Primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și va reuni Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Nume răsunătoare din agribusiness-ul internațional vin la București pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică – tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului va fi Cezar Gheorghe - analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

Biletul de participare la Romanian Agri Trade Summit asigură accesul la sesiunile de conferință, zona de expoziție, precum și posibilitatea de programare de întâlniri de business 1 la 1 cu factorii de decizie de la companiile de top prezente la eveniment.

Prețul unui bilet de participare la evenimentul de o zi este de 150 euro, iar pentru fermierii din România se aplică un discount considerabil, biletele putând fi achiziționate prin intermediul asociațiilor locale de fermieri la doar 150 lei.

În perioada de pre-sale au fost rezervate aproape 100 de bilete de participare la eveniment, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. Lista completă a expozanților va fi disponibilă în curând pe site-ul oficial Romanian Agri Trade Summit.

„Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României, confirmând poziția geostrategică a țării noastre, poziționată drept cea mai predictibilă și sustenabilă origine regională din această industrie. În plus, acest eveniment subliniază rolul fundamental al fermierilor români și va oferi cadrul propice pentru reconfirmarea și recalibrarea colaborărilor dintre fermierii români și principalii cumpărători atât pe plan intern, cât și internațional. Anunțul organizării Romanian Agri Trade Summit a fost primit cu mult entuziasm atât de asociațiile de fermieri, cât și de jucători de top din domeniile de trading, distribuție, procesare și logistică din România și din Europa, mulți dintre aceștia alăturându-se deja demersului nostru în calitate de parteneri sau expozanți, iar lista lor continuă să crească”, a declarat Cezar Gheorghe, AgriColumn.

Romanian Agri Trade Summit va pune în dezbatere teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate Logisticii, Trading-ului de mărfuri și Procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului va fi detaliată în curând și va putea fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Romanian Agri Trade Summit este organizat de AgriColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în Agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat deja, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), Boromir (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver) și Expur (Silver), precum și trei dintre „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, Gazeta de Agricultură, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, 9am.ro, Wall-Street.ro, retail.ro și New Money, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit s-au pus în vânzare și pot fi achiziționate prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/, iar biletele achiziționate prin intermediul asociațiilor de fermieri beneficiază de un preț special cu discount. Site-ul Romanian Agri Trade Summit include, de asemenea, și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

Începând cu 1 ianuarie 2023, Florin Stegariu s-a alăturat conducerii Clubului Fermierilor Români, ca membru al Consiliului Director, unde reprezintă regiunea Moldova Nord, având în subordine Biroul Regional aferent.  

„Noul rol de membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români mă onorează și mă responsabilizează. Le mulțumesc colegilor mei pentru încrederea acordată! Am participat mereu activ la conferințele organizate de Club, urmez programul de perfecționare managerială Antreprenor în Agricultura 4.0 și consider că, per total, Clubul asigură un climat favorabil pentru dezvoltarea durabilă și inovativă a fermelor”, a declarat tânărul fermier din județul Iași.

Florin Stegariu (29 de ani) este un antreprenor pasionat, el descriindu-se ca fiind un creator de branduri care urmărește să aducă un plus de valoare activității sale. Noul membru al Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români se îngrijește de cele 2.700 ha de teren arabil din ferma părinților, structura culturilor cuprinzând grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Din pasiune pentru viticultură a creat crama Strunga, ale cărei vinuri au câștigat multiple premii naționale și internaționale.

Unul dintre marile vinuri obținute la Strunga este din soiul românesc Fetească neagră din recolta de struguri 2020, despre care Florin Stegariu spune că s-a născut în condițiile unui sezon deosebit de echilibrat pe Dealul Pârjolita. „Fetească neagră 2020 barrique este un vin emblematic al cramei și este un proiect ce a luat naștere în urmă cu patru de ani când am decis să lansăm prima Fetească neagră maturată în stejar. Rezultatul final este o explozie de fructe, mineralitate, intensitate și putere. Cele 14 grade ale sale sunt greu de perceput. Este plin, cu un tanin mătăsos, catifelat. Vin lung, pentru învechire, pentru a-l putea bea în zece sau 20 de ani. Fetească neagră 2020 barrique este un vin unic, cu o perioada de doar șase luni de maturare în butoaie de stejar. Asta pentru că ne dorim o intervenție cât mai subtilă a lemnului și o expresie cât mai pură a soiului în sine.”

Strunga Winery, peste 86 ha cu viță-de-vie și 420.000 litri de vin

Povestea vitivinicolă începe în 2013, când, cu sprijinul familiei, Florin Stegariu a demarat un proiect de reconversie și restructurare în viticultură pe o suprafață de 41,6 ha. Apoi, tânărul antreprenor a reușit să acceseze și două proiecte cu fonduri europene, astfel că, în prezent, deține 86,6 ha de viță-de-vie, cu 11 soiuri aflate pe rod, atât românești, cât și internaționale.

În 2017, pe fondul unei producții spectaculoase și din dorința de a vedea care este potențialul terroir-ului de la Strunga, Florin Stegariu a construit o cramă de 100.000 de litri. În anul 2018 a lansat pe piață brandul de vinuri Strunga. Au urmat Reveria, Nori de Vară, Carusel, iar în curând vom degusta și gama de vinuri Velier.

Acum, la crama Strunga se produc 420.000 litri de vin din producția proprie de struguri, cu mult accent pe calitatea fitosanitară a strugurilor, dar și a tuturor etapelor procesului de producție pentru ca produsul final să fie unul premium.

Turismul viticol, următorul obiectiv

Tânărul antreprenor continuă să viseze și să muncească pentru a-și îndeplini fiecare vis. Florin Stegariu vrea să extindă activitatea cramei prin punerea în valoare a zonei. Vinurile Strunga provin din arealul viticol Dealurile Moldovei, mai exact plantația se află pe dealurile Pârjolita și Calda. „Vinul pe care îl făurim la Strunga are o personalitate puternică, fiind un omagiu adus tradiției locurilor”, spune proprietarul cramei.

Florin Stegariu își dorește să dezvolte la Strunga turismul viticol și să ofere pasionaților de vin o experiență senzorială la superlativ. Pe lângă experiența de degustare, antreprenorul se gândește să închidă lanțul de la fermă la furculiță, oferind turiștilor experiențe gastronomice cu produse exclusiv din ferma proprie. Îl ajută și poziția geografică, crama și ferma situându-se în apropierea Castelului de la Miclăușeni, a Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și a Casei Memoriale Vasile Alecsandri. Tânărul și ambițiosul fermier ieșean intenționează să pună zona sa pe harta turismului și a început deja anul trecut să organizeze evenimente în vie, propunându-și să continue în această direcție prin construcția unei săli de conferințe și a unei săli de degustare.

„Fermierul este, în primul rând, creator de context de valoare adăugată și are obligația de a crea un model de business sănătos. Omul sfințește locul, iar fermierul are și misiunea să creeze un ecosistem în care să pună în valoare resursele zonei în care își desfășoară activitatea, să șteargă de praf povestea locului și să o transmită mai departe”, consideră Florin Stegariu.

Foto: Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro) și Crama Strunga (www.strunga.com)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De la 1 ianuarie 2023, fermierul Florin Tiutiu a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, până la data de 30 iunie 2023. Schimbarea la nivel de conducere a avut loc în cadrul mecanismului de Președinție rotativă instituit de asociație în 2021.

„Mă simt onorat să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Nicolaie Apopi. În calitate de fermier știu cât de important este să ne implicăm în mediul asociativ, să lucrăm împreună pentru a construi un viitor agriculturii românești. Îmi propun să continui proiectele lansate de președinții anteriori, precum cele privind formarea unei noi generații de Antreprenori în Agricultura 4.0 și a Tinerilor Lideri pentru Agricultură, dar și să lansez noi direcții de acțiune, cum ar fi promovarea unui plan național strategic de acțiune pentru relansarea sectoarelor aflate la deficit în balanța comercială”, a declarat Florin Tiutiu, membru fondator și membru al Consilului Director al Clubului Fermierilor Români.

Producătorul agricol din județul Olt, actual președinte al Clubului, se descrie drept „un om normal”, pasionat, pe lângă agricultură, de diverse sporturi - fotbal, handbal, atletism. De agricultură a fost pasionat încă de mic, având în familie modele de urmat. Tatăl fiind brigadier de zootehnie la ferma de furaje din cadrul CAP, i-a insuflat entuziasmul pentru agricultură, astfel că a ales să urmeze studii de economie agrară la Universitatea din Craiova și, mai apoi, să-și dezvolte propria fermă.

Cunoscutul fermier din zona Olteniei preia mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Nicolaie Apopi, care a deținut funcția în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2022. „La sfârșit de mandat ca președinte al Clubului, am încredere că proiectele actuale și viitoare aflate pe lista de priorități vor fi implemetate de către echipa executivă a asociației, sub președinția lui Florin Tiutiu. Îi urez mult succes și îl asigur de toată susținerea mea”, a spus Nicolaie Apopi, fermier din vestul țării, din județul Timiș.

„Mecanismul de conducere bazat pe principiul Președinției rotative urmărește atât democratizarea conducerii asociației, cât și punerea în prim-plan a unor probleme specifice regiunii din care președintele în funcție provine”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Președinția asigurată de Florin Tiutiu va urmări continuarea proiectelor de interes național pe care Clubul le-a lansat și urmărit în ultimii patru ani și își va concentra eforturile pentru urmărirea unor obiective specifice:

• Elaborarea unor analize și promovarea unui plan de acțiune concret și a unor modele noi de afaceri pentru relansarea activității și trecerea spre performanță pentru sectoarele aflate la deficit în balanța comercială, cu focus pe sectorul suinelor, sectorul cartofului și sectorul zaharului;

• Acțiuni de promovare și asigurare a investițiilor din surse naționale și europene (PNS, PNRR) pentru programele de modernizare și extindere a sistemelor de irigații și desecare-drenaj;

• Promovarea în rândul decidenților politici (Parlament și Guvern) a necesității implementării unei legi pentru consolidarea și comasarea terenurilor agricole;

• Inițierea unei dezbateri la nivel național în vederea elaborării și implementării unui plan multi-sectorial de acțiuni pentru combaterea eroziunii solului și a deșertificării;

• Acțiuni de promovare a „Pactului între Generații pentru Viitorul Agriculturii”, cu focus pe extinderea platformei de mentorat și a activității grupurilor de lucru tematice (agricultură digitală, agricultură regenerativă și agricultură-energie).

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune din țară timp de șase luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul și viitorul președinte.

Afacere de familie construită pentru viitor

Florin Tiutiu a început afacerea agricolă în 1994 cu 400 ha luate în arendă, bazându-se inițial pe două paliere, producție vegetală și prestări servicii pentru alți fermieri. În timp afacerea s-a dezvoltat, Florin Tiutiu ajungând în prezent să lucreze peste 5.800 ha (o parte în proprietate și o parte în arendă) cu aproximativ o sută de angajați. Continuă și azi să ofere servicii pentru alți producători agricoli (recoltare, întreținere, tratamente pregătirea solului, procesare - morărit etc).

„Tot ce însemna profit reinvesteam. Am mers mult pe fondul de rezervă pentru dezvoltarea societății”, arată actualul președinte al Clubului Fermierilor Români, care întotdeauna a pus accent pe achiziționarea de utilaje noi, cumpărarea de teren, dar și a capacităților de depozitare sau procesare. În 2001, fermierul din județul Olt a achiziționat o moară de făină, pe care o are și acum în proprietate, și prin care aduce valoare adăugată producției obținută din cultura mare.

Afacerea agricolă deținută în zona Olteniei de Florin Tiutiu este una de familie, dezvoltată împreună cu soția, Emilia Tiutiu, care este, în prezent, administratorul grupului de firme, domnul Tiutiu alegând să se implice în viața publică a comunătății rurale din care provine. În afacere sunt implicate două dintre cele trei fiice ale fermierului, alături de soții lor.

Recent, fermierul a achiziționat o fermă de porci deținută anterior de acționari străini. Florin Tiutiu a mai preluat și o fermă vegetală cu 1.960 ha de teren, precum și câteva silozuri în zona Roșiorii de Vede (Teleorman).

Florin Tiutiu este un antreprenor mândru de performanțele sale de-a lungul anilor. Plecând la drum cu resurse limitate, a reușit să-și crească afacerea de la an la an, apelând, atunci când a fost necesar, la surse externe, ipoteci, credite, finanțări europene etc. Dar cel mai mândru este, cu siguranță, că a reușit să adune în mijlocul acestei afaceri o mare parte a familiei, avându-i astfel aproape și construind împreună pentru viitor.

Foto: Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agreena, companie de certificare a carbonului din sol, anunţă consolidarea echipei de management. Astfel, Mihaela Monica Vasile preia funcția de Market Lead Agreena România. Compania este activă în 14 țări și își propune să vină mai aproape de fermierii locali pentru a construi și dezvolta relații stabile și autentice, devenind o entitate de suport în tranziția acestora către agricultura regenerativă.

Cu o experiență de 18 ani în domeniul agribusiness, Mihaela Monica Vasile se alătură echipei Agreena începând cu luna ianuarie a acestui an, având ca obiectiv principal dezvoltarea și extinderea operațiunilor pe piața locală.

„Domeniul agriculturii carbonului este unul inovativ și de mare interes la nivel global. Mă simt onorată și îmi face plăcere să fac parte din echipa Agreena, o companie care setează tendințele în domeniul agriculturii conservative și al stocării carbonului în sol. Având susținerea unei echipe puternice de profesioniști, am convingerea că soluțiile Agreena vin în sprijinul agriculturii țării noastre, iar fermierii vor putea fi mai aproape de trendul european în vederea atingerii obiectivelor strategice de mediu”, a declarat Mihaela Monica Vasile.

Ea a coordonat anterior activitățile de relații publice, guvernamentale și industriale, promovare și sustenabilitate pentru grupul de țări România, Bulgaria și Republica Moldova, în cadrul unor companii multinaționale, precum Monsanto și Bayer. De-a lungul carierei, a ocupat funcții importante în organizații precum Agrobiotechrom, AIPROM, AISR și, de asemenea, a menținut comunicarea cu autoritățile de resort europene și naționale și organizațiile de fermieri.

Mihaela Monica Vasile este licențiată a Academiei de Studii Economice București în statistică și previziune economică, obținând diverse diplome în domeniul diplomației și a tehnicilor de leadership.

„Suntem onorați să o avem în echipa noastră pe Mihaela Monica şi să valorificăm cunoştinţele și expertiza sa în domeniu, mai ales în acest moment de expansiune pe piața din România. Considerăm că experiența sa bogată la nivel național și regional este una relevantă și suntem încrezători că ne va ajuta să dezvoltăm relații autentice și personale cu fermierii români”, adaugă Simon Haldrup, CEO și cofondator Agreena.

Numirea Mihaelei Monica Vasile vine în urma angajării locale de către companie a lui Victor Oncică în funcția de Key Account Manager al Agreena în România. Cu o experiență de peste 12 ani în domeniul vânzărilor și agribusiness, Victor Oncică a lucrat în cadrul mai multor companii și a coordonat activitățile de business pentru grupul de țări România, Bulgaria și Republica Moldova.

Agreena a intrat inițial pe piața românească în 2019, sub numele de Commoditrader, chiar înainte de a dezvolta primul program de certificare a carbonului în sol din Europa, acreditat la nivel internațional. Astăzi, colaborează cu peste 120 de profesioniști orientați către practicile durabile ale fermierilor, având biroul principal în Copenhaga și membri ai echipei operaționale în întreaga Europă. În prezent, Agreena vizează intensificarea activității în România, unde administrează 10% din totalul hectarelor gestionate la nivel european și își propune să sprijine fermierii români în tranziția verde.

*****

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Un act normativ îndelung așteptat a fost aprobat miercuri, 4 ianuarie 2023. Este vorba de o hotărâre a guvernului care simplifică modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele produse culturilor agricole și silvice, animalelor domestice şi autovehiculelor de speciile cinegetice.

Inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dialogul civil pe marginea acestui act normativ a început în anul 2020, când fermierii au solicitat o procedură mai operativă de constatare, precum si o modalitate justă de stabilire a cuantumului despăgubirilor, bazată pe valoarea de piață a culturilor agricole, respectiv, valoarea de înlocuire a animalelor domestice distruse. Totodată, organizațiile producătorilor agricoli au cerut o modalitate mai riguroasă de stabilire a răspunderii civile.

Conform hotărârii de guvern aprobată la începutul acestui an, fermierii vor fi despăgubiți direct de către gestionarii faunei cinegetice, atunci când aceştia nu-şi îndeplinesc obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, şi de către stat – prin structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare şi cele ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Reglementarea vine într-un moment când subiectul riscurilor pe care îl reprezintă atacurile marilor carnivore asupra comunităților rurale este un subiect politic pe agenda instituțiilor europene: Comisie, Consiliu, Parlamentul European, arată Forumul APPR (Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România).

„Finalizarea acestui act normativ a fost o adevărată epopee, dar înțelegem că este un subiect sensibil și chiar intens politizat la nivel european”, a precizat Dan Tiberiu Stan, membru al consiliului director al Forumului APPR, fermier din Iași, unul dintre cei mai activi interlocutori ai autorităților pe această temă. „Este nevoie ca cetățenii să înțeleagă și să ceară reprezentanților lor să se angajeze într-o dezbatere profund argumentă a temei daunelor devastatoare aduse bunăstării oamenilor și a animalelor domestice de către carnivorele mari, a amenințării pe care acestea o reprezintă pentru populația rurală. Speciile de carnivore mari se confruntă cu o creștere necontrolată și nelimitată în Europa. APPR va continua, în numele comunității agricole pe care o reprezintă, să fie prezentă în dialogul civil intern și extern, pentru găsirea unor soluții corecte în acest domeniu”, a conchis Dan Tiberiu Stan.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

2022 a fost un an extrem de dificil pentru porumb, cultură care a suferit din cauza stresului termic și hidric din perioada de polenizare și apoi de maturare. Regimul termic și hidric înregistrat în lunile iulie și august 2022 a influențat negativ dezvoltarea porumbului. În consecință, după cum știți, producțiile de porumb din anul 2022 au fost foarte scăzute. Din păcate, producțiile mici obținute s-au dovedit a fi și contaminate cu fungi micotoxigeni.

La Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, producțiile de porumb au fost cuprinse între 300 și 4.000 kg/ha. Producțiile mai mari s-au obținut pe terenurile unde sunt perdele forestiere.

Încă din vară (luna august 2022) atrăgeam atenția asupra infecției cu Aspergillus flavus și/sau A. parasiticus la știuleții de porumb. Probabil că mulți fermieri au trecut cu vederea cele spuse de mine. Acești fungi produc un mucegai de culoare galben - verzuie pe știuleți, care poate fi ușor observat la vârful știuleților dacă pănușile se dau la o parte.

În câmpul experimental cu porumb de la SCDA Lovrin am monitorizat anul trecut opt hibrizi de porumb prin prisma comportării la atacul unor patogeni și dăunători specifici. În mod special am urmărit atacul fungilor micotoxigeni (Fusarium verticillioides, F. graminearum, Aspergillus flavus) și al dăunătorilor implicați în epidemiologia acestora (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis). Omida fructificațiilor și sfredelitorul tulpinilor au fost monitorizați cu ajutorul capcanelor feromonale pentru a stabili perioadele optime de tratament a acestora. Monitorizarea s-a realizat în parteneriat cu compania FMC Agro România, iar avertizările au fost transmise fermierilor prin intermediul aplicației ArcFarm Intelligence.

Evaluarea atacului fungilor micotoxigeni a scos în evidență nivelul ridicat al infecției la știuleți. În cazul fungului Aspergillus flavus, incidența atacului la cei opt hibrizi analizați s-a situat în intervalul 37 - 72%, iar severitatea între 15 - 40%. Comparativ cu anul 2021, și inicidența și severitatea au fost mai ridicate în anul 2022. Fuzarioza la știuleți produsă de Fusarium verticillioides și/sau F. graminearum a fost prezentă cu o incidență de atac cuprinsă între 13 - 52% și severitate între 10 - 25%. Dacă în alți ani, frecvența știuleților atacați de Fusarium era mai ridicată decât cei infectați cu Aspergillus flavus, în anul 2022 situația s-a inversat. Datele prezentate în acest material sunt sintetice deoarece ele vor urma să fie publicate într-un articol științific. Când lucrarea va apărea, o voi pune la dispoziția dumneavoastră ca să vedeți și care au fost hibrizii analizați.

Atacul celor doi dăunători menționați mai sus a fost agresiv în anul 2022. Frecvența știuleților atacați de Helicoverpa armigera s-a situat în intervalul 56 - 100%. Densitatea larvelor pe știuleți a fost cuprinsă frecvent între 0 - 3 larve, sporadic câte 4 - 6 larve pe un știulete. Frecvența plantelor atacate de Ostrinia nubilalis a trecut de 50% în cazul unor hibrizi. Densitatea larvelor pe plantă a fost cuprinsă între 0 - 7 la prima generație și 4 - 11 la generația a doua. Pe știuleți, frecvent au fost observate câte 1 - 3 larve.

Lotul experimental a fost recoltat la sfârșitul lunii octombrie și imediat au fost trimise către laborator probe pentru determinarea micotoxinelor prezente în cariopsele de porumb. Datorită prezenței fungilor micotoxigeni pe știuleți cu frecvențe și intensități de atac ridicate, am cerut determinarea următoarelor micotoxine: aflatoxine totale (B1, B2, G1, G2), fumonisine (B1, B2) și DON (deoxynivalenol). Aflatoxinele sunt produse de fungul Aspergillus flavus și/sau A. parasiticus, fumonisinele de Fusarium verticillioides, F. proliferatum, F. subglutinans, iar deoxynivalenolul de Fusarium graminearum.

Larvă de Helicoverpa armigera acoperită cu spori de Aspergillus flavus

Rezultatele venite de la laborator nu m-au surprins, ci au susținut datele din teren. Cele trei micotoxine au fost detectate în boabele de porumb la toți hibrizii analizați. Cantitățile de micotoxine au depășit limitele permise de legislația în vigoare în cazul aflatoxinelor. La fumonisine și deoxynivalenol cantitățile determinate au fost sub limita maximă admisă. Așadar, discutăm de un „cocktail” de micotoxine prezente în recolta de porumb din anul 2022.

Cantitățile de aflatoxine totale din probele de porumb s-au situat în intervalul 22 - 174 ppb, inregistrându-se depășiri ale limitelor maxime admise. În toate cerealele, limita maximă de aflatoxine totale permisă este de 4 ppb, iar pentru aflatoxina B1 de 2 ppb. În cazul porumbului care urmează a fi sortat sau supus altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produse alimentare, limita de aflatoxine totale permise este de 10 ppb, iar pentru aflatoxina B1 de 5 ppb. Limita maximă de aflatoxine din lapte este de 0,05 ppb (după Regulation (EC) no. 1881/2006 (EC); Regulation (EU) No 165/2010 și Regulation (EU) No. 1058/2012). Dacă analizăm aceste cifre observăm că avem depășiri la aflatoxine de 5 și chiar 43 ori față de limitele permise. Am semnale de la fermieri din Timiș, dar și din alte zone din țară că aflatoxinele determinate la porumb au trecut chiar și de 400 ppb și chiar mai mult în unele situații.

De ce avem aflatoxine în recolta de porumb a anului 2022?

Prezența aflatoxinelor în recolta de porumb a anului 2022 poate fi din cauza modificărilor climatice, în special a temperaturilor ridicate și a perioadelor secetoase prelungite. De altfel, principalii factori care contribuie la contaminarea cu aflatoxine sunt seceta și stresul termic din perioada de maturare a porumbului. Iar vara anului 2022 a fost una secetoasă și cu temperaturi maxime foarte ridicate.

Miceliu de Aspergillus flavus pe rănile produse de larvele de Helicoverpa armigera

Condițiile climatice înregistrate la Lovrin în lunile iulie, august și septembrie 2022 au favorizat infecțiile cu Aspergillus flavus și Fusarium verticillioides (predominant față de F. graminearum). Cerințele celor doi patogeni față de condițiile climatice fiind similare, nivelurile maxime de aflatoxine pot fi corelate uneori cu niveluri ridicate de fumonisine, formându-se astfel un „cocktail” de toxine cancerigene în boabele de porumb (Marin et al., 2004; Thompson & Raizada, 2018). Pe lângă acești patogeni extrem de periculoși deoarece influențează calitatea producției de porumb, condițiile climatice au favorizat și dezvoltarea dăunătorilor Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis. În cazul dăunătorului Helicoverpa armigera, temperaturile ridicate au favorizat dezvoltarea a trei generații și suspectăm și a patra, conform curbelor maxime de zbor înregistrate la capcanele feromonale (analizăm încă datele primare și sumele de temperaturi calculate).

La Lovrin, luna iulie a fost extrem de călduroasă. Temperaturile medii înregistrate au fost cuprinse între 18 și 29,9^oC, iar cele maxime între 26,4 și 41,1⁰C (la 23 iulie). Abaterea înregistrată față de media multianuală a lunii (22,2⁰C) a fost de 2,8⁰C (media lunară înregistrată a fost de 25⁰C). După cum observați, abaterea a fost pozitivă. Temperaturile minime înregistrate au fost cuprinse între 11,1 și 22,7⁰C. Umiditatea relativă medie a aerului a fost cuprinsă între 30 și 77%, iar cea maximă între 54 și 100%. În ceea ce privește regimul precipitațiilor, în această lună au căzut 39,2 mm la Lovrin, înregistrându-se un deficit de 16,6 mm față de media multianulă a lunii, care este de 55,8 mm.

Luna august 2022 a fost asemănătoare cu luna iulie din punct de vedere al regimului termic și hidric. Temperaturile medii s-au situat în intervalul 19,8 - 29,8⁰C. Media lunară a fost de 24,5⁰C. Temperaturile maxime înregistrate au fost cuprinse între 22,5 - 39,7⁰C (la 19 august), iar minimele între 14,7 și 20,7⁰C. Abaterea față de media multianuală (21,7⁰C) a fost pozitivă și similară cu cea înregistrată în luna august (2,8⁰C). Umiditatea relativă medie a aerului s-a situat în intervalul 40 - 98%, iar cea maximă a oscilat între 70 și 100%. Precipitațiile căzute au fost de 14,6 mm, cu 17,7 mm mai puțin față de media multianuală a lunii, care este de 32,3 mm.

La o simplă analiză, observăm că temperaturile au fost mai ridicate față de media multianuală a celor două luni cu aproximativ 3⁰C (îngrijorător), iar regimul pluviometric a fost deficitar (la fel de îngrijorător). În opinia mea, condițiile climatice înregistrate la Lovrin au fost decisive în realizarea infecțiilor cu fungi micotoxigeni (știm că sunt iubitori de temperaturi ridicate și vreme secetoasă).

Climatul lunii septembrie 2022 a întreținut infecțiile dar și atacul de Helicoverpa armigera, care prin daunele produse la știuleți a favorizat răspândirea fungilor micotoxigeni. Temperaturile medii ale acestei luni au fost cuprinse între 9,8 și 22,9⁰C. Media lunară a fost de 16,5⁰C, foarte apropiată de media multianuală care este de 16,8⁰C. Temperaturile maxime s-au situat între 15,7 și 30,9⁰C (la 8 septembrie), iar minimele între 4,8 și 18,9⁰C. Precipitațiile înregistrate în această lună au fost de 124 mm, înregistrându-se excedent de 81,6 mm față de media multianuală a lunii care este de 42,4 mm.

Miceliu prăfos, galben - verzui specific fungului Aspergillus flavus

Pe lângă factorii climatici, contaminarea cu fungi micotoxigeni poate fi influențată și de: folosirea unor hibrizi productivi dar sensibili la patogenii micotoxigeni, tehnologiile agricole bazate pe lucrările minimale ale solului (deși benefice pe de o parte) și monocultură (fungii se dezvoltă pe resturile vegetale în descompunere ale vechii culturi), atacul dăunătorilor care se implică în epidemiologia fungilor micotoxigeni (Battilani et al., 2012; Lagogianni & Tsitsigiannis, 2018).

Ce se poate face pentru diminuarea contaminării cu aflatoxine a porumbului?

Destul de complicat de răspuns la această întrebare, deoarece factorii climatici sunt decisivi în realizarea infecțiilor. Totuși, în cadrul strategiilor de management, se recomandă îmbinarea armonioasă a măsurilor chimice (utilizarea unor fungicide) cu cele biologice (utilizarea unor antagoniști) și de prevenție (germoplasmă rezistentă la boli, rotație corectă etc). La baza tratamentelor ar trebui să stea modele de prognoză și avertizare a bolilor și dăunătorilor. Dacă s-ar întâmpla așa, cu siguranță contaminarea cu Aspergillus flavus ar fi mai scăzută, la fel și cantitatea de aflatoxine (Lagogianni & Tsitsigiannis, 2018).

Pungă de Ustilago maydis pe care s-a instalat Aspergillus flavus

Important de știut! Aflatoxinele constituie o amenințare la siguranța și securitatea alimentară. Datorită modificărilor climatice și a sistemelor agricole bazate pe monocultură există în prezent risc continuu de contaminare cu aflatoxine al cerealelor pe traseul „de la fermă la furculiță”. La nivel mondial se observă o creștere a cantității de micotoxine în produsele vegetale. Acest aspect poate avea implicații serioase în sănătatea oamenilor și animalelor (sunt cancerigene).

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Bioinginerii Vegetale SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură - USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat în consultare publică, pe pagina sa de internet, proiectul de Hotărâre pentru completarea HG nr. 1174/2014, privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Actul normativ asigură condițiile pentru acordarea și în acest an a ajutorului de stat fermierilor, prin reducerea accizei pentru motorina utilizată în agricultură.

Pentru anul 2023, în bugetul MADR s-a alocat suma de 500 milioane de lei pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare.

Subvenția care se acordă fermierilor ca ajutor de stat, sub formă de rambursare, este de 1,529 lei/litru și reprezintă diferența dintre nivelul de 1.632,81 lei/1.000 litri al accizei standard pentru motorină și rata accizei reduse de 103,9059 lei/1.000 litri. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cu pași repezi se duce și 2022, iar, normal, ca orice om care are o aplecare spre trecerea timpului din ce în ce mai apăsată, dată mai mult de vârstă decât de înțelepciune, mă gândesc ce a fost bun și ce a fost rău din felia de timp care se pregătește de neantul trecutului.

Pentru mulți dintre noi, cei care robotim în agricultură, 2022 este un an ca oricare altul, mai bun sau mai rău, în funcție de pe unde ne-a hărăzit Dumnezeu să ne desfășurăm activitatea noastră de fermieri, și poate acesta ar trebui să fie cel mai important lucru care ar trebui să ne călăuzească judecata. Dar, din păcate, cred că asta nu este de ajuns dacă dorim să ne referim la agricultură ca la un ocean care trebuie să ne ofere condiții de viață cât mai bune tuturor.

PNS, fără nicio viziune

Dacă ar fi să ne gândim la cel mai important moment al acestui an pentru viitorul agriculturii în următoarea perioadă, poate pe primul loc ar fi faptul că agricultura a avut un examen de licență în 2021 și, din păcate, am fost departe de a avea o prestanță onorabilă, fiind la limita repetenției, în condițiile în care abia pe ultima sută de metri, cu răsuflarea șuierând, am reușit să încropim un amărât de Plan Național Strategic (PNS), fără nicio viziune de dezvoltare (cu o intenție, din păcate, nereușită în cazul ministrului Chesnoiu), fără dorință de reformare și fără căi de a aduce agricultura în rândul sectoarelor care să asigure esența supraviețuirii noastre ca națiune cu drept de a respira și gândi pe această planetă.

Pentru cei care poate nu înțeleg sau nu vor să o facă, agricultura este singura activitate care permite oamenilor să aibă luxul de a se manifesta și altfel decât sub forma unor apucături animalice, știind că un om flămând nu poate pricepe sau crea forme de artă, tehnice, sportive sau de orice altă natură, adică, mai pe românește, cu burta goală nu prea poți să te deosebești de maimuță.

Totuși trebuie să menționăm și o ,,calitate deosebită” a PNS-ului, care este iubită și glorificată de toată clasa politică, respectiv pomana socială, criteriul majoritar care a stat la baza acestui document, de altfel fapt recunoscut și în expunerea de justificări a acestuia, dar într-un limbaj mai cosmetizat ca pentru urechile fine ale birocraților bruxellezi.

Revenind la PNS-ul nostru, cel de toate zilele, acesta a avut trei moașe, și toate trei miniștri, plus o întârziere la naștere, dar, din păcate, toate cele trei moașe nu au avut capacitatea de a impune realizarea unui program cu adevărat strategic și care să ducă la realizarea unui mediu potrivit pentru nașterea și dezvoltarea acestui bebeluș, reprezentat de viitorul agriculturii românești. Asta din diferite motive, unii nu au putut, alții nu au fost lăsați de partid sau alții nu au vrut, dar în toate cazurile, din nefericire, rezultatul a fost același.

O primă măsură necesară, în opinia mea, ar fi fost reformarea structurii administrative a agriculturii și industriei alimentare românești, iar cu titlu de exemplu ne putem gândi la mult clamata și nerealizata reformare a agențiilor subordonate care duduie de ,,rezultate” – și am în vedere în special cazul ANSVSA și numeroasele ,,bătălii câștigate” de aceasta în asanarea pestei porcine sau AFIR-ul, care este un exemplu de ,,dezvoltare” a sistemelor birocratice la nivel de artă renascentistă târzie, la fel de întârziată ca viziunea conducerii perindată sau existentă acolo, sau, nu în ultimul rând, ADS-ul cu al său rol de dezvoltare a tinerilor fermieri cu nivel de arendă care reprezintă echivalentul a 2-2,5 ani de plată a arendei în țări precum Franța, Belgia, Germania sau Polonia (mă refer la programul tinerilor cu 50 ha).

Un alt exemplu poate și mai interesant, dar și mai dramatic, în același timp, îl constituie modul de organizare și activitatea depusă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la noi, în comparație cu omologul său francez, de exemplu, care este intitulat Ministerul Agriculturii și Suveranității Alimentare (numai titlul, și este o imensă schimbare de înțelegere și asumare), lucruri care ar fi trebuit văzute și analizate de zeci de ani de demnitarii noștri dâmbovițeni, care atunci când au bântuit prin Franța precum stafia lui Dracula, au fost ocupați cu discuții filozofice despre mici și plachia de crap de Dunăre, acompaniată de Aligote de Niculițel, plus imaginații cu minunatele folcloriste românești, în loc să îi fi preocupat să vadă și să înțeleagă cum s-ar putea reforma birocrația administrației  românești, pentru a putea fi mai eficienți și pe bani mai puțini.

Dar situația în care ne găsim, chiar dacă ne este greu să acceptăm, a fost posibilă fiindcă demnitarii noștri nu aveau o bază de înțelegere, adică, mai pe românește, nu au avut și nu au pregătirea managerială de bază necesară (le mai lipsesc multe altele, dar nu este subiectul de acum). Ce este mai rău, nici nu sunt conștienți de aceste lipsuri și nici nu vor să învețe ceva, iar de a aduce pe unii mai pricepuți pe lângă ei ar fi fost de-a dreptul blasfemie de partid. În schimb, la protocol am fost la nivel înalt și am reușit să lăsăm o puternică impresie și atât.

Suntem departe de civilizația europeană

Ce face MADR la noi cam știm și ce este mai rău simțim în activitatea de zi cu zi, dar să vedem cu ce se ocupă ministerul de resort francez, dintr-o țară unde orientările de stânga sunt foarte puternice, adică aplecarea este foarte puternică spre micul și mediul fermier.

Deci vorbim despre un minister al agriculturii, dintr-o țară, Franța, care are circa 28 de milioane de hectare de teren arabil, adică de circa 2,2 ori mai mult decât România, și care are un număr de doar 457.000 de exploatații agricole, toate, cu personalitate juridică, adică o suprafață medie de circa 62 ha/exploatație.

Mai mult, Ministerul Agriculturii francez se ocupă, pe lângă activitățile regăsite și la omologul românesc, și de multe altele suplimentare, cum ar fi: de păduri (gestionarea și exploatarea acestora), de ape, de industrie alimentară, de organizarea teritoriului în mediul rural, de învățământul agricol liceal, profesional și superior, de cercetare (singur sau în cooperare cu ministerul cercetării, după caz), dar realizează și legislația muncii pentru activitățile din sectorul pe care îl patronează sau activitățile de promovare la export.

Ca să înțelegem mai bine complexitatea activităților conduse de ministerul francez, trebuie să știm că, de exemplu, educația agricolă este reprezentată de 806 unități de învățământ agricol (în special licee agricole și școli profesionale), dar includ și 19 școli superioare de agricultură (care pregătesc ingineri), iar în fiecare an sunt școlarizați peste 210.000 de elevi și studenți, plus studiile doctorale.

Tot Ministerul Agriculturii francez gestionează activitatea de cercetare, singur sau în comun cu Ministerul Cercetării (dacă vorbim de celebrul INRAE), iar ca să aibă preocupări, se ocupă și de legislația muncii în domeniul agricol sau, mai mult, împreună cu Ministerul Muncii, administrează casa de ajutor social, deoarece agricultura are o importanță esențială în conceptul administrativ francez.

Apropo, ca să fie mai edificator, vorbim de aceiași funcționari francezi care, printre altele, administrează o zootehnie care doar la vacă produce 25 de miliarde de litri de lapte anual, adică 16% din producția europeană, sau cresc doar acolo un pic peste 19 milioane de bovine, sunt primul producător european de cereale și semințe, al patrulea în domeniul pescuitului european, al doilea producător mondial de vin și administrează o cifră de afaceri a sectorului agricol, și procesării aferente, reprezentat de insignifianta valoare de doar 167 de miliarde de euro (producție agricolă + alimentară), asta comparativ cu ,,locomotiva estului agricol” din țărișoara noastră cu mecanicii aferenți (în caz că i-ați uitat, sunt afișați pe peretele interior al ministerului, pentru ce realizări deosebite au avut), unde reușim și noi să realizăm vreo 15-17% din valoarea francezilor.

Când eu vă spun mereu ce nepricepuți sunt francezii ăștia, plus germanii, care sunt tot cam pe acolo cu realizările, nu vreți să înțelegeți.

În schimb, în România vorbim (conform INS în 2020) de circa 12,6  milioane ha și de circa 2,887 milioane de exploatații agricole (adică, de aproape zece ori mai multe decât în Franța), din care 2,862 milioane de exploatații sunt pe persoană fizică și doar 25.000 de exploatații sunt cu personalitate juridică (aici se includ și II, și PFA), iar în zece ani am reușit ca țară creșterea suprafeței medii de la 3,45 ha la impresionanta valoare de 4,42 ha, cifră care ar fi fost ok dacă vorbeam de legume sau de alte culturi intensive.

În plus, să nu uităm de alte ,,realizări de seamă” ale MADR, care a reușit punerea pe butuci a zootehniei, în special la porc, și urmează cu pași repezi și la vacă, unde eforturile sunt considerabile, industria alimentară se descurcă cum și pe unde poate, iar de alte activități nici că sunt interesate autoritățile statului.

Funcționarul român, incapabil și rupt de realitate

Dar să ne aplecăm asupra unei alte comparații, care de multe ori la noi, atunci când este adusă în discuții, duce la reacții agresive din partea demnitarilor MADR, asta dintr-o lipsă crasă de cunoaștere a realităților, plus a lipsei noțiunilor elementare de management, adică să discutăm despre numărul angajaților care ,,acișica” la  noi este de peste 15.000 de angajați și plus alții fără număr ascunși pe ici, pe colo, precum steagurile lui Pristanda, în timp ce la ,.amărâta” de agricultură franceză sunt în total 31.059 de angajați din care (ATENȚIE) 18.796 de persoane sunt cei care lucrează în învățământul agricol, majoritatea ca profesori, adică asta înseamnă că efectiv de administrarea sectorului se ocupă doar 12.263 de persoane, care administrează o suprafață de 2,2 ori cât a României, plus pădurile, plus învățământ și cercetare agricolă, plus pescuitul (ăla oceanic, că de bălți și iazuri plus cormoranii aferenți ne ocupăm noi), plus o ,,amărâtă” de industrie alimentară formată din 17.000 de unități și având o cifră de afaceri de peste 120 de miliarde de euro, care ,,piere în fața mamutului industrial carpato-danubian” condus cu mână forte de efemerii miniștri ai agriculturii românești.

Mă gândesc dacă miniștrii agriculturii (și nu numai) de la noi ar fi citit Codul Muncii și ar fi înțeles că una din sarcinile lor ar fi fost să se îngrijească să se realizeze indicatori de performanță pentru funcționari, dar nu de tipul celor cum arăți din față și profil și dacă coafura rezistă, nici de genul cât de mic te faci în fața șefului, ci poate niște indicatori mai simpli, de genul care este plusvaloarea adusă de banii europeni accesați, alta decât proiectele de pepeni și dovleci de am umplut câmpurile, sau care  sunt măsurile de creștere a suprafețelor udate prin reformarea organizării din teritoriu, sau poate modul de stimulare a creșterii transformării produselor de bază în cele cu valoare adăugată mare.

Dar poate pentru asta ar trebui să ne întrebăm (și să îi întrebăm și pe alții) de ce avem o serie de unități de procesare realizate acolo unde nu avem materie primă sau unde infracționalitatea a fost prezentă, acestea stând închise de la darea în funcțiune, așa cum sunt o serie de făbricuțe de lapte, de mori sau cum este și bursa de pește de la Tulcea.

Tot aici, putem discuta despre pensiunile făcute pentru a fi case de locuit după perioada de  monitorizare de cinci ani sau despre altele care au devenit conace pe la fel de fel de domenii viticole sau pomicole, cu toate că la bază finanțarea a avut alt scop.

Poate că miniștrii agriculturii de pe la noi ar fi trebuit să se întrebe, și pe ei, dar și pe consilierii lor (nu cei care au fost în funcții numiți pe criterii de răsplată politică, că oricum nu puteau să-i ajute cu ceva), asta dacă ar fi avut pregătirea de a răspunde, cum se face că noi, cu 15 mii și mulți alți funcționari nu facem decât vreo 15-17% din ce fac în Franța doar vreo 13.000 de funcționari, fiindcă acolo diferența de 17.000 de funcționari este reprezentată de profesori care se ocupă de pregătirea viitorului, activând în învățământul agricol.

Dar oare de ce merge „așa rău” agricultura franceză? În primul rând, se lucrează pe strategii, una națională și apoi cele sectoriale, care se bazează exclusiv pe studii și legități economice, iar gargara de pe internet a tuturor neaveniților nu este luată în calcul și nici nu este un factor care să influențeze politica agricolă franceză.

Toate țările vestice au investit în informatizarea serviciilor și reducerea personalului, aspect despre care oricine ar fi avut o minimă preocupare de documentare ar fi aflat că atunci când personalul este supradimensionat, acesta devine factor de frânare a deciziilor și de reducere a adaptabilității la condițiile concrete.

Cred că este de notorietate și este inadmisibil când tu pentru dosarul de despăgubire la secetă, în care este și un membru de la APIA în comisia de constatare, trebuie să depui copie după cererea pe suprafață fiindcă statului i-a fost indiferentă o astfel de investiție în informatizarea sistemelor sau pentru că aceia care conduc de zeci de ani aceste instituții nu au avut timp de realizare a acestor aspecte.

Sau la fel de nejustificat este faptul că pentru a-ți fi rambursați banii pentru primele de asigurare, trebuie să aduci de la bancă o adresă prin care confirmă că ai cont deschis la ei și este același cu cel declarat de tine, ca și cum tu ai fi fost tâmpit să declari contul vecinului de bloc. Oare răspunde de asta funcționarul AFIR sau reprezentantul firmei? Cât de incapabil și rupt de realitate să fii ca funcționar, când faci astfel de reguli, și cât ar trebui să mai avem răbdare cu astfel de ,,specialiști”?

Reformarea, imposibil de realizat de actuala clasă politică

Un alt aspect avut în vedere de țările vestice este că ministerele agriculturii se ocupă de dezvoltarea economică a sectorului, nu de măsuri sociale, deci toate deciziile sunt luate pe baza unor elemente economice. Astfel, au înțeles că dezvoltarea se poate baza pe educație și cercetare agricolă, deci au avut în vedere să preia aceste activități în administrare, dar nu doar să fie la număr, ci chiar să performeze și să le permită construirea unui segment de resursă umană foarte bine pregătită, care să îi ajute apoi în implementarea măsurilor de viitor.

În această idee a fost și măsura luată în Franța, unde de legislația muncii în domeniul agricol se ocupă ministerul de resort, dar pentru asta au adus specialiști care știu măcar că o măsură legală nu se aplică retroactiv, așa cum încerca să facă ministerul de la noi sub conducerea ministrului Oros prin 2020 cu ordonanțele despre secetă.

Nu în ultimul rând, ar trebui să mai menționăm un lucru extrem de important în administrația din vestul Europei, anume transparentizarea deciziilor și a modului de cheltuire a banilor publici, Astfel, pe site-ul ministerului francez se regăsește anual un material care are între 240 și 300 de pagini, în funcție de an, și este intitulat bilanț social.

În acest material, ministerul prezintă, cu cifre, grafice, tabele, toată resursa umană de care dispune ministerul francez, atât la centru, cât și în teritoriu, pe regiuni și departamente, câți lucrează în administrație și câți în învățământ, câți au avansat, câți sunt angajați noi, câți au ieșit la pensie. Tot acolo se găsesc care sunt salariile, cu cât au crescut, pe segmente și pe tipuri de funcționari, care este ponderea între femei și bărbați, atât la nivel de funcționari administrativi, cât și tehnici, în învățământ sau cercetare.

De pildă, în 2019 aflăm din acest raport că în 2008 erau angajați 36.081 de funcționari (inclusiv profesorii), iar în 2019 au scăzut la 30.097 de funcționari, adică mai puțin cu circa 6.000 de funcționari. Tot aici, găsim că în învățământul liceal sunt angajate 9.512 femei și 6.327 de bărbați, iar în învățământul superior sunt 1.676 de femei și 1.147 de bărbați sau regăsim informația că în Guadeloupe sunt 75 de profesori, iar în Bretagne sunt 1.413 profesori.

Importanța acestor rapoarte rezidă din faptul că așa societatea este informată ce se face cu banul public, află despre importanța activităților desfășurate de minister, plus că orice încercare de deturnare a unor posturi pentru diverse cumetrii și sinecuri politice apar și se văd acolo, iar societatea poate să ia poziție. Mai mult, aceste informații permit specialiștilor realizarea diferitelor analize și scenarii pentru viitor, care pot duce la găsirea de noi soluții de optimizare a activității ministerului și a agențiilor subordonate.

Idei și soluții mai pot fi multe, dar oare chiar credem că ar exista voință politică și pregătire managerială pentru o astfel de reformă, raportată la clasa politică actuală, unde opoziția pe agricultură este inexistentă, sau când se manifestă vin cu fel de fel de idei năstrușnice rezultate ale unor coșmaruri de noapte dorite a deveni realitate? Unora ne place să credem că da, chiar dacă această convingere se mai clatină în anumite momente și după anumite discuții cu autoritățile, dar spiritul acestor schimbări ar trebui să persiste.

Poate pentru mulți pare o glumă că o reformă a aparatului birocratic și realizarea unor indicatori de performanță, informatizarea sistemului, realizarea unei baze de educație agricolă și a unei cercetări aferente pot fi o mare realizare, dar eu susțin că pentru agricultura românească ar fi o revoluție mai mare decât ajungerea lui Armstrong pe Lună.

Dar cine o poate realiza? În niciun caz actuala clasă politică, indiferent că vorbim de putere sau opoziție, fiindcă nici aceasta nu are la bază o educație economică și managerială. Singura speranță este dincolo de gard, adică în rândul celor care activează în agricultură și sunt pregătiți pentru a face aceste lucruri, mulți sau puțini, dar aici nu mă refer la cei care cred că răgetul de măgar pe net înseamnă automat patalama de cunoaștere și cunoștințe.

În rest, numai de bine.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Seceta este riscul care afectează, an de an, culturile agricole. Fermierii care își doresc să lupte împotriva acestui risc prin asigurare, deci să-și protejeze munca și investiția, trebuie să fie informați cu privire la produsele de asigurare dedicate secetei și să cunoască ce culturi pot fi preluate în asigurare.

Important de știut! Este indicat ca asigurarea pentru secetă să se încheie cât mai curând după însămânțare, bineînțeles, ținând cont și de perioada de subscriere a acestui risc, stabilită de către asigurători.

Produse de asigurare și clauze dedicate secetei

• Clauza specială Secetă și Arșiță

Această variantă de asigurare se poate achiziționa doar după efectuarea unei inspecții de risc a culturii și doar dacă cultura a fost asigurată deja pentru riscurile generale (grindină, furtună, ploi torențiale, vijelie). Se despăgubesc pierderile de producție înregistrate, iar evaluarea se realizează, în câmp, la momentul atingerii maturității culturii.

Foarte important, 70% din prima de asigurare este subvenționată de AFIR.

Pentru această clauză, asigurătorul limitează atât suma asigurată pe hectar, cât și suprafața preluată în asigurare pe fiecare județ.

Se pot asigura: culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui.

• Clauza specială Indicele de Secetă

Riscul produs este evaluat parametric, adică ține cont de date din satelit. Clauza se bazează pe umiditatea relativă a solului, la nivel de Unitate Administrativ Teritorială, măsurătorile fiind înregistrate de către sateliți de tip radar și se acordă despăgubire, dacă se înregistrează deficit de umiditate raportat la un istoric de umiditate relativă a solului de pe aceeași Unitate Administrativ Teritorială, istoric care poate să cuprindă ultimii 14 ani.

Se pot asigura: culturile de grâu, soia, porumb și floarea-soarelui.

• Produsul de asigurare Secetă Parametrică

Ca și Indicele de Secetă, acest produs este o soluție personalizată și inovatoare de asigurare a culturilor agricole împotriva riscurilor naturale și are la bază cele mai noi tehnologii: sateliții.

Fermierii au nevoie de produse de asigurare personalizate care au la bază istoricul din fermă și specificul zonei în care este amplasată ferma și care să acopere riscurile cu care se confruntă în mod real.

Acest produs de asigurare se bazează pe umiditatea relativă a solului, dar la nivel de parcelă a fermierului, măsurătorile fiind înregistrate și în acest caz de către sateliți și se acordă despăgubire, dacă se înregistrează deficit de umiditate raportat la un istoric de umiditate relativă a solului a aceleiași parcele care face obiectul asigurării.  De data aceasta, istoricul de umiditate relativă a solului cuprinde ultimii 5 ani.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, colaborează cu asigurători externi și oferă produsul de secetă parametrică pentru asigurarea culturilor agricole împotriva riscurilor naturale.

Beneficiul major obținut: daunele sau pierderile financiare ale fermierului sunt identificate cu acuratețe, despăgubirea cuvenită este în concordanță cu pierderile înregistrate.

De asemenea, acest produs de asigurare elimină vizitele în teren pentru evaluarea pierderilor, deoarece transmiterea datelor, în baza cărora se stabilesc pierderile, se face de către sateliți.

Evaluarea daunelor și plata despăgubirii se efectuează rapid, de regulă în maximum 10 zile de la data la care asigurarea încetează.

Se pot asigura: culturile de rapiță, orz, grâu, porumb, soia și floarea-soarelui.

Pe lângă cele trei produse de asigurare dedicate secetei, există un produs de asigurare care acoperă riscul de secetă pedologică în faza de răsărire, pentru culturile de toamnă (rapiță și cereale) și se poate achiziționa imediat după finalizarea însămânțării.

Important de reținut despre acest produs. În baza acestui produs, fermierul recuperează cheltuielile de însămânțare, până la 1000 lei/hectar, dacă în termen de 60 de zile de la însămânțare cultura nu răsare sau răsărirea este neuniformă.

Atenție! Acesta este un produs de asigurare pe care fermierii îl pot achiziționa toamna, la începutul anului agricol.

Se pot asigura: culturile de rapiță și cereale de toamnă.

Produsele de asigurare și clauzele pentru acoperirea riscului de secetă pot fi achiziționate doar dacă fermierul a achiziționat de la același asigurător o poliță de asigurare a culturilor care cuprinde riscurile generale (grindină, furtună, ploi torențiale, vijelie).

Important! Produsele de asigurare pentru secetă, dar nu numai, au termene limită, stabilite de asigurători, în care pot fi achiziționate.

Articol scris de: IOANA MILEA, director comercial Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare

11 noi cooperative agricole au aderat la Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, a anunțat organizația profesională a cărei Adunare Generală a avut loc în zilele de 15 și 16 decembrie 2022. Astfel, UNCSV a ajuns la 51 de membri, cooperative agricole funcționale din sectorul vegetal. Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal s-a înființat în anul 2017.

Cooperativele agricole reunite în UNCSV însumează peste 750 de persoane juridice și 150 persoane fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 1,5 ha și 1.900 ha.

„Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea”, transmite UNCSV.

Reprezentanții cooperativelor au dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor, cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea. De asemenea, au discutat despre proiectele legislative cu impact în sectorul vegetal. Un subiect important în cadrul discuțiilor a fost legat de îmbunătățirile care trebuie aduse pentru a avea soluții integrate, privind managementul riscului comercial și agroclimatic.

Misiunea de bază a UNCSV este să asigure reprezentativitate pentru cooperativele agricole la nivel național și european, să urmărească încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibă capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

UNCSV și-a propus să ajute la perfecționarea managerilor cooperativelor, contribuind la promovarea practicilor de bună guvernare în cadrul cooperativelor agricole și la dezvoltarea competențelor acestora și prin schimburi de experiență la cooperative de succes din Europa. În 2023, timp de câte o săptămână, membrii UNCSV vor vizita cooperative din Israel, Estonia, Spania și Franța, pentru a înțelege modul de organizare, funcționare, guvernanță și management. Ultimul schimb de experiență la care au participat 35 de președinți/directori de cooperative din România, Grecia și Estonia, a avut loc în Atena, în perioada 20 – 26 noiembrie 2022, urmare a desfășurării primei mobilități din proiectul Erasmus + „Bune practici de guvernanță în cadrul cooperativelor agricole – GGPAC”, al cărui coordonator/beneficiar este UNCSV.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html