Peste 46,4 milioane de lei au fost plătite până în prezent pentru pagubele provocate de pesta porcină africană (PPA) de către Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea pentru gospodăriile private şi fermele comerciale afectate de temutul virus, a anunțat, luni, 8 octombrie 2018, directorul instituției, Mitică Tuchilă.

Vestea pare a fi una bună, chiar dacă politicienii opoziției îl atacă pe Petre Daea și spun că sunt unii crescători particulari de suine care în lipsa deținerii unui cod de exploatație nu-și pot primi banii de despăgubire.

Din totalul sumei vehiculate de oficialul DSVSA, mai bine de 39,6 milioane de lei reprezintă despăgubirile plătite societăților comerciale, în timp ce aproximativ 1.000 de gospodării private au încasat 6,8 milioane de lei.

„Din cele 1.350 de gospodării afectate de PPA, sunt plătite circa 1.000 de exploatații, iar suma achitată este de 6,867 milioane lei. Din cele 350 de exploataţii neplătite, 172 sunt neeligibile la plată, din diferite motive, fie animalele nu au fost identificate în momentul evaluării, fie nu au fost înscrise în registrul agricol, fie erau moarte atunci când medicii veterinari au ajuns în exploataţie”, a spus directorul Tuchilă, citat de agenția națională de presă Agerpres.

Laolaltă cu Prefectura judeţului, DSVSA va solicita Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) modificarea hotărârii de Guvern nr 1.214/2009, astfel încât la un viitor episod de PPA, toate gospodăriile afectate să primească despăgubiri.

„Nu cred totuşi că modificarea legislativă propusă va funcţiona retroactiv”, a mai spus directorul DSVSA.

Același șef DSVSA a adăugat că inclusiv exploatațiile comerciale afectate de PPA au încasat bani pentru despăgubiri.

„Societăţii Carniprod SA i s-a plătit 21,855 milioane de lei, într-un prim dosar, şi daune colaterale de 367.000 de lei pentru nutreţurile din ferme. Pentru această societate, urmează să se mai efectueze o plată de 5.344.339 lei, într-un al treilea dosar pentru despăgubirea produselor şi subproduselor din carne care a fost aprobat astăzi (n.r. - luni, 8 octombrie 2018)”, a mai declarat oficialul DSVSA.

Totodată, s-au plătit despăgubiri şi celorlalte societăţi comerciale afectate de PPA din judeţ. Astfel, firma Pig Com, din localitatea Satu Nou, a primit peste 9 milioane de lei, societatea Dab Zootehnica, din Văcăreni, - 1,276 milioane de lei, iar firmei Euro Suin SRL, din Garvăn, i s-a achitat suma de 1,774 milioane de lei.

Acestor despăgubiri li s-a adăugat suma de circa 160.000 de lei plătită Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă, care deţinea o fermă în care a fost depistat virusul PPA.

Potrivit sursei citate, DSVSA a primit o alocaţie bugetară suficientă pentru a efectua toate plăţile aferente dosarelor de despăgubiri neachitate şi pentru a aloca instituţiei omoloage din Brăila 18 milioane de lei, sumă necesară plăţii unor despăgubiri similare.

În ultimele săptămâni, DSVSA nu a mai înregistrat nicio suspiciune de PPA.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie a acestui an, în localităţile situate pe braţul Chilia al Dunării, care constituie frontieră între România şi Ucraina. Până la începutul acestei luni, virusul a fost confirmat în peste 500 de gospodării din circa 75 de localităţi, iar pentru eliminarea pericolului răspândirii acestuia medicii veterinari au decis sacrificarea preventivă a suinelor din circa 50 de localităţi.

O situaţie a DSVSA arată că 47% din suinele aflate anul trecut în gospodăriile populaţiei din judeţ au fost sacrificate, din cauza focarelor de PPA.

Minte sau nu ministrul Agriculturii? Denaturează informația, oare, politicienii opoziției?

Într-o declarație politică a grupului parlamentar PNL, deputatul Robert Boroianu îl acuză pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, că ar minți atunci când afirmă că toți crescătorii particulari de porci vor primi despăgubiri în condițiile în care, spune politicianul, chiar dacă aceștia nu dețin un cod de exploatație.

„Este limpede faptul că haosul creat de incompetența ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, și de autoritățile de resort nu se mai oprește! Susțin acest lucru deoarece, de data aceasta, din ce în ce mai mulți crescători de porci acuză că au fost anunțați de autoritățile din domeniu asupra faptului că nu vor primi despăgubirile aferente pentru animalele lor ucise de către autorități din cauza virusului pestei porcine africane! Astfel, acum două zile, mai mulți crescători particulari de porci au anunțat că au primit câte un document de la autoritățile competente în care scrie negru pe alb că NU vor primi niciun ban pentru animalele care le-au fost sacrificate tot de către acestea, deși ministrul agriculturii trâmbițase public cu totul altceva! (...) Reprezentanții DSVSA-urilor județene declară, mai nou, că despăgubirile NU se pot acorda în situația în care proprietarii porcilor sacrificați NU au un cod de exploatație! Domnul Daea spune că nu știe despre așa ceva, iar proprietarii afectați susțin, în mod logic, că nu i-a anunțat nimeni până acum că trebuiau să-și înregistreze undeva porcii, înainte ca aceștia să fie sacrificați, pentru a putea obține un astfel de cod! Cu alte cuvinte, domnul Daea una spune la televizor și alta face când vine vorba de decizii și, în special, de bani! În plus, același domn Daea, când este prins public cu minciuna, aruncă vina ba pe ANSVSA, ba pe oricine îi mai iese în cale, ba susține că nu știa nimic despre asemenea cerințe, cum este cazul acestui cod de exploatație!”, a scris Boroianu în declarația sa politică.

Într-o intervenție la Realitatea TV, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că nu ştie nimic despre codul de exploatație, dar că oricum nu are relevanţă: „E literă de lege şi trebuie respectată de toţi. Comisia formată din patru persoane, când ajunge în gospodăria respectivă, se şi întocmesc actele, în prezenţa proprietarului. Se transmit la ANSVSA, apoi se transmit banii in funcţie de calculele celor de la faţa locului. Dacă e o neclaritate, se poate discuta la ANSVSA”, a declarat Petre Daea. Ministrul Agriculturii a garantat că situația se va rezolva și păgubiții își vor primi banii.

Întrebat dacă are ceva să îşi reproşeze faţă de managementul situaţiei pestei porcine în România, Petre Daea a afirmat luni, 8 octombrie 2018, că singurul reproş este legat de faptul că nu s-au găsit soluţiile tehnice pentru eradicarea acestui virus, cu ajutorul unui vaccin sau medicament.

„Îmi reproşez că noi şi alte state nu putem să punem stavilă unei asemenea molime. Nu reuşim pentru că nu am găsit soluţiile tehnice să avem un vaccin sau să avem un medicament ca să putem scoate din suferinţă animalele. Din nefericire, nu am reuşit la această dată în cercetarea lumii să găsim soluţiile pe care le merităm să le avem în condiţiile în care este un asemenea virus, iată, este împânzit în Europa şi nu numai. Fermierii vor primi despăgubirile pe care trebuie să le primească. Acestea au şi fost date, cum este Carniprod, pentru animalele care au fost sacrificate. Facem multe lucruri bune în zootehnie pe care o să vi le spun la timpul potrivit. Zootehnizarea ţării este o prioritate pentru noi. Vreau să înţelegeţi că vorbiţi cu un agronom care are o viaţă întreagă în acest domeniu”, a spus Daea.

Interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane (PPA), iar autorităţile nu au ştiut ce să facă, a susţinut, în cadrul aceluiași forum de specialitate, Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

„Din păcate, interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane. E adevărat că această pestă este mortală pentru animale, dar pe noi, oamenii, nu ne afectează. Uneori îmi vine să sparg televizorul atunci când se spun lucruri care induc oamenii în eroare. Cu câteva măsuri se poate rezolva problema. Ce nu a recunoscut nimeni? Dacă vă întreb azi care este populaţia României, nimeni nu o ştie să spună exact, iar asta se întâmplă şi la porci. Din statistica ANSVSA, noi ştiam că populaţia de porci este în jur de 800.000 de capete, iar acum ne-am trezit că avem 1,2 milioane de crescători porci şi, cumulat, am ajuns la vreo două milioane de porci. A doua problemă este că nu am ştiut să luăm măsuri clare de a început, prin acordarea despăgubirilor şi prin crotalierea porcilor. Părerea mea este că, în cazul pestei porcine africane, ANSVSA nu a ştiut ce să facă şi nu acuz pe nimeni”, a afirmat Rădulescu.

În vederea simplificării şi eficientizării procedurii de înregistrare şi identificare a solicitanţilor care accesează măsuri reglementate de Politica Agricolă Comună (PAC), a fost reglementată reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI. Acesta este parte a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi element comun cu aplicaţiile aferente măsurilor de piaţă, cotei de lapte, comerţului exterior cu produse agricole şi promovării acestora pe piaţa internă şi în ţări terţe, ajutoarelor de stat, măsurilor cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR).

RUI se realizează în format electronic de către APIA ca o aplicaţie informatică unitară şi va fi gestionat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. RUI preia integral datele existente în Registrul fermelor, în aplicaţiile aferente măsurilor reglementate de PAC.

Atribuirea de către APIA a Codului unic de identificare în RUI este o condiţie necesară pentru accesarea măsurilor de sprijin şi se face o singură dată, pentru fiecare solicitant. Codul unic de identificare nu se acordă pentru puncte de lucru şi/sau sucursale (în cazul persoanelor juridice).

Conform celor mai recente date ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană evoluează în prezent în 240 de localităţi, din 13 judeţe, cu un număr de 980 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 80 de cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 343.662 de porci afectaţi de boală, valoarea despăgubirilor depăşind 64 de milioane de lei pentru 5.916 proprietari, iar până la data de 4 octombrie 2018 au fost stinse cinci focare în judeţul Satu Mare.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis peste cinci milioane de lei alocație bugetară în vederea despăgubirii proprietarilor micilor gospodării în care a fost depistată pesta porcină africană (PPA), a precizat pentru presa centrală directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea, Mitică Tuchilă.

Pentru 80 la sută din cele aproximativ 1.300 de gospodării în care s-a identificat PPA, medicii veterinari au finalizat dosarele de despăgubiri, iar pentru o parte din ele s-au efectuat şi plăţi.

„Din cele circa 1.300 de exploataţii private afectate de PPA, s-a finalizat întocmirea a circa 80% din dosare. Din acestea, 40% au fost deja plătite. Autoritatea Naţională a trimis 5,082 milioane de lei alocaţie bugetară pentru sumele prevăzute de aceste dosare şi urmează să vină şi banii pentru exploataţiile comerciale. Cred că cel târziu săptămâna viitoare vom avea şi banii pentru plata unuia dintre dosarele întocmite pentru despăgubirea primei societăţi afectate de PPA”, a menționat șeful DSVSA Tulcea.

În ceea ce privește exploatațiile profesionale, statul va plăti primei firme private din judeţ afectată de PPA – Carniprod –, în primă instanță, 21,6 milioane de lei. Conform precizărilor lui Tuchilă, sumei acesteia i se vor adăuga plăţi pentru pierderile colaterale reprezentate de „carne, preparate, produse şi subproduse din unitatea de procesare şi cheltuielile colaterale reprezentate de logistica şi pregătirea pentru incinerarea cantităţii de carne din unitatea de procesare şi a porcilor din ferme”.

În județul Tulcea, primele focare de PPA au fost depistate la începutul lunii iunie 2018, în gospodăriile private din satele situate la frontiera româno-ucraineană, după ce mistreţii din delta ucraineană au migrat în delta românească. Din iunie până în prezent, virusul a fost confirmat în 13 judeţe din România.

Într-un moment delicat pentru sectorul creșterii suinelor din România, mai exact, cel în care toţi porcii din fermele aparținând aceleiași exploataţii din care face parte și abatorul unde a fost confirmat virusul pestei porcine africane (PPA), respectiv 44.580 de capete, sunt sacrificaţi, iar carcasele distruse, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, afirmă că autoritățile nu sunt destul de transparente, iar cazurile se multiplică în gospodăriile populației.

Cu ocazia unui interviu acordat ediției online a RF, Ladoși a precizat că estimările proprii privind sacrificările suinelor din celelalte ferme tulcene aflate în zona focarului de PPA ar fi de jumătate din totalul suinelor deținute de Carniprod, ceea ce înseamnă peste 20.000 de capete în plus față de cele 44.580 raportate de stat.

În acest context, președintele APCPR solicită autorităților statului să realizeze de urgență un recensământ al porcilor din zonă, astfel încât să se cunoască cu exactitate impactul PPA asupra efectivelor.

În ceea ce privește despăgubirile promise marți, 3 iulie 2018, de premierul României, Viorica Dăncilă, Ioan Ladoși mărturisește că, în cazul Carniprod, acestea nu vor putea acoperi paguba în totalitate, în condițiile în care toate inputurile (furaje etc.) ar urma să fie distruse și ele.

Informații de actualitate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Ce vești mai aveți cu privire la confirmarea acestei boli într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor?

Ioan Ladoși: De la autorități, prea multe informații nu avem cu privire la situația zonelor afectate de pesta porcină africană și la măsurile dispuse pentru controlul, combaterea și eradicarea bolii la nivelul județului Tulcea, unde a fost instituită starea de alertă. Așa, din comunicarea între colegi, între cei care se află în zona respectivă și sunt afectați fie direct, fie indirect (...), înțelegem că se multiplică cazurile din gospodăriile populației. S-au găsit din ce în ce mai mulți mistreți morți și, din păcate, tragedia de la ferma comercială din Tulcea.

R.F.: Vă referiți, presupunem, la ferma aparținând Carniprod Tulcea, compania serios afectată de confirmarea existenței virusului pestei porcine africane într-un abator propriu. Este această firmă membră a APCPR?

I.L.: Da, este membră APCPR.

R.F.: Din evaluările preliminare ale asociației pe care o prezidați, câte suine credeți că vor fi sacrificate în plus față de numărul vehiculat de autorități – 44.580, aparținând Carniprod Tulcea?

I.L.: Dacă focarul din ferma respectivă în mod cert impune sacrificarea celor 44.580 de suine, în mod normal și logic ar trebui ca, pe zona respectivă, să se facă o hartă foarte clară a cazurilor apărute și să fie sacrificate absolut toate suinele.

R.F.: Asta înseamnă o pagubă enormă pentru zona respectivă.

I.L.: Fără discuție. Însă eu nu cred că, însumat, numărul porcilor din zona respectivă se apropie de jumătate față de situația fermei comerciale Carniprod Tulcea. Precizez că aceasta este doar o strictă speculație din partea mea.

În altă ordine de idei, ceea ce am cerut noi însă prin asociație este ca de urgență să se efectueze recensământul porcilor din gospodăriile populației, în zona respectivă, tocmai pentru a se afla câte suine sunt afectate nu neapărat în sensul infestării, ci al situării lor în zona de risc.

R.F.: Marți, 3 iulie 2018, șeful Executivului de la București, Viorica Dăncilă, a solicitat modificarea legislației, astfel încât să fie acordate despăgubiri persoanelor care notifică și predau voluntar autorităților animalele bolnave din zona în care a fost instituită starea de alertă. Cum credeți că se va concretiza acest ajutor promis de Guvern? Ați avut vreo propunere în acest sens? V-a contactat cineva să vă ceară părerea cu privire la alocări?

I.L.: Credem că ar fi vorba de partea de despăgubiri care este reglementată prin Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane din 9 noiembrie 2016. La Art. (3), punctul 2, programul prevede acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine africane. Demersul se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare. Aici cred că este cheia.

Cum anume se vor acorda despăgubirile? Statul nu este fericit să bage mâna în buzunar, chiar și în astfel de situații. Ca atare, ceea ce trebuie revăzut și ceea ce noi am solicitat autorităților este să fie clarificate condițiile de acordare a despăgubirilor. Și asta deoarece, așa cum sunt gândite la ora actuală normele din legislația respectivă, decizia despăgubirii, sau dimpotrivă, „stă în pixul” unui funcționar.

R.F.: Ca urmare a sacrificării celor 44.580 de capete porcine din ferma comercială a Carniprod Tulcea, statul român va reuși să despăgubească corespunzător compania?

I.L.: Eu nu cred că statul va reuși să despăgubească corespunzător firma. Chiar și la nivelul maxim, despăgubirile acordate de stat nu vor reuși să acopere gaura, pentru că (...) nu (...) vorbim doar despre valoarea de inventar a unor animale. Discutăm aici și de faptul că sunt stocuri de furaje într-o fermă de asemenea capacitate etc. Tot ceea ce înseamnă input va trebui să fie distrus. Nu-i vorba doar de porcii în sine, de valoarea lor de inventar, ci de afacerea ca atare, de oamenii din fermă etc.

R.F.: Paguba va fi mare, nu încape îndoială. A făcut APCPR vreo evaluare la nivel de asociație cu privire la situația din Dobrogea?

I.L.: Asemenea demersuri le putem face în situația în care membrul nostru ne solicită în mod expres sprijinul pentru așa ceva.

R.F.: A solicitat Carniprod Tulcea sprijinul pentru așa ceva?

I.L.: Eu cred că dânșii au fost prea afectați, inclusiv emoțional, de situația creată, astfel încât să se mai gândească la chestiuni de sprijin. Din câte am înțeles, eutanasierea a început în fermă și, la acest moment, sunt puse în funcțiunile incineratoarele; este Auschwitz acolo.

R.F.: Cine se face vinovat de toată această situație? In extremis, vorbim de vectori de origine animală (mistreți infestați care au intrat cumva în contact cu animale din ferma Carniprod) sau de factorul uman?

I.L.: Aici nu cred că trebuie să facem o legătură directă între mistreți și ferma comercială. Putem face o conexiune între mistreți și gospodăriile populației. Acolo, contaminarea este posibilă, mai ales în zona Deltei, unde avem și porci domestici care sunt semisălbatici, crescuți liber. Nu putem face legătura dintre mistreți și ferma comercială acolo unde condițiile de biosecuritate au fost tot timpul respectate. De câte ori am fost acolo, am văzut și am simțit că aceste reguli sunt bine implementate.

Aici trebuie ca autoritățile să descopere sursa, vectorul care a condus la contaminarea efectivului din fermă. Însă, după câte cunoaștem noi, din situații similare din alte țări, în astfel de situații, în fermele comerciale, cel mai probabil, vectorul principal este factorul uman.