Dacă aducem la valoarea nonenglezită, „oportunitate” poate însemna, foarte realist, „normalitate”.

Trebuie să recunoaștem că actuala criză a surprins pe majoritatea dintre noi în ipostaze de încredere exagerată într-o piață încă în formare sau în unele care aduc mai degrabă cu „pescuitul” la țaparină decât cu o conduită economică matură.

Din păcate, ce se putea corecta pe „așezatelea”, coerent și eficient, acum se precipită și reclamă acțiuni rapide.

Ceea ce, evident, nu este neapărat bine.

Dar, pe de altă parte, crizele economice și sociale au fost dintotdeauna parte a evoluției umane. Diferența dintre colaps și „pasul înainte” îl face raportarea curajoasă, inteligentă, cu ținte reale.

Să ne uităm, de pildă, la turism. La turismul românesc. Este clar că „nevenirea” crizei nu ar fi făcut decât să amâne o prăbușire dinainte anunțată de: ofertă searbădă, lipsă de imaginație, serviciu submediocru, promovare inadecvată și, mai pe șleau, „lumina stinsă” pe atracțiile sănătoase.

În condițiile neplăcute ale turbulențelor date, operatorii învață să se adapteze, să își schimbe strategiile de business. Nu vor reuși cu toții. Dar cei care vor fi trecut de impas… veți vedea! Vor fi competitivi inclusiv pe plan internațional.

Acum, redeschizând focala pentru cadru lărgit, acolo unde ne vedem cu toții: vom exersa cu toții reducerea costurilor, implementarea AI și a robotizării, optimizarea lanțului de aprovizionare – cu accente pe valoare veritabilă (nu pe fițe), pe sustenabilitate și factorii de diferențiere.

Adică, dacă nu am fi pierdut roșia românească, acum am fi putut să o exploatăm. Din păcate, aici avem o luptă pierdută nu cu materialul genetic (sămânța de tomate), ci cu mentalitatea noastră.

Această mentalitate cu care ne mințim noi pe noi poate fi un obstacol și pentru parcurgerea unei alte etape necesare. Spunerea lucrurilor pe nume. Merită să ne imaginăm următorii ani în care politicienii să fie forțați la acțiune, să-și justifice „nu”-urile și să nu primească politețuri decât atunci când își îndeplinesc misiunile. Promisiunile.

Poate este timpul și pentru a cere (și a obține) niște schimbări legislative. Din toată experiența de o viață în regim „capitalist”, reglementările excesive puse urechist (din birou) pe portativul economic, fie că se numesc SEAP, Curte de Conturi, ghiduri, norme de aplicare ș.a.m.d., toate au dus la încetinirea dezvoltării.

Furtișagurile și tâlhăriile au continuat în numele unor „realizări” fără noimă și fără valoare, în timp ce inițiativele bune ori nu se înscriu în nimic din ceea ce prevede „legea”, ori sunt măcinate de termene și etape legale, de obicei (iarăși) fără nicio legătură cu realitatea din teren. Pentru cei insistenți (din ce în ce mai puțini), timpii prețioși care ar trebui dedicați activității proiectate sunt risipiți pe „adaptări”, rebotezări ale liniilor din buget, modificări de timp de lucru și alte „minuni” care – deși duc la corecta îndeplinire a sarcinii asumate – pot atrage sancțiuni financiare și chiar penale.

Acesta este și motivul pentru care unii funcționari ridică din start umerii și îl îmbrățișează pe „nu se poate”. Să nu mai vorbim de proiectele excepționale, care „nu se califică” pentru a fi finanțate de la bugetul de stat sau prin proiecte. Un fel de pedeapsă pentru performanță, inovație și competitivitate la nivel mondial. „Da’..., la noi nu s-a mai făcut asta...” este sintagma care îngroapă de ani la rând proiecte minunate, cu adevărat folositoare țării, oamenilor care (încă) o populează.

Politicienii trebuie obligați să parcurgă această informație, să o prelucreze și să dea rezolvarea. Fără echivoc. Poate îi ajută rememorarea situației de la ultimele alegeri (articolul este scris în septembrie 2025). Măcar administrațiile locale ar trebui să fie mai atente, pentru că ele vor fi în primul rând al confruntării cu nemulțumirile oamenilor.

Apropo de nedreptate. Vă povestesc o întâmplare personală. După dispariția mamei, am hotărât împreună cu fratele meu că apartamentul în care am locuit cândva cu toții nu poate fi gestionat de la 400 km distanță.

După un șir de aventuri pentru punerea cap la cap a tuturor actelor (toate cerute de stat, dar aflate la stat), am inițiat tranzacția. Statul român – în nemărginita sa înțelepciune – ne-a impus o taxă de pedeapsă, aceea a vânzării sub 3 ani de la data dobândirii. „Dobândire”. Ciudat, nu?! Vorbim de apartamentul în care m-am născut, la care am participat (în vremurile grele ale socialismului) la ratele de achiziționare – prin lipsa unor adidași, excursii sau chiar... mâncare. Mama avea 1.875 de lei salariu. 500 lei era rata. Mai era întreținerea. Telefonul. Apoi, din ce rămânea, trebuia să trăim eu, fratele meu și mama. Deci, de ce a trebuit să-mi ia statul 3% din tranzacție?

Vă mai dau un exemplu. O situație cu care ne-am obișnuit, dar care nu e normală. Am mai atacat subiectul tot aici, cred. Muncesc și plătesc impozite de la 22 de ani. Aș fi avut nevoie, la un moment dat – să-mi fie activate drepturile de contributor (și, până atunci, neconsumator) la sistemul de sănătate. La dentist, mai exact. Știm că în România cabinetele particulare de stomatologie „nu servesc” decontări cu CASS-ul. Vorbesc strict de componenta sănătate, nu de estetică. Afirm apăsat că este obligatoriu ca toate cabinetele, clinicile de sănătate dentară să intre în sistem și să acorde asistența medicală tuturor celor care au asigurare.

Pot fi clinici care se înspăimântă că omul obișnuit le va păta mocheta; pot înțelege. N-au decât să se declare unitate de lux, să își aleagă clientela și cu asta basta. Am uitat să spun însă ceva important: dacă sunt „de lux”, trebuie să li se aplice taxă pe lux. O acciză, ceva. E corect, nu?!

La rândul nostru, poate ar trebui să fim mai vigilenți și mai incomozi prin întrebări și presiuni coerente.

De ce descurajați producția în România de substanțe de protecție a culturilor?

Avem un management al apei din țară? Cine l-a făcut, unde este publicat? Cine îl supervizează și cine ne dă raportul (lunar, trimestrial, anual)?

Chiar așa. Apa din barajele oprite (mă distanțez ferm de scenariile cu aurul și exportul, până la o probă credibilă) a fost redirijată, stocată, valorificată minimal? Poate ar trebui să avem o infrastructură națională pentru operarea excedentelor/deficitelor de apă.

Și, pentru materialul de față, doar încă o cerere pentru politicieni. Munciți pentru conectivitate. Mișcarea rapidă și în siguranță a fluxului de călători și de marfă poate accelera recuperarea retardului pe care îl avem față de Europa. Autostrada A8 poate fi dublată și de căile ferate de pe axa Est-Vest, cu condiția de a fi reabilitate și adaptate cerințelor secolului al XXI-lea.

O rețea eficientă de drumuri și cale ferată poate scădea costurile și, în final, prețurile la alimente, poate asigura mobilități care să țină satul românesc în viață și poate fi un factor determinant în renașterea turismului de aici, de la noi.

Nu uitați, vă rog, de A7 – Autostrada Podgoriilor!

Editorial de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că s-au epuizat, înainte de termen, fondurile disponibile pentru intervenția DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - componenta națională, pentru intervenția DR-27 „Crearea/modernizarea infrastructurii de acces agricolă” și pentru DR-28 „Crearea/modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural”, din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

În perioada 2 noiembrie 2023 – 19 ianuarie 2024, AFIR a primit 3.761 de cereri de finanțare depuse de tinerii fermieri prin DR-30, componenta națională. Valoarea totală a solicitărilor de finanțare depuse on-line este de 263,27 milioane de euro, procentul depunerilor ajungând la 150,05% din alocarea stabilită.

Reamintim că, pentru intervenția DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - componenta națională termenul limită din anunțul de lansare a sesiunii era 31 ianuarie 2024, ora 16:00, iar alocarea stabilită pentru această sesiune a fost de 175,5 milioane de euro.

Sprijinul financiar prin intermediul intervenției DR-30 este 100% nerambursabil, în valoare de 70.000 de euro/proiect și se acordă tinerilor fermieri a căror solicitare de finanțare a fost declarată eligibilă și selectată pentru finanțare.

Fondurile se acordă în baza unui plan de afaceri sub formă de sumă forfetară, în două tranșe: o tranșă de 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și a doua tranșă de 25% din cuantumul sprijinului, în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare.

În ceea ce privește DR-27 „Crearea/modernizarea infrastructurii de acces agricolă”, în perioada 2 noiembrie 2023 –  5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă. Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 de milioane de euro.

Pentru intervenția DR-28 „Crearea/modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural”, solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro. 

Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la un milion de euro. Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27, iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu a propus Comisiei Europene (CE) identificarea unor soluții rapide la nivelul Uniunii Europene pentru a veni în sprijinul beneficiarilor publici și privați ai programelor de dezvoltare rurală ale căror proiecte sunt afectate de crize din afara sectorului, astfel încât să se poată asigura finalizarea proiectelor.

În cadrul Consiliului AgriFish, desfășurat în data de 24 mai 2022, la Bruxelles, ministrul Adrian Chesnoiu a declarat: „România solicită Comisiei Europene să adopte de urgență decizia care să permită majorarea costurilor proiectelor și compensarea cheltuielilor suplimentare pentru beneficiarii PNDR, astfel încât să se asigure finalizarea investițiilor deja începute”.

Solicitarea ministrului român s-a bucurat de o largă susținere din partea Statelor Membre, iar președintele Consiliului și Comisia Europeană au apreciat inițiativa țării noastre ca fiind una extrem de utilă, transmite MADR. În perioada următoare, Comisia Europeană va identifica cele mai potrivite soluții pentru derularea și implementarea în bune condiții a proiectelor demarate.

„Având în vedere situația economică generală nefavorabilă survenită în timpul pandemiei COVID 19, accentuată mai întâi de creșterea prețurilor utilităților şi apoi de conflictul armat din Ucraina, România și alte state membre al Uniunii Europene se confruntă cu o situație dificilă în implementarea programelor de dezvoltare rurală. Mulți dintre beneficiarii măsurilor de sprijin se află în incapacitate de a continua realizarea proiectelor aflate în derulare, întrucât bugetele aprobate la nivelul anilor 2014-2020 nu mai pot acoperi cheltuielile suplimentare apărute pe parcurs. În acest context, există riscul renunțării la executarea lucrărilor și nefinalizarea sau rezilierea proiectelor, ceea ce va conduce la neîndeplinirea obiectivelor propuse, corelat cu riscurile legate de dezangajare a fondurilor europene, fapt ce afectează implementarea Programului și mai ales dezvoltarea zonelor rurale”, a spus ministrul român al Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Beneficiarii publici ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) trebuie să actualizeze bugetul indicativ aferent contractelor de finanțare, în conformitate cu prevederile OUG 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare cu impact asupra contractelor de achiziție publică de lucrări prin ajustarea prețului raportat la creșterea prețului materialelor de construcții, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Actualizarea se realizează de către beneficiarii publici care au contracte de finanțare încheiate cu AFIR pentru proiectele de investiții finanțate din fonduri publice, aflate în derulare și care se încadrează în prevederile art. 1 din Ordonanța Guvernului nr.15/2021. Pentru acești beneficiari prețul contractelor de achiziție publică aflate în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței se ajustează, în condițiile descrise în ordonanță, prin actualizarea prețurilor aferente materialelor, prin aplicarea unui coeficient de ajustare, pentru a ține seama de orice creștere sau diminuare a costului materialelor pe baza căruia s-a fundamentat prețul contractelor.

Ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică se realizează la fiecare solicitare de plată, pe întreaga perioadă de derulare a contractului, exclusiv pentru restul rămas de executat la data intrării în vigoare a ordonanței, până la finalizarea şi recepționarea lucrărilor aferente obiectivelor sau proiectelor de investiții, potrivit prevederilor legale în vigoare la data efectuării recepției, pe baza situațiilor de lucrări însușite de executant, diriginte de șantier şi autoritatea sau entitatea contractantă, ca urmare a unei solicitări justificate din partea contractantului. Cheltuielile cu materialele pentru lucrările executate până la data intrării în vigoare a ordonanței și nesolicitate la plată nu se ajustează.

Costurile suplimentare generate de ajustarea prețurilor nu fac obiectul finanțării din fondurile eligibile FEADR, ci se suportă din fondurile proprii ale beneficiarilor și vor fi evidențiate pe neeligibil, pe linia bugetară actualizări din bugetul indicativ. AFIR precizează că valoarea totală eligibilă a proiectului care face obiectul finanțării nerambursabile rămâne neschimbată.

Autoritățile publice, beneficiari ai PNDR 2020, care se încadrează în prevederile ordonanței au posibilitatea să solicite Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR) de la care aparțin modificarea contractului de finanțare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html