Wines of Romania, platformă dedicată vinului, organizează prima ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România - 2023”, prin care își propune să susțină și să promoveze rolul viticultorului în provocatoarea călătorie a vinului de la strugure în pahar. Înscrierile se pot face până pe 28 februarie 2023, inclusiv, concursul fiind limitat la un număr de 40 de candidați, înregistrați în ordinea înscrierii. Prima competiție națională de tăiat vița-de-vie în uscat va avea loc pe 11 martie, în plantația Stațiunii Didactice de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa – Istrița, județul Buzău.

Concursul „Cel mai bun viticultor din România - 2023” reprezintă o inițiativă care s-a născut din dorința de a aduce în prim plan o categorie de specialiști aflați rareori în lumina reflectoarelor, dar a căror muncă în vie este extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă obținerea vinului. Pentru că, așa cum bine știm, vinul bun începe în vie.

„Pentru a le onora munca atât de importantă pentru rodul viei, platforma Wines of Romania lansează prima competiție dedicată viticultorilor români, care debutează cu un concurs de tăiat vița-de-vie în uscat. Sâmbătă 11 martie 2023, de la ora 10:00, profesioniștii și amatorii care iubesc via și vinul se vor întrece în prima ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România - 2023”, găzduit de plantația Stațiunii Didactice de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa – Istrița, județul Buzău, locul în care se formează viitorii profesioniști în horticultură, absolvenți ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București. Așadar, dacă ai peste 18 ani, lucrezi sau ai lucrat o suprafață înregistrată în Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului (SNIVV) și ai domiciliul/ești rezident în România, poți demonstra că ești cel mai bun viticultor din țară. Menționăm că, participanții vor utiliza foarfecile proprii, cu condiția să fie exclusiv foarfeci mecanice, nu electrice, pneumatice sau hibride”, a precizat Marinela Ardelean, fondatorul platformei Wines of Romania (www.winesofromania.com), expert în vinuri și spirtoase, co-organizator al festivalului RO-Wine.  

Juriul concursului este format din experți recunoscuți la nivelul comunității vitivinicole internaționale: Marian Ion - România, director general ICDVV Valea Călugărească; Fabio Sorgiacomo - Italia, manager agronom în cadrul Giotto Consulting; Vicenç Canals - Spania, conduce Academia de Poda (Academia de tăiere a viței-de-vie).

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: https://winesofromania.com/concurs-inscriere/

este un fungicid omologat pentru combaterea făinării din cultura de cereale păioase (Erysiphe graminis), pomicultură (măr - Podosphaera leucotricha) și viță de vie (Uncinula necator).

Făinarea viței de vie este denumirea populară a bolii produse de agentul patogen Uncinula necator. Acest agent patogen atacă și provoacă bagube tot timpul anului, iar în cazul în care nu se iau măsuri de combatere eficiente, pagubele pot fi asupra aparatului foliar, însă cele mai mari sunt produse la nivelul ciorchinilor și boabelor.

Se generează, astfel, nu numai pierderi de producție, ci și o depreciere calitativă a boabelor, cele afectate de făinare fiind predispuse, în condiții de umiditate, la atacurile mucegaiurilor, iar strugurii nu se mai pretează nici la consum, nici la vinificație.

În portofoliul Summit Agro există un produs excelent pentru combaterea făinării în plantațiile de viță de vie: (ciflufenamid 5%), din grupa acetamidelor, variantă modernă, inovatoare, utilizată în prevenirea și combaterea făinării, ce inhibă formarea miceliului ciupercilor din familia Uncinula. În urma contactului cu produsul, acestea nu mai dezvoltă conidii, oprindu-se astfel procesul de infecție.

Condiționarea sub formă de emulsie de ulei în apă (EW) face ca produsul să aibă o foarte bună aderență pe suprafața tratată, aspect ce îi conferă produsului o rezistență mare la spălarea de către ploi, cât și o absorbție superioară în planta și o eficacitate sporită.

Produsul are o foarte bună translocare translaminara în frunze și acționează și prin vaporii formați la nivelul foliajului, prezentând astfel o acțiune îndelungată, atât preventivă cât și curativă.

Datorită eficacității pe o perioadă îndelungată a produsului, numărul de tratamente din schema tehnologică poate fi mai mic, comparativ cu utilizarea altor fungicide, ceea ce înseamnă o importantă economie din punct de vedere al costurilor și al timpului de lucru în fermele viticole.

La viță de vie recomandăm să se facă tratamente de prevenție începând cu momentul în care inflorescențele sunt clar vizibile, până la compactarea ciorchinelui (BBCH53-73). Doza recomandată pentru combaterea făinării la vița de vie este de 0,3 L/ha. Pentru tratamentul al doilea, recomandat pentru făinare, produsul poate fi asociat cu produse pentru comabaterea manei. Recomandăm fungicidul – ce te va face să privești mana cu alți ochi (cimoxanil 330 g/kg + zoxamid 330 g/kg), cu 28 de zile înainte de recoltare.

Produsul , cea mai bună opțiune pentru combaterea făinării, la S.D.C.D.V.P. Pietroasa-Istrița

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa -Istrița - Buzău este amplasată în zona centrală a podgoriei Dealu-Mare, în partea de Vest a comunei Pietroasele, la o altitudine de 200 m.

Plantațiile sale ocupă terenuri pe Dealul Istrița, terenuri ce au condiții favorabile de climă și sol pentru cultura viței de vie. Centrul viticol se distinge de restul podgoriei, beneficiind de câteva premise foarte importante: în primul rând solul scheletic cu un conținut ridicat în carbonat de calciu, format pe roci calcaroase, expoziția terenului, bogatele sale resurse heliotermice și regimul destul de sărac în precipitații.

Gama de vinuri „Pietroasa Research & Innovation” este un proiect ambițios realizat de U.S.A.M.V. București și S.D.C.D.V.P. Pietroasa-Istrița în urma unor consultări și a unei colaborări îndelungate între cadrele didactice și personalul angrenat în activitatea de cercetare și producție.

„Produsul a reprezentat una dintre cele mai bune opțiuni pentru combaterea făinării la viță de vie în anul 2021, în condițiile climatice ale Centrului Viticol Pietroasa. Anul 2021 a fost extrem de dificil din acest punct de vedere, iar folosirea acestui produs în perioada de creștere a boabelor și până la compactare, în funcție de soi și momentul ales, s-a dovedit a fi un factor decisiv în eradicarea infecțiilor apărute și protejarea fără probleme la Fetească albă și Tămâioasă românească”, declară dr. ing. Cornel Baniță, director tehnic la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa-Istrița.

Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Articol scris de: ing. Ionuț Mocanu & ing. Adrian Isoc, Summit Agro România

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” mizează pe cartea continuității. Echipa managerială condusă de prof. univ. dr. ing. Cosmin Alin Popescu, în calitate de rector, a primit mandat pentru încă patru ani. La acest restart, am discutat cu rectorul USAMVB din Timișoara despre traseul învățământului superior agricol bănățean până în prezent și direcția în care acesta se îndreaptă.

„Sunt specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății.”

Cosmin Alin Popescu: Suntem la începutul unui nou mandat de încredere pe care l-am primit din partea comunității academice a USAMVB din Timișoara. Traseul a fost unul constant evolutiv de 75 de ani și acest  nou mandat confirmă faptul că am reușit să păstrăm acest trend pozitiv. Vă reamintesc că anul acesta, în luna mai, universitatea noastră sărbătorește 75 de ani de la înființare, iar dacă acum 75 de ani începutul a fost timid, cu o singură specializare, aceea de inginerie în agricultură, acum avem 26 de programe de studiu de licență. Dacă atunci se preda doar în limba română, acum la Timișoara se poate studia și în limbile de circulație internațională engleză și franceză. În acest moment, în universitatea noastră învață 300 de studenți străini din 19 țări ale lumii. Acest lucru ilustrează cât se poate de elocvent creșterea despre care vorbeam.

Reporter: Pe lângă beneficiul de imagine pe care-l aduce internaționalizarea actului de învățământ, înseamnă și un beneficiu din punct de vedere economic?

Cosmin Alin Popescu: Fără îndoială. Pe lângă faptul că acest lucru arată lumii că în Timișoara, și în România, se face educație de calitate, este și un câștig financiar de care ne bucurăm, pentru că de-aici decurg investiții în resursa umană, în dotarea laboratoarelor, în publicații de specialitate și, nu în ultimul rând, în dezvoltarea unor programe de cercetare.

„Din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine.”

Reporter: Tot despre bani vorbim și în continuare, însă despre cei pe care îi primiți, și vă întreb dacă actualul sistem de finanțare „per capita” face diferența între cantitate și calitate?

Cosmin Alin Popescu: Despre acest lucru se discută de foarte mulți ani. Acum, în calitate de rector, pot să vă spun că noi am crescut numeric semnificativ în ultimii patru ani, de la 4.600 de studenți la 5.510. Asta înseamnă că am fost serioși. Am fost în același timp atenți și în ceea ce privește numărul angajaților noștri, astfel încât, în momentul de față, am ajuns la un echilibru favorabil nouă. Raportat la ce se întâmplă la nivel național, și aici ne includem și pe noi, cred că nu este cea mai bună formulă de finanțare aceasta, per student. Nu acest lucru ar trebui să constituie principalul indicator prin care se face finanțarea învățământului superior, deoarece în acest fel încurajăm cantitatea, fără a încuraja foarte mult calitatea.

Reporter: Câți studenți încep studiile la USAMVB Timișoara și câți reușesc să și termine?

Cosmin Alin Popescu: Din păcate, din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine. În aceste condiții, dacă discutăm strict de cantitate, tentația pentru orice cadru didactic este să lase mai jos cerințele de calitate, astfel încât să rămână cât mai mulți studenți care să fie finanțați și în următorul an. Dar cred că este important ca pe lângă aspectul cantității să ne preocupe și calitatea învățământului superior românesc.

Reporter: Merg mai departe și vă întreb câți din cei 70 de absolvenți reușesc să-și găsească de lucru în domeniul în care s-au pregătit?

Cosmin Alin Popescu: Unul dintre punctele noastre forte este faptul că această Universitate nu produce șomeri. Evident, este și o chestiune de conjunctură. Suntem o țară în care activitatea din agricultură are o pondere economică mare. Când vorbesc despre agricultură mă refer și la sectoarele conexe, ca de exemplu  mecanizarea sau industria  alimentară. Sunt o serie de specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății fie pe la companii multinaționale, fie pe la societăți mai mici.

„Educația ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.”

Reporter: Aceasta ar trebui să fie imaginea corectă a calității actului de învățământ…

Cosmin Alin Popescu: Foarte bine spus. Cred că ar fi unul dintre indicatorii care ar putea să facă diferența între o universitate și alta și nu pentru că o universitate ar fi mai importantă decât alta. Educația în sine ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Consider că este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.

Reporter: Ați preluat o „locomotivă” aflată în plin marș, și în patru ani nu numai că ați reușit să mențineți tempoul, dar ați reușit să-l și creșteți.

Cosmin Alin Popescu: Este rezultatul muncii unei întregi echipe. Am vorbit ceva mai devreme despre numărul studenților noștri, însă în egală măsură este importantă și cercetarea, iar din acest punct de vedere am avut în derulare un număr de 69 de proiecte câștigate în ultimii patru ani, care înseamnă foarte mulți bani, fie din fonduri naționale, fie, mai ales, din resurse internaționale. Încercăm să punem la punct o unitate de management a proiectelor care să gestioneze unitar toată această activitate. În același timp, am pus bazele unui Institut de Cercetare pentru Biosecuritate și Bioinginerii, institut prin care se vor derula proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. Vor fi implicate companii din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer. Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară.  Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință.

Reporter: Ce se întâmplă cu Stațiunea Didactică din subordinea Universității, o bună bază de practică pentru studenți, dar, de un timp, și un generator financiar important?

Cosmin Alin Popescu: Am încercat în fiecare an să facem  investiții în stațiune. Aici am dezvoltat un proiect aflat momentan în stare latentă. În cadrul Stațiunii Tinerilor Naturaliști, pe lângă partea de pregătire practică a studenților, am dezvoltat și un modul de producție prin intermediul căruia am intrat cu legume proaspete în supermarketurile din Arad. Acest lucru sperăm să se întâmple din acest an și în municipiul Timișoara. De asemenea, am acordat atenție dezvoltării sectorului zootehnic din cadrul stațiunii, acolo unde am dezvoltat nuclee valoroase atât pe partea vacilor de lapte, cât și pe cea a vacilor de carne. Am reușit la acest moment ca din producția de lapte pe care o valorificăm să autofinanțăm activitatea de creștere a vacilor din stațiune. De asemenea, am dezvoltat proiecte pe partea de găini ouătoare, de cabaline și ovine, pentru că ne dorim să păstrăm un echilibru între partea de educație și cea de dezvoltare și să modificăm procentul dintre teorie și practică, în favoarea activităților de practică. Mai mult decât atât, pe ceea ce înseamnă partea vegetală, am crescut de la an la an, atât în ceea ce privește cantitățile de cereale obținute, cât și suprafața lucrată, ajungând în acest moment la peste 2.000 de hectare.

Reporter: În acest moment, Stațiunea Didactică funcționează ca un motor bine uns,  fără bătăi, care împinge lucrurile în față, în sensul corect. Ce vă propuneți să faceți mai departe cu ea?

Cosmin Alin Popescu: Sper că de anul acesta vom reuși să lucrăm sută la sută pe terenurile universității doar noi. Până acum, pentru că nu am avut forța tehnică necesară, am mai apelat la terți. Vom pune accent pe ferma de la Voiteni, acolo unde avem și Centrul Româno-German de Pregătire Profesională în Agricultură.  Avem o bază modernă la Voiteni, unde la ora actuală formăm specialiști în mecanizare și ne dorim să punem la punct întreaga fermă, care dispune de 400 de hectare, pentru a dezvolta activitatea de cercetare și producție agricolă. Anul acesta, vom continua să investim în utilaje agricole noi, combine și tractoare, dotare tehnică în care am investit deja câteva milioane de lei în ultimii doi ani. Este important pentru noi să arătăm că se poate și… chiar se poate!

Reporter: Am mai discutat cu dumneavoastră și revin asupra amplasamentului USAMVB Timișoara, într-o zonă cu puternică presiune imobiliară. Practic, în jurul campusului universitar din Calea Aradului se construiește roată-roată. Terenurile universității au fost securizate din acest punct de vedere?

Cosmin Alin Popescu: În cea mai mare parte, problema terenurilor este rezolvată și mă bucur că pot să vă răspund astfel, pentru că de ani buni am încercat să o rezolvăm, atât eu, cât și colegii rectori dinaintea mea. În 2018 am beneficiat de o propunere legislativă care s-a concretizat în lege și prin care am fost împroprietăriți practic cu 1.400 de hectare la Nord de Timișoara. La acest moment suntem proprietari cu extrase de Carte Funciară și terenul respectiv nu poate căpăta o altă destinație, ceea ce a dus la scăderea presiunii imobiliare de care spuneați. Mai sunt în litigiu câteva zeci de hectare, dar suntem optimiști și în privința lor. Mă bucur că au existat oameni maturi și responsabili care au înțeles importanța acestui demers și au fost alături de noi. Am sesizat că, muncind împreună, putem face lucruri frumoase.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html