate fi cultivat acasă. Cunoscut drept „aurul roșu”, șofranul este cel mai scump condiment din lume, iar producția sa presupune multă muncă manuală și o recoltare atentă. Oferta Grădinii cu Șofran schimbă perspectiva asupra unui ingredient asociat, de regulă, cu gastronomia sofisticată: vizitatorii pot pleca de la eveniment, nu doar cu un condiment deosebit, ci și cu posibilitatea de a-l cultiva în propria grădină.

Și pentru că vorbim de producție artizanală, un alt expozant este Crama Lipiot, înființată în 2026, care își construiește identitatea în jurul unei suprafețe de numai un hectar de viță-de-vie. Una dintre cele mai mici crame din România, aceasta mizează pe producția la scară redusă și pe calitate, având deja premii obținute la concursuri de profil.

Zacuscă pescărească premiată, sturion marinat și palincă cu fruct crescut în sticlă

Conservele tradiționale capătă noi interpretări prin produsele prezentate la Artisan Food Market. Trio Arca aduce zacusca pescărească, realizată cu sturion, păstrăv și crap, o propunere care pune în valoare peștele, îndepărtându-se de rețetele clasice, bazate pe legume. Producătorul se remarcă prin recunoașterea obținută la Great Taste Awards, competiție internațională de referință în evaluarea produselor alimentare. Zacusca pescărească se înscrie astfel într-o tendință de reinterpretare a preparatelor cunoscute, prin ingrediente și combinații care le conferă o identitate proprie.

Tot din zona specialităților din pește vine marinata de sturion în ulei, un produs care aduce în prim-plan o specie apreciată pentru carnea sa și o modalitate de preparare potrivită unei selecții gastronomice artizanale.

O altă atracție o reprezintă pălincile specifice zonei Satu Mare, în care fructul este crescut direct în interiorul sticlei. Metoda tradițională presupune agățarea recipientului în pom, atunci când fructul este încă foarte mic. Pe măsură ce acesta se dezvoltă, crește în interiorul sticlei, fără a mai putea fi introdus ulterior prin gâtul îngust al recipientului. După ce fructul ajunge la maturitate, este desprins din pom, iar băutura este turnată în sticlă.

De la ferme construite de corporatiști, la povești care depășesc agricultura convențională

Artisan Food Market vine cu antreprenori care au ales să schimbe domeniul de activitate și să construiască proiecte în jurul producției alimentare.

Montana Laptele Naturii este povestea unei ferme de capre înființate de o echipă care se prezintă cu umor drept o „gașcă de corporatiști”. Proiectul a pornit din dorința de a dezvolta o activitate diferită de mediul corporate, având ca rezultat o fermă care produce lactate și brânzeturi.

O altă poveste de descoperit este cea a Fermei Noian, un proiect care își propune să depășească modelul unei ferme clasice. Prezența sa la eveniment contribuie la diversitatea inițiativelor care pun în legătură producția alimentară, viziunea antreprenorială și o relație mai apropiată cu ceea ce ajunge pe masa consumatorului.

Dulcețuri reinterpretate, brutării artizanale și făinuri produse de fermieri în cooperativă

Printre produsele care readuc în atenție rețetele locale se numără dulcețurile reinterpretate, în care fructele sunt asociate cu vin Pinot Noir sau cu diverse condimente exotice. Combinațiile propun o perspectivă diferită asupra unui produs familiar și arată cum ingredientele tradiționale pot deveni punctul de plecare pentru noi experiențe gastronomice.

Brutăriile artizanale și producătorii de patiserie vin cu preparate inspirate din rețete vechi locale, realizate cu făină măcinată la moară cu pietre, untură și brânză de burduf. Accentul cade pe ingrediente și tehnici care păstrează specificul unor produse regionale, într-un moment în care tot mai mulți consumatori caută să redescopere gusturi autentice.

Cooperativa agricolă Biruința Olteniei, din județul Olt, aduce în atenție făinuri din cereale românești, obținute în fermele cooperativei, din soiuri alese pentru calitățile lor calitative și nutriționale. „Ne bazăm în exclusivitate pe genetica românească, soiuri vechi axate pe partea calitativă și nutrițională. Cultivăm soiul de grâu Glosa și soiul de secară Suceveana, care și-au dovedit calitățile deosebite de-a lungul anilor”, spune Alexandru Ignat, președintele cooperativei.

Pe lângă făinuri, oferta include și paste realizate din aceste cereale, oferind publicului ocazia de a descoperi cum materia primă locală poate fi valorificată în produse de zi cu zi, fără a pierde din vedere originea ingredientelor și particularitățile soiurilor folosite.

Muzeul Sarmalelor și gastronomia ca patrimoniu viu

Artisan Food Market lasă loc și inițiativelor care păstrează memoria gastronomică. Muzeul Sarmalelor aduce în atenție unul dintre preparatele emblematice ale bucătăriei românești, privit dincolo de rețeta propriu-zisă: ca expresie a tradițiilor regionale, a obiceiurilor de familie și a diversității culturale.

Sarmalele au numeroase variante, în funcție de zonă, ingrediente și tehnicile de preparare, iar povestea lor vorbește despre felul în care gastronomia se transmite între generații și se adaptează comunităților care o păstrează vie.

„O parte, peste o sută de exponate, din colecția demnă de Cartea Recordurilor din viitorul Muzeu al Sarmalelor va fi expusă, în premieră, timp de trei zile, la Biblioteca Națională, la Artisan Food Market - cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România. Muzeul Sarmalelor este un proiect care, în acest moment, numără peste 400 de exponate diferite de pe patru continente corelate cu sarmalele. Colecția cuprinde conserve și ambalaje de sarmale, zeci de cărți cu sarmale pe copertă tipărite în diferite limbi, meniuri, cărți poștale, timbre, obiecte promoționale, miniaturi, picturi și accesorii speciale pentru gătitul sarmalelor. Planul este ca în următorii ani să înființez un muzeu al sarmalelor unic în lume. Cred că un astfel de muzeu poate fi o atracție importantă pentru turiștii care ajung la noi”, precizează Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, autorul cărții „Colecționarul de Sarmale”.

Mâncarea Face Bine, un proiect gastronomic cu impact social

Dincolo de experiențele culinare și de întâlnirea cu producătorii, Artisan Food Market găzduiește și inițiativa Mâncarea Face Bine, un proiect socio-gastronomic care își propune să contribuie la combaterea violenței domestice, indiferent de forma în care aceasta se manifestă.

Campania aduce împreună gastronomia și responsabilitatea socială, folosind interesul publicului pentru produsele alimentare ca punct de plecare pentru conștientizarea unei probleme care afectează numeroase familii și comunități.

O parte din încasările obținute la standul campaniei va fi direcționată către finanțarea activităților de conștientizare a violenței domestice și de promovare a unui mesaj de solidaritate cu persoanele afectate. Astfel, participarea la eveniment poate însemna nu doar descoperirea unor produse și gusturi noi, ci și susținerea unei inițiative cu miză socială.

Artisan Food Market este deschis de vineri 16 octombrie, ora 12.00, până duminică 18 octombrie, ora 20.00, în atriumul Bibliotecii Naționale a României și reunește produse artizanale românești și europene, de la condimente și pâine, până la brânzeturi și specialități. Biletul de intrare costă 20 de lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La doar 18 ani, în 2023, Iris Roșculeț a obținut locul întâi și o bursă educațională din partea companiei Corteva Agriscience pentru proiectul său agricol din cadrul programului TalentA, „Serele Dulci”, care presupune cultivarea unui sistem mixt de roșii și viță-de-vie pe o suprafață protejată de 1.800 m², incluzând o seră performantă de 1.200 m² construită la ferma familiei sale din județul Ialomița, de la Jilavele.

Iris Roșculeț duce mai departe și dezvoltă afacerea familiei

De la câștigarea bursei TalentA, Iris Roșculeț a făcut progrese semnificative în dezvoltarea fermei sale. Astfel că, astăzi, suprafața cultivată a ajuns la 3.200 m², investind în infrastructură timpurie și tehnologii inteligente pentru agricultură. A introdus un sistem inovator de viță-de-vie pe pergolă, conceput pentru a optimiza umbrirea și a îmbunătăți sănătatea culturilor. De asemenea, a achiziționat o stație modernă de monitorizare agricolă, care îi permite să urmărească temperatura, umiditatea și starea plantelor, precum și indicatori esențiali ai solului, cum ar fi umiditatea și conductivitatea electrică, pentru a lua decizii bazate pe date, sporind eficiența și reducând risipa.

„Agricultura trebuie privită ca un drum valoros în carieră, mai ales pentru generațiile tinere. Scopul meu este să arăt că poate fi atât modernă, cât și cu sens.”

Pentru a crește valoarea producției din seră, tânăra antreprenoare din județul Ialomița a început să dezvolte o linie de produse artizanale premium, incluzând dulcețuri naturale din roșii și struguri, dar și combinații inovatoare, precum dulceață de ardei iute cu must de struguri și roșii cherry în sos de castraveți. Ea a început deja testarea acestor rețete. „Este un proiect în desfășurare, care a venit cu provocări majore, de la găsirea unui spațiu și amenajarea acestuia până la păstrarea culorii, gustului autentic și echilibrului în rețete. Anul viitor, în 2026, sper să finalizez întreaga gamă și să o lansez pe piață. Experimentez constant, încercând să creez produse care să rezoneze cu gustul meu și care să poată fi apreciate ulterior și de alții”, a precizat Iris Roșculeț.

Iris Roșculeț poziționează acum „Serele Dulci” ca un centru local pentru agricultură participativă și educație, oferindu-le tinerilor din regiune posibilitatea de a descoperi direct ce înseamnă o fermă modernă și sustenabilă. Ferma sa este deschisă pentru vizite educaționale și activități de implicare a tinerilor. „Agricultura trebuie privită ca un drum valoros în carieră, mai ales pentru generațiile tinere. Scopul meu este să arăt că poate fi atât modernă, cât și cu sens. În plus, Programul TalentA mi-a arătat că a fi femeie în agricultură nu este o excepție, ci un punct forte. Cu sprijinul potrivit, putem impulsiona inovația și putem remodela economiile rurale”, afirmă Iris Roșculeț.

Viziunea proiectului „Serele Dulci” este de a aduce inovația și sustenabilitatea în agricultură, transformând ceea ce a început ca o idee de elev într-un model de afacere cu impact, care contribuie la bunăstarea pe termen lung a comunității și ajută la păstrarea moștenirii pământului. „Prin TalentA, Corteva Agriscience oferă mai mult decât o oportunitate financiară pentru femeile din agricultură. Mi-a oferit instrumentele necesare pentru a începe cu un scop și o direcție clară, permițându-mi să investesc în vița-de-vie, care acum este în al doilea an, și să achiziționez primul echipament pentru procesarea legumelor. Au fost pași esențiali pentru a transforma ideea mea într-o afacere sustenabilă”, a subliniat Iris Roșculeț, tânăra care în prezent urmează cursurile a două facultăți din cadrul USAMV București, Medicină Veterinară și Agricultură.

Și acum, în 2025, Iris Roșculeț este cea mai tânără câștigătoare a TalentA, programul de granturi educaționale al companiei Corteva Agriscience care sprijină femeile din mediul rural, din agricultură, considerând aceasta o investiție strategică în viitorul unor sisteme alimentare reziliente, incluzive și sustenabile.

Lansat de Corteva Agriscience în Spania în 2019 și implementat în România începând cu 2020, TalentA sprijină femeile prin instruire, finanțare și mentorat de afaceri, oferind posibilitatea de a-și moderniza fermele, de a accesa piețe noi și de a crea valoare economică și socială durabilă. Până în prezent, peste 300 de femei din România și Republica Moldova au beneficiat de acest program, cu peste 1.300 de participante în nouă țări.

CITEȘTE ȘI: Educație pentru viitorul agriculturii

Tehnologia și reducerea costurilor, singurele alegeri pe care le pot face agricultorii

TalentA 2025 – 2026, la start cu 50 de femei fermier

Murele, de la câteva tufe cultivate din pasiune și pentru gust în curtea casei, s-au transformat într-o adevărată afacere pentru familia Bădăi de la Sânmartinu Sârbesc, din județul Timiș. Ca mulți alți români, au lucrat ani buni în străinătate și, cu banii economisiți, au cumpărat un petec de teren în satul timișean din comuna Peciu Nou. Deși și-au riscat economiile de-o viață, familia Bădăi a început să culeagă roadele afacerii, la propriu, dar și la figurat, devenind astfel un exemplu și pentru alți români, aflați în căutarea unei afaceri profitabile.

„Am ales să cultivăm thornfree, care este murul american fără spini, cu fructul mare. În anul 4 – 5 de la plantare face fructe care cântăresc și 20 de grame bucata.”

Cu multă muncă, perseverență și ceva inspirație, familia Bădăi a creat cea mai mare plantație cu mur din județul Timiș, întinsă pe mai bine de două hectare. „Murul poate fi o sursă de venit pentru cei care îl cultivă în grădină. Noi ne-am gândit să cultivăm murul pe o altă scară. Am început cu o suprafață de 2.400 de metri pătrați, apoi am creat firma și am ajuns la 2,2 hectare pe care producem atât material săditor, cât și fructe de calitate. Este o plantație modernă, cu sistem de irigare prin picurare, cu iluminat nocturn, am tras chiar și curent trifazic afară pe câmp, în așa fel încât să putem să instalăm o celulă frig, absolut necesară, ținând cont de gradul mare de perisabilitate a murelor”, ne povestește Nicoleta Bădăi.

„În România, toată lumea cultivă și nimeni nu procesează.”

Trifoiul alb, secretul pentru o bună rodire

După mai multe încercări, familia Bădăi s-a oprit la un soi de mur extrem de roditor, care, încă din al doilea an de la plantare, a produs o cantitate impresionantă de mure, iar fructele au un aspect deosebit. „Am ales să cultivăm thornfree, care este murul american fără spini, cu fructul mare. În anul 4 – 5 de la plantare, face fructe care cântăresc și 20 de grame bucata. Este foarte roditor. Acum suntem în anul doi de la plantare și a  produs între 9 și 12 kg pe plantă. Irigarea este însă determinantă, mai ales în primăverile secetoase, în perioada de înflorire a murului. De asemenea, apa este necesară în momentul în care se formează fructul. Un secret pentru o bună rodire este trifoiul alb pe care l-am plantat între rânduri, care atrage multe albine și ajută la o mai bună polenizare”, ne spune cea care are grijă de plantația de la Sânmartinu Sârbesc.

Până acum, plantația de mur a înghițit economiile familiei. Nicoleta Bădăi a încercat să obțină finanțare europeană, dar proiectul, deși eligibil, este nefinanțabil. „Am depus un proiect prin programul Start-up Nation. Am fost clasați cu proiectul pe locul 19.000, în condițiile în care se finanțează doar primele 10.000 de proiecte.  Am fost depunctați la numărul de angajați. Noi având o activitate cu caracter sezonier, nu avem un număr mare de angajați permanent. Avem totuși o afacere de familie”, precizează Nicoleta Bădăi.

Chiar și în aceste condiții, investițiile vor continua la ferma de mure din județul Timiș, de la Sânmartinu Sârbesc.

„Mura este ca porcul, nu se aruncă nimic de la ea. Poți să faci vin, poți să faci siropuri și sucuri, poți să faci dulceață, băuturi alcoolice, lichioruri, sosuri.”

Produse procesate și linie de peletizare

Procesarea este următorul pas la care se gândește familia Bădăi, pentru că, spune doamna Nicoleta, mura se poate valorifica integral și nu neapărat în stare proaspătă. „În România asta este cea mai mare problemă, toată lumea cultivă și nimeni nu procesează. Poate că fac să râdă mulți oameni când le spun că mura este ca porcul, nu se aruncă nimic de la ea. Poți să faci foarte multe produse, poți să faci vin, poți să faci siropuri și sucuri, poți să faci dulceață, băuturi alcoolice, lichioruri,  sosuri  ș.a.m.d. Ne-am creat un brand propriu, „Mure Timiș”, și prin el vom încerca să impunem toate aceste produse pe piață. Totodată, dorim să valorificăm și crengile de mur care rezultă după curățarea plantației. Am constatat că au o putere calorică foarte bună și intenționăm să investim într-o linie de peletizare”, ne arată câte ceva despre planuri interlocutoarea noastră.

Piața este veriga care închide lanțul profitului în afacerea familiei Bădăi, mai cu seamă că murele produse aici sunt în sistem ecologic. S-a depășit demult vânzarea la caserolă pe la diverse evenimente. Cumpărătorii au început să apară, de la persoanele fizice, care vin să-și culeagă singuri murele direct din plantație, până la marile lanțuri de magazine. „La sfârșit de săptămână, am dat posibilitatea timișorenilor să vină să-și culeagă singuri murele. Au venit cu plăcere, cu copiii, să stea în aer liber, iar la plecare au plătit un preț modic pentru fructele culese. Un rol important l-au avut rețelele de socializare, prin care am atras oamenii în plantație. Apoi, vorba a mers din om în om, iar acum avem constant vizitatori, mai ales la finalul de săptămână. Din fericire, am început să primim oferte și de la supermarketuri. Până acum, am stabilit contacte cu două branduri din Timișoara și sper să avem o colaborare reciproc avantajoasă”, a încheiat Nicoleta Bădăi.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print, 15-30 septembrie 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html