În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), care a avut loc la Bruxelles marți - 25 iulie 2023, unul dintre subiecte a fost utilizarea pesticidelor. Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a solicitat ca documentul referitor la reducerea utilizării produselor chimice pentru protecția plantelor să fie analizat în profunzime la nivel tehnic pentru a evita ca producția europeană și securitatea alimentară a UE să fie grav afectate.

România este țara din Uniunea Europeană care utilizează una dintre cele mai mici cantități de substanță activă la hectar în comparație cu media europeană, respectiv 0,57 kg substanță activă/ha, față de 2,6 kg/ha.

În opinia ministrului Florin Barbu, reducerea acestei cantități în termeni de procente, aplicată unitar fără a ține cont de particularitățile fiecărui stat membru în parte, ridică serioase semne de întrebare atât cu privire la viabilitatea fermelor și competitivitatea fermierilor, cât și asupra asigurării securității alimentare a întregii Uniuni Europene.

„Sunt motive suficiente și ușor de înțeles pentru care nu putem fi de acord cu țintele obligatorii stabilite la nivel național. România înțelege necesitatea obiectivului general de reducere a pesticidelor și riscurilor asociate, însă consideră că trebuie avută în vedere existența alternativelor viabile pentru a evita ca producția europeană și securitatea alimentară a UE să fie grav afectate.

Considerăm că studiul de impact aferent propunerii SUR asupra disponibilității alimentelor și furajelor în UE este nesatisfăcător deoarece nu oferă date cuantificabile privind influența asupra producției agricole, care determină reducerea exporturilor și dependența de importuri, ca urmare a reducerii utilizării de produse de protecție a plantelor.

Reiterăm că România este unul dintre statele membre care utilizează una dintre cele mai mici cantități de substanță activă la hectar în comparație cu media europeană (0,57 kg substanță activă/ha, față de 2,6 kg/ha). Reducerea acestei cantități în termeni de procente, aplicată unitar fără a ține cont de particularitățile fiecărui stat membru în parte, ridică serioase semne de întrebare atât cu privire la viabilitatea fermelor și competitivitatea fermierilor, cât și asupra asigurării securității alimentare a întregii Uniuni Europene. Sunt motive suficiente și ușor de înțeles pentru care nu putem fi de acord cu țintele obligatorii stabilite la nivel național.

Pe baza unor măsuri adaptate la sectorul nostru de producție agricolă, suntem în favoarea unor acțiuni la nivel național care să conveargă spre obiectivele generale ale UE. Însă aplicarea unei metodologii comune ar fi dificil de stabilit și imposibil de calibrat pe nevoile și condițiile agronomice și de mediu specifice ale fiecărui stat membru.  

O abordare integrată a impactului propunerii în contextul crizelor generate de război și de creșterea prețurilor la inputuri, a inflației prețurilor la alimente, ar fi fost utilă la relevarea  problemelor reale, inclusiv socio-economice cu care ne confruntăm și ar fi fundamentat corespunzător deciziile politice privind SUR.

Evaluarea complementară a Comisiei nu oferă din păcate suficiente răspunsuri care să ne ajute în luarea unor decizii responsabile și să valideze propunerea de regulament. Implicațiile acțiunilor propuse asupra producțiilor agricole rămân încă neclare, ceea ce face imposibilă la acest moment stabilirea parametrilor pentru reducerea rațională a utilizării pesticidelor.

În plus, evaluarea complementară nu ne ajută să înțelegem în ce măsură SUR ar putea corecta problema care a stat la baza propunerii, dacă ar avea în mod real impactul scontat sau mai sunt mulți alți factori care trebuie considerați. De aceea, este important ca documentul să fie analizat în profunzime la nivel tehnic”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a propus în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurat la Bruxelles marți - 25 iulie 2023, prelungirea derogării pentru toți fermierii europeni de la implementarea cerințelor GAEC 7 și GAEC 8 și pentru anul 2024, privind rotația culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8).

Propunerea României s-a bucurat de susținerea mai multor state membre, având în vedere prelungirea războiului din Ucraina, precum și faptul că impactul de mediu al acestor derogări este unul minim. Comisia Europeană urmează să analizeze propunerea țării noastre în vederea aprobării acesteia.

„Doresc să atrag atenția asupra provocărilor majore cu care se confruntă fermierii din Uniunea Europeană din cauza efectelor războiului din Ucraina, a fenomenelor meteo extreme și a inflației care a generat majorări greu de suportat ale prețurilor la inputuri și să vă propun adoptarea unor măsuri pentru a reduce impactul negativ al tuturor acestor factori de risc și pentru a evita falimentul multor ferme.

După cum cunoașteți, posibilitățile de intervenție sunt extrem de limitate, iar pierderile suferite de fermieri sunt semnificative. Mulți dintre fermieri sunt în pericol să nu își mai poată continua activitatea, fapt ce reprezintă un risc major pentru securitatea alimentară a UE și nu numai.

Spre exemplu, în România, fermierii s-au confruntat cu un deficit de apă major după doi ani de secetă, iar în acest an, deși în majoritatea zonelor cantitățile de precipitații au fost mulțumitoare, producțiile nu sunt la nivelul așteptat. Este posibil ca în unele zone pierderile de producție, chiar la culturile de toamnă, să atingă până la 50% față de media ultimilor cinci ani. Este o provocare majoră pentru fermierii noștri care nu vor reuși să își acopere costurile ridicate de producție, care se dovedesc în continuare foarte ridicate.

De asemenea, importurile din Ucraina au cauzat reducerea prețurilor la cereale și oleaginoase, cauzând fermierilor români pierderi importante, pentru că au fost puși în situația extrem de complicată de a-și valorifica produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție.

Salutăm intervenția Comisiei Europene, care a adoptat unele măsuri menite să sprijine fermierii afectați, însă, din păcate, sprijinul acordat este în continuare mic în comparație cu pierderile suferite de producători și rezolvă doar în parte situația dificilă în care aceștia se află. Nici bugetele naționale nu au fost în măsură să reducă pierderile fermierilor și de aceea considerăm că în continuare este nevoie de soluții și derogări care să ajute fermierii să evite falimentul.

În acest sens, propunem derogarea de la implementarea cerințelor GAEC 7 și GAEC 8 și în anul 2024, pentru a le permite fermierilor să compenseze măcar parțial pierderile foarte mari, reducând din presiunea pe care aceștia o resimt. Considerăm că o continuare a acestor derogări este firească, în condițiile în care asistăm, din păcate, la prelungirea războiului din Ucraina. De asemenea, impactul de mediu al acestei derogări este minim. De altfel, România face deja mari eforturi pentru biodiversitate, având un milion de hectare de teren care nu mai este utilizat în agricultură la care se adaugă alte 850.000 ha teren fertil din zona de protecție pentru sistemele de irigații.

Totodată, România consideră că este necesară o preocupare permanentă a Comisiei pentru identificarea unor soluții inovatoare în sprijinul fermierilor, din afara bugetului Politicii Agricole Comune, având în vedere că provocările cu care ne confruntăm sunt în mare măsură din afara sectorului agricol”, a spus ministrul Florin Barbu în intervenția sa din Consiliul AgriFish.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!