„Zilele acestea, noi, organizațiile profesionale din agricultură, am fost ținta unor atacuri lansate inclusiv de Petre Daea. Declarațiile ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) sunt de notorietate și au fost preluate de majoritatea mass-mediei. De asemenea, ne-au afectat zvonurile lansate pe holurile Ministerului Agriculturii privind o așa numită renunțare din partea asociațiilor de fermieri vizavi de modificarea modului de calcul a despăgubirilor, în schimbul premizei mai mult sau mai puțin oficiale că se vor acorda despăguri și pentru culturile de primăvară. Alianța pentru Agricultură și Cooperare respinge public aceste afirmații. Rolul organizațiilor profesionale este tocmai acela de a depune toate eforturile pentru ca interesele membrilor să fie transmise autorităților și publicului larg. Fermierii membri sunt cei care ne-au mandatat în acest sens. Avem, așadar, și căderea morală şi pe cea profesională pentru a comunica public că nu vom renunța la solicitarea de corectare a modalității de calcul prin actul normativ”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța cere angajaților Ministerului Agriculturii și ai Direcțiilor Agricole Județene să facă tot ceea ce trebuie pentru ca fermierii să primească despăgubiri corect calculate. „În cazul în care MADR nu își asumă corectarea formulei de calcul, ne vedem nevoiți să solicităm demisia ministrului Petre Daea. Domnului ministru îi place să se prezinte ca fiind deosebit de atașat de fermierii și producătorii agricoli români. De aceea credem că intenția nu a fost de a-i nedreptăți, ci de a asigura resursele necesare pentru ca nimeni să nu fie exclus. Motiv pentru care vă reamintim că modalitatea de calcul corectă este cea propusă de noi, fiind aplicată și în trecut, cu ocazia despăgubirilor din 2020, 2015, 2007”, precizează reprezentanții fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face apel la toți membrii săi, la toții fermierii, să depună în termen cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile înființate în toamna anului 2021. Termenul limită este 9 decembrie 2022. „Cererile se completează de către fermier, direcțiile agricole județene fiind obligate să primească cererile așa cum sunt completate. În caz contrar, fermierii pot acționa în justiție pentru ca drepturile lor să fie respectate, iar despăgubirile să le fie acordate”, punctează Alianța.

Produsele alimentare de înaltă calitate, mai exact cele montane, ecologice și tradiționale vor avea TVA de 5%, în loc de 9%, ca urmare a deciziei Executivului de la București de marți, 14 mai 2019.

Potrivit anunțului făcut în deschiderea ședinței de Guvern de premierul României, Viorica Dăncilă, prin diminuarea cotei TVA pe întreg lanțul de distribuție, statul contribuie la reducerea prețului produselor de înaltă calitate și, astfel, oamenii sunt încurajați să consume alimente sănătoase.

„Avem în vedere creșterea accesului românilor la produse sănătoase, de înaltă calitate, tot mai căutate pe piața alimentară. Vom reduce Taxa pe valoarea adăugată de la 9% la 5% pentru livrarea acestor categorii de alimente, respectiv produse montane, ecologice, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a afirmat prim-ministrul Dăncilă.

Nu demult, asociaţiile producătorilor de produse bio, tradiţionale şi de promovare a alimentului românesc anunțau că au semnat un acord pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%, aceasta fiind o măsură benefică pentru oprirea depopulării satelor româneşti, dar şi în favoarea producţiei, consumului şi accesului unei categorii mai mari de consumatori la produse agroalimentare româneşti de calitate.

„Măsura propusă este folosită şi de alte state europene pentru a putea oferi producătorilor naţionali instrumente europene şi bugete semnificative pentru certificarea şi promovarea produselor de calitate naţionale, fără încălcarea legislaţiei europene în materie. Este lăudabil faptul că începem să învăţăm să cerem şi drepturi într-o Europă încorsetată de restricţii. În acest fel, vom putea face din produsele alimentare româneşti nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. Dacă totuşi Guvernul României consideră că, pentru toate produsele alimentare de calitate, impactul bugetar la o cotă de TVA de 0% este prea mare, atunci patronatele semnatare sunt de acord şi cu cota de TVA de 5% pentru produsele de calitate pe scheme europene, dar, pentru produsele tradiţionale româneşti, cota de TVA să fie de 0%”, se menționa într-un comunicat remis presei.

La începutul lunii aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca măsură de sprijin pentru fermierii români, elaborarea unei iniţiative, sub forma unei legi sau a unei ordonanţe de urgenţă, privind reducerea TVA la 5% pentru produsele bio şi tradiţionale româneşti şi a anunţat că măsura urmează să fie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

La noi în țară, cota standard de TVA este de 19%. România aplică în paralel şi două cote reduse de TVA, una de 9% (pentru alimente, medicamente, livrarea de proteze, de produse ortopedice, livrarea de apă potabilă şi apă pentru irigaţii), şi alta de 5% (pentru cărţi, manuale şcolare, pentru servicii turistice şi de catering etc).

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Practic, dacă ar fi acceptată de statele membre UE și de Parlamentul European (PE), afirmă cei de la Farm Europe, proaspăta propunere a Comisiei ar duce la o reducere a bugetului PAC cu 7,2% în următorii șapte ani și ar constitui o scădere de 11,2% în 2027. Mai exact, impactul asupra plăților directe ca urmare a reducerii bugetului ar fi considerabil, susțin analiștii Farm Europe, cu un deficit pentru agricultori de 10% în decursul perioadei de execuție și de aproximativ 15% în ultimul an de implementare – 2027.

Viitorul buget pentru agricultură nu și-ar asuma astfel doar proiectul de act normativ european care consfințește impactul Brexit asupra PAC, unul de 18,9 miliarde de euro ci ar deveni și contribuabil cu 8,5 miliarde de euro la implementarea de către Uniunea Europeană (UE) a altor politici.

„În cele din urmă, PAC ar reprezenta doar 30,4% din bugetul european”, mărturisesc specialiștii Farm Europe.

Nu în ultimul rând, conform simulărilor organizate de Farm Europe, luând în calcul ponderea plăților directe în veniturile finale ale fermei, propunerea bugetului CE ar avea un impact imediat, cu o scădere cu 8,15% a veniturilor agricultorilor europeni în 2027, fără modificarea parametrilor actualei PAC. Declinul ar atinge 26,4% în Danemarca și 13% în Republica Cehă - țări în care ponderea plăților directe este cea mai mare. În Germania și Franța, veniturile agricole ar scădea cu aproximativ 6,5% în politica agricolă constantă și cu aproximativ 3,5% în Italia și Spania.

CE: „Răspuns onest la realitatea actuală”

Potrivit artizanilor din spatele propunerii, acest buget ar fi un „răspuns onest la realitatea actuală”, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în vistieria comună a Uniunii.

„Propunerea Comisiei răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură”, se menționează în comunicatul de presă al CE de miercuri, 2 mai 2018.

Concret, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 (VNB). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018).

În ceea ce privește agricultura europeană, CE afirmă că a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Astfel, Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru PAC și politica de coeziune de aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele, „pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre”.

„Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități”, spun birocrații de la Bruxelles.

Unul dintre aceștia, Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „(...) Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Laurențiu Baciu, președinte LAPAR: „Bugetul este mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi”

Într-o intervenție telefonică pentru Revista Fermierului, președintele LAPAR, Laurețiu Baciu, a precizat că bugetul PAC ar urma să fie mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi, iar plafonarea ar fi „exclusă”.

El consideră că informațiile vehiculate în România, potrivit cărora este dată ca sigură o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 euro/beneficiar/an sunt „false” pentru că, afirmă el, lucrurile stau cu totul altfel la nivelul CE sau la nivelul Bruxelles-ului.

„Nu este o decizie definitivă a Comisiei, ci doar o propunere, una care va fi dezbătută. Nu putea nimeni să avanseze vreo cifră, atâta timp cât nu se știa încă acel cuantum al bugetului pe agricultură și care a fost anunțat astăzi; nu era nimic definitivat. Știm prea bine că în ceea ce înseamnă bugetul pe agricultură sunt discuții foarte aprinse, care nu s-au terminat, privind plafonul. De asemenea, știm prea bine că Marea Britanie va ieși din UE și, atunci, bugetul va fi afectat, nu cu prea mult, așa cum se avansează niște cifre total aiurea. Dacă nu se mai îmbunătățește, diminuarea va fi de 6-9 la sută. Știm, de altfel, din discuțiile purtate cu cei doi actori principali ai Uniunii – Franța și Germania – amândouă își doresc găsirea de soluții pentru suplimentarea bugetului pe agricultură, nicidecum diminuarea lui. (...) Ne surprinde faptul că sunt țări cu ferme foarte mici care nu susțin plafonarea, cum ar fi Danemarca și Finlanda cum, de altfel, Germania este cea mai interesată să nu existe acea plafonare. Până la decizia finală încă se mai joacă. România nu va fi afectată, pentru că nu beneficiem decât de subvențiile acelea mici”, a afirmat fermierul băcăuan.

Tot el nutrește speranța că România va avea „o poziție oarecare” în negocieri, ținând cont de faptul că la anul vom deține și președinția Consiliului UE.

„Zic eu că acesta este un atu. Depinde cum știm să-l gestionăm. Foarte important cum îl vor gestiona ai noștri. Îmi pare rău că apar pe piață zvonuri, ca să nu spun știri pe surse”, a conchis Baciu.

Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept

În informarea transmisă publicului miercuri, 2 mai 2018, Comisia Europeană prezintă și o altă viziune a sa cu privire la CFM, și anume „o inovație majoră în cadrul bugetului propus”, mai exact consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Politicienii de la Bruxelles spun că respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

„Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă”, se menționează în documentul de presă.

Astfel, crede europarlamentarul român S&D, Emilian Pavel, această condiționare poate fi folosită discreționar dacă nu este bine reglementată și în cele mai multe cazuri, dacă nu chiar în toate, va fi probabil atacată în instanță de către statele afectate.

El consideră că acest element va atrage cel mai mult atenția în România (o țară care are procent de aproape 100 la sută absorbție plăți directe în agricultură) și așteaptă să „vadă matematica din spatele acestor posibile decizii și definiția pe care o vom adopta împreună”.

În plus, politicianul atrage atenția că ar putea exista derapaje, iar birocrații europeni ar putea face uz de această unealtă pentru a-și impune propriile viziuni în țările membre UE și spune că excluderea Parlamentului European din acest proces, înainte de orice, este inacceptabilă, în condițiile în care PE votează bugetul UE,.

„Banii primiți de o țară sunt și banii pe care acea țară i-a vărsat la bugetul comun, pentru obiectivele comune. Eu cred că ne îndreptăm spre probleme inimaginabile care nu doar că nu vor ajuta, dar și vor eroda coeziunea Uniunii Europene”, afirmă Pavel. „Piața Unică este, așa cum îi spune numele, o piață. Dincolo de populismul din spatele acestei propuneri – care încă este vagă, eu nu vreau să văd cazuri în care mai multe state se aliază, din motive de stat de drept, împotriva altora, pentru câștiguri comerciale!”.

Consiliul UE, factor decizional

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European.

În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există două direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre. Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde euro, iar prioritățile CE sunt securitatea, migrația și apărarea.

În acest moment există două mari curente de opinii. Primul este acela în care CE gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul UE cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la Parlamentul European, un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.

„România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim-planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important”, se menționează într-un comunicat de presă al europarlamentarului S&D Gabriela Zoană, transmis presei în data de 2 mai 2018.