capcane - REVISTA FERMIERULUI

Combaterea primei generații de Ostrinia nubilalis este esențială pentru reducerea populațiilor celei de-a doua generații din luna august. Fermierii nu trebuie să neglijeze acest aspect, mai ales că a doua generație este foarte greu de combătut, din cauza taliei plantelor în special. Saftul pentru fermieri este să respecte perioada de combatere recomandată în alerta emisă deja. Decizia de combatere trebuie luată după verificarea culturilor. În acest moment, curba de zbor este în scădere. De asemenea, tratamentul pentru prima generație de Ostrinia va avea efect secundar asupra Helicoverpei armigera, dar și a altor noctuide prezente deja. Curba de zbor a Helicoverpei în acest moment este în scădere în toate zonele monitorizate.

Câmp cu capcane la Stațiunea Didactică Timișoara - USVT

Câmpul cu capcane la Stațiunea Didactică Timișoara USVT

Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și compania FMC Agro România (partenere în proiectul ARC™ farm intelligence), în urma monitorizării celor doi dăunători ai porumbului (Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera) în această perioadă, vă aduc în atenție informații importante cu privire la zborul înregistrat în regiunile monitorizate în anul 2024.

Banat

Zborul maxim al dăunătorului Ostrinia nubilalis s-a înregistrat la data de 11 iunie 2024 la Timișoara. Curba de zbor este acum în scădere. Primii fluturi au fost observați în Banat în ultima decadă a lunii mai (suma de grade la 29 mai 2024 a fost de 4570C (mult mai ridicată decât cea din anul 2023, când la aceeași dată au fost însumate 3200C).

Capturi de Ostrinia nubilalis la capcana Csalomon, tip borcan

Capturi de Ostrinia nubilalis la capcana Csalomon tip borcan

Apreciem că zborul a început la începutul lunii mai. Primele ponte au fost notate tot în ultima decadă a lunii mai. Primele larve au eclozat în prima decadă a lunii iunie. Frecvența plantelor atacate de Ostrinia nubilalis în unele zone din Timiș este scăzută. Punem asta pe seama faptului că multe ponte s-au uscat din cauza temperaturilor înregistrate. Pontele uscate erau depuse pe partea superioară a frunzelor.

Ostrinia nubilalis, femelă

Ostrinia nubilalis femelă

În cazul dăunătorului Helicoverpa armigera, maximul curbei de zbor s-a înregistrat la data de 30 mai 2024, după care numărul de capturi a început să scadă. Larve prin culturile verificate nu am găsit, deoarece prima generație de Helicoverpa armigera atacă porumbul accidental. Populațiile înregistrate nu au fost numeroase ca în alți ani. Este posibil ca cea de-a doua generație să fie mai numeroasă. Știm că generația a II-a de Helicoverpa este dăunătoare la porumb. În această perioadă, la capcanele de Helicoverpa armigera nu mai vin fluturi, decât sporadic. În perioada următoare posibil să observăm larve și prin culturile de porumb.

Helicoverpa armigera, 11.06.2024, Timișoara

Helicoverpa armigera 11.06.2024 Timișoara

Pontă de Ostrinia nubilalis

Pontă de Ostrinia nubilalis

Crișana

În Crișana, maximul curbei de zbor în cazul Ostriniei nubilalis a înregistrat fluctuații în funcție de localitățile unde au fost amplasate capcanele. De aceea, s-a înregistrat maxim de zbor la data de 11 iunie 2024 (în unele localități), dar și la 6 iunie 2024 (Curtici, Șiria etc). Am observat că, în Crișana, există o decalare de aproximativ o săptămână comparativ cu regiunea Banat. Apreciez că, în Crișana, condițiile climatice au fost mai favorabile dezvoltării dăunătorului. Frecvența plantelor cu larve eclozate la data de 12 iunie 2024 era ridicată în zona Șiria, comparativ cu regiunea Banat.

Prin porumbul din Șiria alături de fermierul Ronny Trapletti (12 iunie 2024)

Prin porumbul din Șiria alături de fermierul Ronny Trapletti. 12 iunie 2024

Zborul maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera a fost înregistrat la data de 3 iunie 2024. Cele mai multe capturi au fost raportate în zona Diosig. Populațiile sunt scăzute, în zona Diosig numărul de capturi a oscilat între 17 - 25/capcană la 3 iunie. La 14 iunie 2024, numărul de capturi tinde spre zero.

Larvă de Ostrinia nubilalis - Șiria, 12 iunie 2024

Larvă de Ostrinia nubilalis la Șiria la data de 12 iunie 2024

Dobrogea

În localitățile monitorizate, numărul de capturi de Ostrinia nubilalis care au venit la capcane a fost foarte scăzut comparativ cu alți ani. La multe capcane nu au fost capturați fluturi. În această zonă nu poate fi realizată o curbă de zbor reală. La Potârnichea, zbor maxim s-a înregistrat la data de 10 iunie 2024. Vom vedea în perioada următoare dacă larvele vor fi prezente în culturi.

Atac la frunză. Larva pătrunde în nervura principală iar frunza se frânge în final

Atac la frunză. Larva pătrunde în nervura principală iar frunza se frânge în final

Helicoverpa armigera a înregistrat zbor maxim la data de 4 iunie 2024, după care curba scade. De această dată, curba de zbor a putut fi realizată la capcana automată CropVue de la Ostrov, dar și la capcanele Csalomon tip borcan de la Potârnichea. În multe zone din Dobrogea numărul de capturi a oscilat între 0 și 2.

Muntenia

În această regiune, maximul curbei de zbor pentru Ostrinia nubilalis s-a înregistrat în perioada 10 - 11 iunie 2024 în aproape toate zonele. Se constată populații mai reduse în această regiune.

Atac la panicul

Atac la panicul1

Dacă populațiile de Ostrinia au fost scăzute, Helicoverpa armigera iese în evidență în mai multe zone prin numărul mare de capturi care au venit la capcane. Maximul curbei de zbor s-a înregistrat la data de 4 iunie 2024 în zonele: Smirna (capturi între 120 - 160/capcană); Măicănești (capturi între 51 și 130/capcană); Iazu (capturi între 48 - 117/capcană); Kogălniceanu (capturi între 48 - 66/capcană).

Având în vedere abundența de fluturi de la capcane, prognozăm populații numeroase la cea de-a II-a generație de Helicoverpa armigera.

Oltenia

Curba maximă de zbor a dăunătorului Ostrinia nubilalis în această regiune s-a înregistrat în jurul datei de 11 iunie 2024 deși avem maxim și în datele de 5 iunie și 7 iunie. Este posibil ca, din cauza temperaturilor ridicate din Oltenia, să existe o decalare de o săptămână (mai devreme), la fel ca în regiunea Crișana.

Populațiile de Helicoverpa armigera din Oltenia au fost numeroase, dar nu la fel ca în Muntenia. Maximul curbei de zbor s-a înregistrat în perioada 2 - 4 iunie 2024 în regiunea Oltenia (capturi între 60 - 90/capcană).

Orificii produse de larvele de Ostrinia nubilalis la frunze

Orificii produse de larvele de Ostrinia nubilalis la frunze

Moldova

Capturile de Ostrinia nubilalis au fost extrem de scăzute în această regiune. Ce înseamnă asta? La aproape toate capcanele, capturile au fost zero sau 1, mai rar 2. Un maxim s-a înregistrat (doar trei capturi) la capcana de la Tabăra, în data de 11 iunie 2024.

Maxim de zbor pentru Helicoverpa armigera s-a înregistrat în câteva zone din Moldova în perioada 7 - 11 iunie 2024. Cel mai mare număr de capturi a fost înregistrat la Tabăra (107) la 11 iunie 2024. Observăm că se suprapune peste maximul de zbor al Ostriniei nubilalis. Totodată, constatăm că populațiile de Helicoverpa armigera sunt mai mari decât cele de Ostrinia nubilalis. Știm că, în Moldova, temperaturile sunt mai scăzute comparativ cu alte regiuni din România, de aceea pot apărea aceste decalaje.

Capturi de Helicoverpa armigera la capcana automată CropVue

Capturi de Helicoverpa armigera la capcana automată CropVue

Transilvania

În această zonă nu s-a putut realiza o curbă de zbor deoarece monitorizarea a început mai târziu. Numărul de capturi de Ostrinia nubilalis a fost zero în toate zonele.

În cazul Helicoverpei armigera, maximul curbei de zbor s-a înregistrat la capcana automată CropVue la data de 2 iunie 2024 (15).

Larvă de Ostrinia după eclozare

Larvă de Ostrinia după eclozare

 

Importanța maximului de zbor în combaterea celor doi dăunători

 

În cinci ani de monitorizare am tot scris despre importanta monitorizării dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera. Maximul curbei de zbor este un indicator că adulții speciei se află în plin proces de împerechere și depunere a pontei. În stabilirea datei optime de efectuare a tratamentelor chimice sau biologice se folosește în primul rând criteriul biologic. Asta înseamnă că, trebuie urmărită apariția adulților, apoi depunerea primelor ponte și apariția larvelor. Întotdeauna trebuie să efectuăm controale în câmp atunci când se înregistrează maxim de zbor.

porumb capcane

La data emiterii alertei de către FMC ROMÂNIA în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara (14 iunie), apreciez că sunt îndeplinite cele trei criterii care stau la baza avertizării combaterii dăunătorului Ostrinia nubilalis:

  • Criteriul biologic (zbor maxim al adulților, ponte și larve pe plante). Numărul fluturilor capturați la capcanele cu feromoni nu oferă întotdeauna predicții fiabile cu privire la infestarea larvară ulterioară. Cu toate acestea, monitorizarea zborului oferă informații valoroase mai ales în ceea ce privește ovipoziția.

  • Criteriul ecologic (în Banat s-au însumat aproximativ 6000C până la data de 14 iunie, ceea ce înseamnă că larvele de vârsta I, II și III sunt prezente).

  • Criteriul fenologic (femelele depun pontele pe plantele avansate în vegetație, care au mai mult de 45 cm înălțime). Conform criteriului fenologic, culturile avansate în vegetație vor fi primele infestate. Din experiența anilor trecuți, vă pot spune că larvele primei generații pot fi observate în zona vârfului de creștere adică în verticilul plantei. Atacă frunzele, pătrunzând în nervura principală. La locul unde se hrănește, frunza se va necroza și se va frânge. O formă de atac deloc de neglijat a larvelor din prima generație este că perforează paniculul nedesfăcut. În perioada de apariție a paniculului, larvele sunt deosebit de active.

o cotuna

Analizând curbele de zbor din toate regiunile observăm că există diferențe între zone. Suma de grade acumulată la Timișoara este mai ridicată comparativ cu cea de anul trecut din aceeași perioadă. Asta înseamnă că, în acest an dăunătorii au apărut mai devreme cu o săptămână și chiar cu două în unele zone.

Pentru detalii privind combaterea celor doi dăunători, accesați Aplicația ARC™ farm intelligence, care poate fi descărcată de pe Google Play. Accesul la datele din aplicație este gratuit pentru toți fermierii din România.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Plutella xylostella este prezentă în culturile de rapiță, cu densități diferite, funcție de zonă și condițiile climatice.

Primii adulți i-am observat în Timiș la data de 31 martie 2024 în unele culturi (nu peste tot). După această dată am amplasat capcane pentru monitorizarea dăunătorului. Diferențele de temperaturi înregistrate între noapte și zi au influențat negativ zborul în Câmpia Banatului. La această dată, în Banat putem observa în culturile netratate adulți, coconi, larve, ouă. Densitățile sunt scăzute și nu ar trebui să ne îngrijoreze.

În alte zone din țară (unde este mult mai cald) dăunătorul poate crea probleme dacă nu se intervine la timp. Pentru a putea combate eficient acest dăunător important al rapiței, vă punem la dispoziție date despre biologia, daunele produse, monitorizarea și managementul integrat.

 

Importanța economică

 

Molia Plutella xylostella este considerată specie invazivă, greu de combătut din cauza rezistenței la insecticidele actuale, cât și la biopreparatele pe bază de Bacillus thuringiensis [Tabashnik et al., 1990; Gong et al., 2014]. În multe zone din lume, această molie face parte dintre dăunătorii principali ai legumelor crucifere (varză, conopidă, broccoli), cât și ai rapiței și muștarului [Talekar & Shelton, 1993; Sarfraz et al., 2006; Furlong et al., 2013].

În țara noastră, Plutella xylostella este răspândită în zonele unde se cultivă varză, conopidă, rapiță. Creșterea suprafețelor cultivate cu rapiță în România a condus și la creșterea populațiilor de Plutella xylostella. Pe lângă asta, schimbările climatice actuale și-au pus amprenta asupra biologiei moliei. În literatura de specialitate se arată că primii fluturi apar primăvara în luna mai [Roșca et al., 2011]. Monitorizarea din acest an de la Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții din Timișoara arată că primii fluturi au fost observați la sfârșitul lunii martie 2024.

Larvă și daună la rapiță

Larvă și daună la rapiță

Impactul economic al acestui dăunător este greu de evaluat, deoarece în unele zone din lume produce pagube importante, iar în altele nu. Eventual pot fi calculate cheltuielile cu pesticide. La nivel mondial se constată că, combaterea dăunătorului este din ce în ce mai costisitoare [Zalucki et al., 2012].

Daunele produse pot ajunge chiar și la 50% din producție în anii cu infestări masive. Fermierii observă dăunătorul târziu, iar pagubele sunt inevitabile. Monitorizarea este indispensabilă și poate ajuta în stabilirea momentului optim de combatere.

 

Recunoașterea simptomelor

 

Imediat după eclozare larvele încep să se hrănească continuu, fiind recunoscute pentru lăcomia lor. În funcție de vârstă, ele se hrănesc diferit și produc simptome diferite, după cum urmează:

  • În primul stadiu, au un mod de hrănire minier, consumând parenchimul frunzelor;

  • După două - trei zile încep să se hrănească pe partea inferioară a frunzelor, rozând epiderma inferioară și parenchimul, cu excepția epidermei superioare (aspect de ferestruire);

  • În următoarele trei stadii, larvele devin foarte lacome consumând frunzișul non - stop, lăsând găuri ovale de diferite dimensiuni în frunze, iar aspectul de ferestruire dispare [Talekar & Shelton, 1993; Castelo Branco et al., 1997; Roșca et al., 2011]. La infestări severe din frunze rămân doar nervurile;

  • În urma hrănirii pe tulpini și silicve apare un simptom de albire în zona respectivă;

  • Hrănirea cu muguri florali, flori și silicve tinere este poate cea mai păgubitoare. Semințele din silicvele atacate nu se vor mai umple și se pot deschide prematur. În cazul în care larvele consumă semințele în formare, producțiile vor fi scăzute [Canola Council of Canada, 2021].

Daune la frunze

Daune la frunze

 

Biologia dăunătorului

 

În România, Plutella xylostella prezintă trei generații pe an. În alte zone din lume, mai călduroase, poate ajunge la șase generații pe an și chiar mai mult. Dăunătorul iernează în stadiul de pupă în cocon pe frunzele atacate. În anul următor, primii adulți vor apărea spre sfârșitul lunii mai. Condițiile climatice au schimbat dinamica acestei specii, în unele zone din România apărând în acest an încă de la sfârșitul lunii martie (în Banat, de exemplu).

Cele trei generații se dezvoltă în următoarele perioade:

  • În lunile mai - iulie se dezvoltă prima generație;

  • În iulie - august, a doua generație;

  • Generația a treia, din august până anul următor [Roșca et al., 2011].

Ciclul de viață are patru etape sau stadii: adult, ou, larvă, pupă. Durata fiecărui stadiu este condiționată de condițiile climatice (temperatura mai ales). Adulții sunt mici (cam 9 mm lungime) și au culoare predominant maro - cenușiu către ocru. Aripile au culoare variabilă de la ocru la maro, cu pete negre. Când sunt pliate, în partea superioară formează trei sau patru zone în formă de diamant de culoare alb - cenușiu. Din acest motiv i se mai spune „molia diamantată” [Talekar & Shelton, 1993; Golizadeh et al., 2007; Sarnthoy et al., 1989; CABI, 2015]. Adulții au activitate maximă la amurg și în timpul nopții. Dacă intrăm într-un lan de rapiță și atingem plantele, vom observa zborul în zig - zag al adulților.

Cocon

Cocon

Imediat după apariția adulților, începe împerecherea. La câteva ore după împerechere, femelele încep depunerea pontei. O femelă poate depune 80 - 100 ouă. După unii autori, pot depune până la 200 de ouă pe parcursul a zece zile. Aproximativ 95% din femele încep să depună ouă la câteva ore după împerechere. Ouăle sunt ovale, au culoare gălbuie și aproximativ 0,5 mm. De regulă sunt depuse mai ales pe partea inferioară a frunzelor (lângă nervuri de obicei) și mai puțin pe cea superioară. În acest fel, ele sunt protejate de lumina directă, de vânt, de ploi [Silva & Furlong, 2012; Talekar & Shelton, 1993; Åsman et al., 2001].

După 3 - 5 zile de incubație (funcție de temperaturi) apar larvele care încep să se hrănească, fiind recunoscute pentru lăcomia lor. Ele trec prin patru stadii și se hrănesc pe frunze, muguri florali, flori, tulpini și silicve. Ajunse în stadiul patru, larvele nu mai consumă frunze și intră în stadiul prepupal. Acest stadiu durează între 1 - 3 zile, atunci când temperaturile sunt cuprinse între 10 - 200C. Perioada pupală durează și ea între 3 și 20 de zile, funcție de planta gazdă și temperaturi (10 - 300C). Suma de temperaturi necesară dezvoltării unui ciclu de viață este de aproximativ 2600C. Ciclul de viață al unei generații se poate întinde pe 60 - 80 de zile, în funcție de condițiile de temperatură ale zonei, pornind de la pragul de 70C și o temperatură medie de 100C. Dacă temperaturile sunt mai ridicate, numărul de zile necesare dezvoltării se reduce la jumătate [Golizadeh et al., 2007; CABI, 2015; Liu et al., 2002].

În zonele foarte calde din lume, această insectă are un ciclu de viață scurt, în jur de 18 zile, iar populația sa poate crește de până la 60 de ori de la o generație la alta [De Bortoli et al., 2011]. Studiile indică că moliile pot rămâne în zbor continuu câteva zile, putând zbura până la 1.000 km/zi. Nu se cunoaște încă cum reușesc moliile să supraviețuiască la temperaturi scăzute și la altitudine mare [Talekar & Shelton, 1993].

Larvă pe silicvă, 2024

Larvă pe silicvă 2024

 

Managementul integrat al moliei verzei

 

Din păcate, managementul actual al moliei Plutella xylostella (și nu numai) se bazează în mare măsură pe tratamentele chimice. Pentru un control mai bun și mai durabil pe termen lung, managementul acestui dăunător trebuie îmbunătățit, în așa fel încât combaterea să nu se bazeze strict pe aplicarea insecticidelor (mai ales la varză, conopidă).

Combaterea moliei Plutella xylostella se poate face printr-o serie de măsuri profilactice, chimice și biologice (sistemul integrat de combatere).

Cele mai importante măsuri profilactice sunt:

  • Distrugerea buruienilor (a cruciferelor spontane mai ales);

  • Efectuarea arăturilor adânci pentru îngroparea resturilor vegetale;

  • Cultivarea soiurilor tolerante;

  • Rotația culturilor. Cultivarea pe suprafețe mari a rapiței, practicarea rotațiilor scurte au dus la creșterea populațiilor de Plutella xylostella;

  • Irigarea prin aspersiune (stresează adulții, larvele cad de pe frunze);

  • Practicarea intercroping-ului (cu usturoi, salată verde);

  • Înființarea de culturi capcană pe marginea culturilor [Shelton & Badenes-Perez, 2006; Roșca et al., 2011].

Tratamentele chimice pot fi eficiente doar dacă fermierii monitorizează dăunătorul. Pentru asta, cercetarea pe teren este necesară.

Capcanele cu feromoni pot fi utilizate pentru monitorizarea moliei și stabilirea curbelor de zbor. Curbele de zbor pot fi un bun indicator pentru alegerea momentului optim de combatere. Studiile efectuate în India arată că monitorizarea populațiilor de Plutella xylostella cu ajutorul capcanelor feromonale au dat rezultate foarte bune în combatere. Datele obținute au putut indica un moment optim de aplicare al tratamentelor, în așa fel încât populațiile au fost drastic diminuate și daunele reduse. Pe lângă asta, numărul de tratamente a fost și el redus [Venkata et al., 2001].

În același timp, câmpurile ar trebui verificate de cel puțin două ori pe săptămână. Controlul trebuie să se facă în mai multe puncte din lan sau cultură (cel puțin cinci). Se vor verifica în fiecare punct măcar 0,1 m2. Pe această suprafață se vor număra larvele.

Larvă pe silicvă. Preferă silicvele mai mici

Larvă pe silicvă. Preferă silicvele mai mici

În funcție de planta gazdă, fenologie, există mai multe praguri de dăunare calculate, după cum urmează:

  • La varză, PED-ul este de 8 - 10 larve/plantă [Tanskii, 1981]. Momentele de observație sunt: rozeta de frunze, începutul formării căpățânii;

  • La rapiță, pragul economic de dăunare la care trebuie efectuat tratamentul este de 20 - 30 larve/m2 [Canola Encyclopedia, 2015].

În cadrul sistemului de combatere integrată al acestui dăunător, măsurile chimice ocupă un loc fruntaș. În primul stadiu, larvele nu pot fi omorâte datorită modului minier de hrănire. Din stadiul doi ele pot fi combătute chimic.

În România sunt omologate câteva insecticide pentru combaterea moliei la varză: Cipermetrin; Deltametrin; Gama - cihalotrin; Emamectin benzoat; Clorantraniliprol + lambda - cihalotrin; Ciantraniliprol; Spinosad; Clorantraniliprol [Aplicația Pesticide 2.24.3.1, 2024].

Pentru rapiță nu sunt omologate produse în țara noastră, conform Aplicației Pesticide 2.24.3.1 din 2024. Dintre pesticidele recomandate, grupul chimic al piretroizilor este cel mai important și mai utilizat pentru controlul moliei P. xylostella.

Controlul chimic al P. xylostella se recomandă atunci când densitatea larvelor depășește pragul economic, care variază în raport cu stadiul de creștere al culturii și condițiile de mediu [Micic, 2005; Miles, 2002]. Utilizarea de multe ori incorectă a acestor substanțe chimice a crescut rezistența moliei verzei [Carazo et al., 1999; Castelo Branco et al., 2001]. Multe studii arată că, populațiile de P. xylostella sunt considerate foarte predispuse la dezvoltarea rezistenței la insecticide. De altfel, P. xylostella a fost primul dăunător raportat a fi rezistent la dicloro-difenil-triclor-etan (DDT), la numai trei ani de la începutul utilizării sale [Ankersmit, 1953]. Mai târziu a dezvoltat rezistență semnificativă la aproape orice insecticid aplicat, inclusiv la substanțe chimice noi [Sarfraz & Keddie, 2005; Ridland & Endesby, 2011].

Gestionarea populației de P. xylostella folosind metode de control chimice poate fi o strategie interesantă dacă este bine utilizată, datorită numărului mare de grupuri chimice cu ingrediente active diferite, care permite utilizarea alternativă a substanțelor chimice, prevenind dezvoltarea rezistenței. Aceste produse pot fi utilizate împreună cu alte tehnici de control pentru a reduce numărul de aplicații de pesticide și pentru a îmbunătăți calitatea producției.

Un aspect foarte important în alegerea produsului chimic este selectivitatea acestuia, deoarece multe substanțe chimice au o selectivitate ridicată pentru gazdă, dar nu și pentru agenții de control biologic, care contribuie la menținerea populațiilor considerate benefice pentru managementul integrat al P. xylostella.

Capcană cu feromoni

capcana

În combaterea biologică a moliei P. xylostella pot fi utilizate preparate pe bază de Bacillus thuringiensis subsp. kurstaki (tulpina PB 34). Managementul integrat al P. xylostella bazat pe controlul biologic cu bacteria entomopatogenă B. thuringiensis este o metodă importantă pentru reducerea densității populației acestui dăunător în culturile de Brassicaceae. Cu toate acestea, utilizarea acestui entomopatogen trebuie să fie bine planificată, deoarece această molie se află printre primele insecte care au dezvoltat rezistență la insecticidul biologic pe bază de Bacillus thuringiensis [Kirsch & Schmutlerer, 1988; Tabashnik, 1990].

De interes sunt și fungii entomopatogeni Metarhizium anisopliae și Beauveria bassiana pentru controlul P. xylostella. Beauveria bassiana este disponibilă ca produs pe piață pentru gestionarea insectelor dăunătoare. Utilizată în combaterea moliei verzei, a redus cu succes populațiile și s-a constatat că se răspândește eficient de la moliile contaminate la cele sănătoase [Sarfraz et al., 2005].

În mod natural, toate stadiile moliei Plutella xylostella sunt atacate de numeroși parazitoizi și prădători, parazitoizii fiind cei mai studiați. Peste 90 de specii parazitoide atacă molia diamantată [Goodwin, 1979].

Paraziții de ouă aparținând genurilor polifage Trichogramma contribuie puțin la controlul natural, necesitând eliberări frecvente de viespi în câmp. Paraziții de larve sunt cei mai predominanți și în același timp cei mai eficienți. De exemplu, în Brazilia au fost observate șapte specii de parazitoizi într-o populație de P. xylostella la culturile de varză, cele mai frecvente fiind două specii: Diadegma liontiniae și Apanteles piceotrichosus. Cotesia plutellae și Actia sp., mai numeroase în trecut, au devenit parazitoizi minori în prezent.

fluturi

Parazitoizii din genul Trichogramma se numără printre agenții entomofagi care au fost mult studiați pentru P. xylostella. Specia T. pretiosum, tulpina Tp8, poate parazita aproximativ 15 ouă de P. xylostella în prima sau a doua generație atunci când sunt crescute în această gazdă în condiții de laborator, cu apariție de 100% și 10 până la 11 zile pentru apariția adulților [Volpe et al., 2006]. Mai mult, modalitatea optimă de a crește în masă acest parasitoid în laborator este de a folosi ouă lipite pe cartoane de culoare albastră, verde sau albă [Magalhaes et al., 2012].

Dintre prădătorii moliei Plutella xylostella, de interes este P. nigrispinus, care are un potențial mare de utilizare în controlul acesteia. P. nigrispinus a fost raportat că se hrănește cu P. xylostella în culturile de crucifere, consumând în medie 11 larve sau 5 - 6 pupe în 24 de ore [Silva - Torres et al., 2010; Vacari et al., 2012]. Despre adulții de Orius insidiosus există date care arată că pot consuma în jur de 6 ouă de Plutella xylostella în 24 de ore [Brito et al., 2009].

Numeroase studii se fac astăzi cu privire la utilizarea nematozilor entomopatogeni în combaterea moliei verzei Plutella xylostella. Cercetările efectuate până acum arată că, nematozii Steinernema carpocapsae pot fi utilizați în combatere mai ales atunci când insecticidele se dovedesc ineficiente [Schroer et al., 2005]. Pentru că molia depune ouăle pe suprafața inferioară a frunzelor iar larvele tinere se hrănesc în aceeași zonă, soluția cu nematozi trebuie direcționată cât se poate de mult acolo. Eficacitatea tratamentului depinde foarte mult de tehnica de pulverizare [Brusselman et al., 2012].

Insecticidele de origine vegetală sunt, de asemenea, un grup foarte important pentru gestionarea populației acestui dăunător. Dintre acestea, extractul de neem (Azadirachta indica) a prezentat rezultate semnificative în controlul P. xylostella [Myron et al., 2012].

Plutella la ceas de seară. După ce am curățat capcana, un fluturaș s-a așezat comod pe acoperișul capcanei

Plutella la ceas de seară. După ce am curățat capcana un fluturaș s a așezat comod pe acoperișul capcanei

 

Bibliografie

Ankersmit G. W., 1953. DDT resistance in Plutella maculipennis (Curt.) Lepidoptera in Java. Bulletin of Entomological Research 1953;44: 421 – 425.
Åsman K., Ekbom B., Rämert B., 2001. Effect of Intercropping on Oviposition and Emigration Behavior of the Leek Moth (Lepidoptera: Acrolepiidae) and the Diamondback Moth (Lepidoptera: Plutellidae). Environmental. Entomology 30(2): 288-294.
Brito J. P., Vacari A. M., Thuler R. T., De Bortoli S. A., 2009. Aspectos biológicos de Orius insidiosus (Say, 1832) predando ovos de Plutella xylostella (L., 1758) e Anagasta kuehniella (Zeller, 1879). Arquivos do Instituto Biológico 2009; 76(4): 627–633.
Brusselman E., Beck B., Pollet S., Temmerman F., Spanoghe P., Moens M., Nuyttens D., 2012. Effect of the spray application technique on the deposition of entomopathogenic nematodes in vegetables. Pest Management Science 2012;68(3): 444 – 453.
Carazo E. R., Cartin V. M. L. , Monge A. V., Lobo J. A. S., Araya L. R., 1999. Resistencia de Plutella xylostella a deltametrina, metamidofós y cartap em Costa Rica. Manejo Integrado de Plagas 1999; 53: 52–57.
Castelo Branco M., França F. H., Medeiros M. A., Leal J. G. T., 2001. Uso de inseticidas para o controle da traça-do-tomateiro e da traça-das-crucíferas: um estudo de caso. Horticultura Brasileira 2001; 19(1): 60 – 63.
Castelo Branco M., França F. H., Villas Boas G. L., 1997. Traça-das-crucíferas (Plutella xylostella). Brasília: Embrapa Hortaliças; 1997, 4p.
CABI. 2015. Plutella xylostella. CABI.org, Invasive Species Compendium. [http://www.cabi.org/isc/datasheet/42318].
Canola Council of Canada, 2021. Diamondback moth. Winnipeg, Canada: Canola Council of Canada. https://www.canolacouncil.org/.../insects/diamondback-moth/
Canola Encyclopedia. Diamondback Moth. Canola Council of Canada, n.d.: [http://www.canolacouncil.org/can.../insects/diamondbackmoth/].
De Bortoli S. A., Vacari A. M., Goulart R. M., Santos R. F., Volpe H. X. L., Ferraudo A. S., 2011. Capacidade reprodutiva e preferência da traça-das-crucíferas para diferentes brassicáceas. Horticultura Brasileira 2011; 29(2): 187 – 192.
Furlong, M. J., Wright, D. J., Dosdall, L. M., 2013. Diamondback moth ecology and management: problems, progress and prospects. Annual Review of Entomology, 58:517-541.
Gurr G. M., Wratten S. D., 2000. Measures of success in biological control. Dordrecht: Kluwer Academic Publishers; 2000, p 430.
Golizadeh A., Karim K., Yaghoub F., Habib A., 2007. Temperature-dependent Development of Diamondback Moth, Plutella Xylostella (Lepidoptera: Plutellidae) on Two Brassicaceous Host Plants. Insect Science 14.4: 309 -316.
Goodwin S., 1979. Changes in the numbers in the parasitoid complex associated with the diamondback moth, Plutella xylostella (L.) (Lepidoptera) in Victoria. Australian Journal of Zoology 1979; 27(6): 981 – 989.
Gong, W., Yan, H.H., Gao, L., Guo, Y.Y., Xue, C.B., 2014. Chlorantraniliprole resistance in the diamondbackmMoth (Lepidoptera: Plutellidae). Journal of Economic Entomology, 107(2): 806 - 814.
Kirsch K., Schmutlerer H., 1988. Low efficacy of a Bacillus thuringiensis (Berl.) formulation in controlling the diamondback moth Plutella xylostella (L.), in the Philippines. Journal of Applied Entomology 1988;105(1-5): 249–255.
Liu S. S., Chen F. Z., Zalucki M. P., 2002. Development and survival of the diamondback moth, Plutella xylostella (Lepidoptera: Plutellidae), at constant and alternating temperatures. Environmental Entomology 31: 1 - 12.
Magalhães G. O., Goulart R. M., Vacari A. M., De Bortoli S. A., 2012. Parasitismo de Trichogramma pretiosum Riley, 1879 (Hymenoptera: Trichogrammatidae) em diferentes hospedeiros e cores de cartelas. Arquivos do Instituto Biológico 2012; 79(1): 55 – 90.
Myron P. Zalucki, Asad Shabbir, Rehan Silva, David Adamson, Liu ShuSheng, Michael J. Furlong, 2012. Estimating the Economic Cost of One of the World's Major Insect Pests, Plutella xylostella (Lepidoptera: Plutellidae): Just How Long is a Piece of String?, Journal of Economic Entomology, 105(4):1115-1129.
Miles M., 2002. Insect Pest Management II – Etiella, False Wireworm and Diamondback Moth. GRDC Research updates. http://www.grdc.com.au, 2002.
Micic S., 2005. Chemical Control of Insect and Allied Pests of Canola. Farmnote No. 1/2005. Department of Agriculture, South Perth, Western Australia, Australia.
Ridland P. M., Endersby N. M., 2011. Some Australian populations of diamondback moth, Plutella xylostella (L.) show reduced susceptibility to fipronil. In: Srinivasan R., Shelton A. M., Collins H. L. (eds.) Sixth international workshop on management of the diamondback moth and other crucifer insect pests. Nakhon Pathom, Thailand; 2011, 21 – 25.
Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011. Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296;
Sarfraz M., Dosdall L. M., Keddie B. A., 2006. Diamondback moth-host plant interactions: implications for pest management. Crop Protection 2006; 25(7): 625 – 639.
Sarfraz M., Keddie B. A., 2005. Conserving the efficacy of insecticides against Plutella xylostella (L.) (Lepidoptera: Plutellidae). Journal of Applied Entomology 2005; 129(3): 149 – 157.
Silva - Torres C. S. A., Pontes I. V. A. F., Torres J. B., Barros R., 2010. New records of natural enemies of Plutella xylostella (L.) (Lepidoptera: Plutellidae) in Pernambuco, Brazil. Neotropical Entomology 2010; 39(5): 835 – 838.
Shelton A. M., Badenes-Perez E. 2006. Concepts and applications of trap cropping in pest management. Annual Review of Entomology 51: 285 – 308.
Schroer S., Sulistyanto D., Ehlers R. U., 2005. Control of Plutella xylostella using polymer-fomulated Steinernema carpocapsae and Bacillus thuringiensis in cabbage fields. Journal of Applied Entomology 2005; 129(4): 198 – 204.
Talekar N. S., Shelton A. M., 1993. Biology, ecology, and management of the diamondback moth. Annual Review of Entomology 1993; 38(1): 275 – 301.
Tabashnik B. E., Cushing N. L., Finson N., Johnson M. W., 1990. Field development of resistance to Bacillus thuringiensis in diamondback moth (Lepidoptera: Plutellidae). Journal of Economic Entomology 1990; 83(5): 1671 – 1676.
Vacari A. M., De Bortoli S. A., Torres J. B., 2012. Relation between predation by Podisus nigrispinus and developmental phase and density of its prey, Plutella xylostella. Entomologia Experimentalis et Applicata 2012; 145(1): 30 – 37.
Van Lenteren J., Godfray H. C. J., 2005. Europen in science in the Enlightenment and the discovery of the insect parasitoid life cycle in The Netherlands and Great Britain. Biological Control 2005; 32(1): 12 – 24.
Van Lenteren, J., 2012. The state of commercial augmentative biological control: plenty of natural enemies, but a frustrating lack of uptake. BioControl 2012; 57(1): 1 – 20.
Venkata G., Reddy P., Guerrero A., 2001. Optimum Timing of Insecticide Applications against Diamondback Moth Plutella Xylostella in Cole Crops Using Threshold Catches in Sex Pheromone Traps. Pest Management Science 57.1: 90 - 94.
Volpe H. X. L., De Bortoli A. S., Thuler R. T., Viana C. L. T. P., Goulart R. M., 2006. Avaliação de características biológicas de Trichogramma pretiosum Riley (Hymenoptera: Trichogrammatidae) criado em três hospedeiros. Arquivos do Instituto Biológico 2006; 73(3): 311 – 315.
Zalucki, M. P., Shabbir, A., Silva, R., Adamson, D., Liu, S. S., Furlong, M. J., 2012. Estimating the economic cost of one of the world's major insect pests, Plutella xylostella (Lepidoptera: Plutellidae): just how long is a piece of string?. Journal of Economic Entomology, 105(4): 1115 - 1129.
Waage J. K., Greathead D. J., 1988. Biological Control: challenges and opportunities. Philosophical Transactions of the Royal Society of London 1988; 318 (1189): 111 – 128.

otilia

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Dr. ing. Otilia Cotuna, șef lucrări Facultatea de Agricultură din cadrul USV „Regele Mihai I” din Timișoara - Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, anunță că, în anul 2024, monitorizarea dăunătorilor periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) continuă într-un nou parteneriat între Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și compania FMC Agro Operational Romania, în cadrul programului Arc farm intelligence.

438094284 122155360514088675 3274176770199902105 n

„Mulțumesc FMC România pentru încrederea acordată, cât și pentru extraordinara colaborare care a început în anul 2020. Continuăm împreună, în aceeași formație, dar în altă locație. Timp de patru ani, monitorizarea dăunătorilor Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis s-a realizat în parteneriat cu SCDA Lovrin (unde eu am activat cu jumătate de normă până în anul 2023, luna iunie). A fost un parteneriat extraordinar, iar rezultatele obținute pot fi utilizate cu succes pentru stabilirea momentelor optime de combatere a celor doi dăunători. În curând, concluziile desprinse în urma a patru ani de monitorizare le vom aduce în fața dumneavoastră”, a spus dr. ing. Otilia Cotuna.

Prin urmare, al cincilea an de monitorizare continuă la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara. În acest an, capcanele vor fi amplasate în loturile de porumb ale Stațiunii Didactice a USVT către sfârșitul lunii mai.

catalin otilia

„Un nou început, care sper să fie un succes așa cum a fost și în ceilalți ani de parteneriat cu FMC, o companie implicată în cercetarea agricolă românească. Un atu important al acestei companii este faptul că rezultatele obținute în urma monitorizării sunt puse la dispoziția fermierilor în mod gratuit prin intermediul aplicației Arc farm intelligence, care s-a dovedit în timp că este de un real succes”, a adăugat dr. ing. Otilia Cotuna.

În cei patru ani de parteneriat, sistemul de monitorizare a fost perfectat în așa fel încât, rezultatele obținute să se coreleze cu cele din teren. „Multe tipuri de capcane au fost testate în acești ani. În urma testelor au fost selectate tipurile de capcane la care rezultatele au fost foarte bune. La unele modele s-a renunțat deoarece rezultatele nu au fost cele scontate. Le recomand fermierilor să stea aproape de USVT și FMC Agro Operational România în perioada următoare”, a încheiat dr. ing. Otilia Cotuna.

 

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Continuăm monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță, Ceutorhynchus (pallidactylus  și napi). În vestul României, temperaturile au început să crească ziua, nopțile sunt răcoroase, iar vântul rece bate. Afectează aceste condiții climatice activitatea gărgărițelor? Vom vedea.

429582960 122142517238088675 7378131441936398335 n

La data de 23 februarie 2024, capturile au fost numeric foarte reduse comparativ cu cele din 20 februarie 2024 (mai multe detalii, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6054-evolutia-zborului-gargaritelor-tulpinilor-de-rapita-ce-au-de-facut-fermierii.html). La capcanele cu adeziv (două) au venit câte doi adulți, iar la capcana cu apă doar patru. Număr mic de capturi.

Dar, oare ce se întâmplă la nivelul plantei? Am controlat vineri – 23 februarie - mai multe plante și am constatat că gărgărițele aveau activitate, nu erau amorțite și se împerecheau. Chiar dacă nu avem capturi la capcane, gărgărițele își văd de viața lor, mai ales cele din specia „pallidactylus” care sunt predominante acum. Ceutorhynchus napi vine din urmă și în curând vom asista la apariții masive (dacă vremea permite).

429511094 122142517286088675 3673766680719877187 n

Marți, 27 februarie 2024, numărul de adulți de la capcane a fost foarte scăzut: unul la o capcană cu adeziv, doi la capcana cu apă. Se pare că nopțile cu temperaturi mai scăzute și vântul rece din timpul zilei nu permit gărgărițelor să zboare.

Verificarea plantelor de rapiță din data de 27 februarie 2024, arată că gărgărițele sunt active în zona vârfului de creștere al plantelor. La cinci plante verificate am găsit o gărgăriță.

În consecință, verificați plantele, gărgărițele sunt acolo și sunt active. Țineți cont de pragul de o gărgăriță la cinci plante verificate. Verificarea se face la întâmplare. Trebuie sa fiți foarte atenți, deoarece momentul optim de combatere foarte ușor poate fi ratat.

429477917 122142517304088675 1627964768598482946 n

Detalii despre combatere găsiți în articolul din link: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6041-gargaritele-tulpinilor-au-inceput-sa-migreze-catre-noile-culturi-de-rapita.html.

Nu uitați! Repetarea tratamentului se face la 7-8 zile.

Săptămâna viitoare vom monta și capcane cu dispenser pentru a captura Ceutorhynchus napi.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

otilia

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Pentru a urmări evoluția zborului celor două specii de Ceutorhynchus (napi și pallidactylus), am amplasat două capcane galbene cu adeziv și o capcană galbenă cu apă pe teritoriul Stațiunii Didactice a USVT Timișoara, într-o cultură de rapiță.

Dacă săptămâna trecută, pe 15 februarie 2024 nu aveam nici o captură la cele trei capcane (era frig, iar apa de la capcana cu apă chiar a înghețat), acum lucrurile stau cu totul altfel. Temperaturile mai ridicate de la sfârșitul săptămânii au favorizat zborul celor două gărgărițe. În consecință, avem capturi la cele trei capcane. Citirile la capcane le voi face pe întreaga perioadă de vegetație a rapiței în zilele de marți și vineri.

Ceutorhynchus pallidactylus (femelă stânga și mascul dreapta), la stereomicroscop. Masculul este mai mic decât femela

Ceutorhynchus pallidactylus femelă stânga și mascul dreapta la stereomicroscop. Masculul este mai mic decât femela

Ceutorhynchus napi la stereomicroscop

Ceutorhynchus napi la stereomicroscop

La citirea din data de 20 februarie 2024 (cinci zile de la ultima citire unde nu am avut capturi), situația capturilor la capcane este următoarea:

  • Capcana 1 cu adeziv - 9 capturi (1,8 gărgărițe/zi);

  • Capcana 2 cu adeziv - 30 capturi (6 gărgărițe/zi);

  • Capcana 3 cu apă - 43 de capturi (8,6 gărgărițe/zi).

Aceste rezultate trebuie să ne alerteze. De ce? Pentru că se anunță vreme caldă în perioada următoare și cu siguranță vom asista la o abundență de gărgărițe.

Din observațiile făcute în câmp, pe 20 februaie 2024, am observat că gărgărițele se hrănesc și au început să se împerecheze. Încă nu ne îngrijorăm, dar monitorizăm cu atenție acești doi dăunători pentru a surprinde momentul optim pentru aplicarea unui tratament (care este foarte greu de surprins din păcate).

Analiza adulților capturați la capcane arată că Ceutorhynchus pallidactylus este predominant prin comparație cu C. napi (deocamdată).

Ceutorhynchus napi. Timișoara, 20.02.2024

Ceutorhynchus napi. Timișoara 20.02.2024

Nu am reușit să analizez toate capturile, dar vă pun la dispoziție rezultatele de la capcana cu apă unde am avut și cele mai multe gărgărițe. Din totalul de 43 de gărgărițe, 86% aparțin speciei „pallidactylus” și 14% speciei „napi”. Sunt prezente ambele sexe (masculi și femele). Ceutorhynchus pallidactylus este foarte activ, se împerechează. Despre Ceutorhynchus pallidactylus știm că primii adulți care ies din hibernare sunt masculi. Acum sunt prezente și femelele în procent destul de ridicat. Nu am găsit încă femele cu ouă. Cu siguranță sunt și poate chiar au depus și ouă. Voi verifica săptămâna viitoare acest aspect.

Ceutorhynchus pallidactylus la capcana galbenă cu adeziv. Timișoara, 20.02.2024

Ceutorhynchus pallidactylus la capcana galbenă cu adeziv. Timișoara 20.02.2024

 

Ce trebuie să facă fermierii

 

Monitorizați zborul. Citiți capcanele la trei zile sau chiar și zilnic. Observațiile trebuie făcute înainte de amiază sau la amurg.

Dacă constatați că, timp de trei zile consecutiv la capcane vin zece adulți de Ceutorhynchus napi și/sau pallidactylus, trebuie să treceți la efectuarea unui prim tratament. Acest prag este recomandat de EPPO (Organizația Europeană de Protecția Plantelor) și vă recomand să țineți cont de el.

Știu că unii fermieri s-au grăbit cu primul tratament, efectuându-l în prima fereastră cu vreme caldă de la sfârșitul primei decade a lunii februarie. Acum vor trebui să intervină din nou, din păcate.

Adulți de Ceutorhynchus pallidactylus capturați la capcanele cu adeziv. Se observă că se împerechează

Adulți de Ceutorhynchus pallidactylus capturați la capcanele cu adeziv. Se observă că se împerechează

Pentru detalii cu privire la metodele de combatere ale celor două gărgărițe, accesați pagina universitară de facebook dedicată fermierilor USVT PLANT PROTECTION și pagina companiei Bayer Crop Science România. Sau, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6041-gargaritele-tulpinilor-au-inceput-sa-migreze-catre-noile-culturi-de-rapita.html

417413735 122141125052088675 294084154310131259 n

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

În această fereastră cu vreme caldă din februarie 2024, gărgărițele tulpinilor de rapiță au început să migreze de la locurile de hibernare către noile culturi de rapiță. Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenție informații importante care pot ajuta fermierii să prevină infestările masive cu acești dăunători.

Ambele specii de Ceutorhynchus (Pallidactylus - gărgărița tulpinilor de varză și Napi - gărgărița tulpinilor de rapiță) au importanță economică deoarece pot distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. Au o generație pe an și iernează ca adult. Stadiul larvar este cel care produce daune rapiței, dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor, tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii, dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.

Adulți de Ceutorhynchus napi și pallidactylus capturați cu ajutorul capcanelor galbene cu adeziv

Adulți de Ceutorhynchus napi și pallidactylus capturați cu ajutorul capcanelor galbene cu adeziv

 

Ce trebuie să facă fermierii în această perioadă

 

În perioada de migrare masivă a celor două gărgărițe către noile culturi de rapiță este vital ca fermierii să înceapă monitorizarea corectă. La data de 11 februarie 2024, din cauza temperaturilor ridicate, primele gărgărițe au început să apară în culturile de rapiță.

Factorii climatici influențează foarte mult apariția și activitatea gărgărițelor în câmp (temperatura, umiditatea, precipitațiile). Însă, temperatura este cea mai importantă. Ceutorhynchus pallidactylus migrează când temperatura solului trece de 60C și începe să zboare la 120C. C. napi își începe zborul la 9 - 100C [Büchs, 1998; Juran et al., 2011). După Bűchs (1998), adulții încep să iasă de la iernat atunci când temperatura solului la 5 cm este în jurul valorii de 6°C. În realitate, cei mai mulți autori arată că gărgărițele părăsesc locurile de iernare când temperatura din stratul superior al solului ajunge la 9 - 100C [Sekulič et Kereši 1998; Juran et al., 2011].

În stânga - adult de Ceutorhynchus napi, iar în dreapta - adult de Ceutorhynchus pallidactylus

ldkflf

La capcanele galbene, gărgărițele capturate în această perioadă sunt Ceutorhynchus pallidactylus, urmând ca în perioada ce urmează, dacă temperaturile ridicate se mențin, să apară și C. napi. De regulă, puțini fermieri fac diferența între cele două gărgărițe. Totuși, ar trebui să cunoască că, dintre cele două specii, C. napi produce pagube mai mari [Šedivý et Kocourek, 1994]. Detectarea acestor gărgărițe poate fi extrem de dificilă din cauză că adulții stau de obicei la suprafața solului, sub bulgării de pământ [Gratwick, 1992].

 

Monitorizarea corectă, cheia succesului

 

În cazul celor două gărgărițe, monitorizarea corectă reprezintă cheia succesului. Ciclul de viață, modul ascuns de hrănire și apariția eșalonată a gărgărițelor creează mari probleme fermierilor. Din acest motiv, de multe ori, fermierii execută greșit tratamentele, fie că le fac prea devreme, fie că le fac prea târziu. Tot mai des aud: „Am făcut tratamente, dar tulpinile sunt pline de larve”. Așadar, este important să controlăm adulții în momentele cheie, conform datelor obținute la capcane și a pragurilor economice de dăunare (PED). Larvele pătrunse în pețioli și tulpini nu mai pot fi controlate.

Monitorizarea noilor culturi de rapiță ar trebui să înceapă în luna februarie. Este valabil și pentru culturile vechi. Fermierii ar trebuie să monitorizeze cu ajutorul capcanelor ambele zone pentru ca rezultatele să fie optime. Indiferent de tipul de capcană, citirea lor trebuie făcută cu multă acuratețe la fiecare trei zile. Momentele din zi ideale pentru citirea capcanelor (recomandate de cercetători) sunt „înainte de amiază” sau „la amurg”.

Capcana Csalomon cu atractanți

Capcana Csalomon cu atractanti

Zborul gărgărițelor trebuie monitorizat, pentru stabilirea momentului optim de combatere, cu mai multe tipuri de capcane:

  • Capcanele galbene cu apă (vase Moericke), clasice, sunt utilizate cel mai des pentru monitorizarea celor două gărgărițe;

  • Capcanele „Csalomon KLP+ trap” cu atractant. Aceste capcane sunt mai puțin cunoscute de către fermieri. Acest tip de capcană poate fi amplasat lângă vechea cultură de rapiță. Momeala din capcane atrage toate speciile de gărgărițe din genul Ceutorhynchus, dar există și momeli doar pentru pallidactylus. Alte specii pot intra în capcană doar accidental. La 3 - 4 săptămâni, producătorii recomandă schimbarea momelilor. Fermierii trebuie să știe că acest tip de capcană este foarte eficient pentru detectarea timpurie la locurile de iernare. Dacă se înregistrează capturi în aceste zone, în una sau două zile gărgărițele vor migra în noile culturi de rapiță. Acest aspect este încurajat și de faptul că fermierii fac rotații scurte și nu respectă distanța dintre culturi. În consecință, migrarea se realizează foarte rapid. Capcanele cu momeli pot fi achiziționate de la Institutul de Protecția plantelor din Budapesta [http://www.csalomontraps.com];

  • Capcane galbene cu adeziv. Acestea sunt cel mai des utilizate de către fermieri.

Capturi la capcana cu momeli Csalomon

Capturi la capcana cu momeli Csalomon

 

Managementul integrat al gărgărițelor tulpinilor de rapiță

 

Managementul integrat constă într-o sumă de măsuri de combatere ce pot fi utilizate echilibrat pentru a proteja mediul, entomofauna utilă, sănătatea oamenilor și animalelor.

În managementul celor două specii de Ceutorhynchus este esențială utilizarea unei strategii de combatere care să includă măsurile de prevenție, măsurile chimice și, din păcate, mai puțin măsurile biologice. Abordarea metodelor de prevenție și biologice este esențială în prezent. De aceea, există un real interes pentru combaterea biologică a celor două gărgărițe ale tulpinilor de rapiță (se fac testări cu entomopatogeni).

Ceutorhynchus pallidactyus

Ceutorhynchus pallidactyus

Ceutorhynchus napi

Ceutorhynchus napi

 

Metode profilactice

Principalele măsuri profilactice (care de cele mai multe ori nu sunt respectate) sunt:

  • Izolarea culturii;

  • Îndepărtarea resturilor de plante care rămân după recoltare (sunt pline de larve);

  • Arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare), deoarece larvele se împupează în sol. Dacă arătura se execută mai tarziu, va fi ineficientă, deoarece adulții iernează în afara culturii infestate;

  • Fertilizare cu azot echilibrată.

 

Metode chimice

Pentru rezultate optime, adulții celor două specii de Ceutorhynchus ar trebui combătuți în următoarele perioade:

  • Perioada de migrare;

  • Perioada de hrănire și chiar de început a depunerii ouălor.

Momentul aplicării unui tratament este foarte important, deoarece eficiența este în strânsă legătură cu acesta. Toate tratamentele trebuie efectuate în urma monitorizării și doar atunci când pragul economic de dăunare este atins sau depășit uneori.

Ceutorhynchus pallidactylus urcând pe planta de rapiță

Ceutorhynchus pallidactylus urcând pe planta de rapiță

Tratamentele trebuie executate după cum urmează:

  • Primul tratament trebuie aplicat imediat ce pragurile economice sunt atinse (uneori chiar depășite). În literatura de specialitate se recomandă ca primul tratament să se facă la pragul de 10 - 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv sau când mai mult de un adult este găsit la cinci plante controlate sau când sunt semne de ovipunere pe mai mult de 20% din plante (Juran et al., 2011);

  • După EPPO (2003), combaterea gărgărițelor tulpinilor de rapiță este necesară atunci când în decurs de trei zile la capcane sunt prinși 10 adulți. Este doar o recomandare, însă fermierii ar trebui să țină cont de ea;

  • Pentru napi, un prag recomandat și des utilizat este de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000];

  • Pentru pallidactylus, pragul economic de dăunare este de 12 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000];

  • În România se recomandă un prag economic de 2 adulți/plantă [Goga et al., 2020];

  • În zonele unde rapița se cultivă pe suprafețe mari, iar plantele sunt atacate an de an, se recomandă chiar efectuarea unui prim tratament la atingerea pragului de 3 gărgărițe/capcană/zi;

  • Deoarece fermierii nu pot face diferența între cele două specii, pragul recomandat în general este de 10 gărgărițe/capcană timp de trei zile consecutiv [Alford et al., 2003].

Tinere larve în pețiol

Tinere larve în pețiol

Există cercetători care afirmă că primul tratament trebuie efectuat atunci când se înregistrează un număr mare de indivizi imediat după migrare. Tratamentul trebuie repetat o dată sau de două ori la interval de 7 - 8 zile [Graham et Gould, 1980; Winfield, 1961].

În literatura de specialitate mai există și alte praguri economice, relative de cele mai multe ori. În realitate, momentul optim de combatere este foarte greu de surprins, de aceea unele praguri ar trebui revizuite [Seidenglanz et al., 2009].

În România sunt omologate mai multe insecticide pentru combaterea celor două specii de Ceutorhynchus, după cum urmează: acetamiprid, cipermetrin, deltametrin + flupiradifuron, deltametrin, gama - cihalotrin, lambda - cihalotrin, tau - fluvalinat, esfenvalerat, acetamiprid + lambda - cihalotrin [după Aplicația Pesticide 2.24.2.1., 2024].

Executați tratamentele doar la întrunirea pragului economic de dăunare, respectați dozele recomandate de producători, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), timpii de pauză etc. Evitați efectuarea tratamentelor în afara avertizărilor. Este deja cunoscut că foarte mulți fermieri abuzează de combaterea chimică (care poluează solul, apa, aerul, produsele vegetale, omoară entomofauna utilă și creează dezechilibre mari în comportamentul albinelor). Tratamentele trebuie efectuate în zile cu temperaturi de peste 50C, fără vânt și fără precipitații.

Orificii produse de femele în pețioli și tulpini când depun ouăle

Orificii produse de femele în pețioli și tulpini când depun ouăle

Efectuarea de tratamente chimice în ferestrele din februarie poate avea avantaje și dezavantaje. Înainte de a efectua un tratament consultați prognoza. Dacă se anunță vreme rece după câteva zile calde, este bine să nu faceți tratamentul. Este cunoscut că primii care ies de la iernat sunt masculii. Mai târziu apar și femelele. Începe procesul de hrănire urmat de împerechere și depunere ouă. De aceea, tratamentele din februarie nu întodeauna sunt rentabile, dacă intervin perioade cu temperaturi scăzute care opresc activitatea adulților. În astfel de situații este bine să nu întrerupeți monitorizarea gargărițelor, pentru a surprinde perioadele maxime de zbor.

 

Măsuri biologice

Combaterea biologică este de interes în cazul acestor gărgărițe. Se fac studii cu privire la utilizarea entomopatogenilor, a paraziților și prădătorilor. Deocamdată, în mod natural, larvele gărgăriței tulpinilor de varză pot fi parazitate în procent de peste 50% de Tersilochus spp. [Alford et al., 2000].

După Alford et al. (2003), densitatea populațiilor de C. pallidactylus depinde în natură de activitatea entomofagilor (de ex., paraziții larvari Diospilus affinis Wsm. și prădătorul larvar Muscina stabulans Fallen).

Într-un material viitor vom aduce în atenție aspecte despre biologia acestor gărgărițe care vă pot ajuta în monitorizare.

 

Bibliografie
Alford, D. V., Ballanger, Y., Büchi, R., Büchs, W., Ekbom, B., Hansen, L. H., Hokkanen, H. M. T., Kromp. B., Nilsson, Christer, Ulber, B., Walters, K. F. A., Williams, I. H., Young, J. E. B., 2000, Minimizing pesticide use and environmental impact by the development and promotion of bio-control strategies for oilseed rape pests. Final Report, Project FAIR CT 96 - 1314, 119 pp.
Alford V. A., Nilsson C., Ulber B., 2003, Insect pests of oilseed rape crops. In: Biocontrol of oilseed rape pests ed. by Alford V. A. Blackwell Science, Oxford, pp 9 - 41.
Büchs W., 1998, Strategies to control the cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus) and the oilseed rape stem weevil (Ceutorhynchus napi) by a reduced input of insecticides. IOBC Bulletin, 21: 205–220.
EPPO (2003). Guidlines for efficacy evaluation of plant protection product – insecticides & acaaricides, Effi cacy evaluation of insecticides – Ceutorhynchus napi and Ceutorhynchus pallidactylus on rape. Bulletin OEPP/EPPO Bulletin 33: 65 - 69.
Graham C. W., Gould H. J., 1980, Cabbage weevil on spring oilseed rape in Southern England and its control. Annals of Applied Biology, 95 (1). Colchester & London: 1 - 10.
Gratwick, M., 1992, Crop pests in the UK. Chapman and Hall Kirk, W. D. J., 1992, Insects on cabbages and Oilseed rape. Richmond Publishing.
Goga N., Mondici S., Ursulescu V. B., Brejea R., 2020, Manifestations of the pest Ceutorhynchus napi (Large rapeseed beetle) in the agroclimate of North - Western Romania, Annals of the University of Oradea, Fascicle: Environmental Protection, doi.org/10.5281/zenodo.4362296, Vol. XXXIV, 61 - 66.
Juran I., Gotlin Čuljak T., Grubišic D., 2011, Rape stem weevil (Ceutorhynchus napi Gyll. 1837) and cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. 1802) (Coleoptera: Curculionidae) – important oilseed rape pests. Agriculturae Conspectus Scientificus, 76: 93 – 100.
Seidenglanz M., Poslušná J. Hrudová E., 2009, The importance of monitoring the Ceutorhynchus pallidactylus female flight activity for the timing of insecticidal treatment. Plant Protect. Sci., 45: 103 – 112.
Šedivý J., Kocourek F., 1994, Flight activity of winter rape pests. Journal of Applied Entomology, 117: 400 – 407.
Šedivý J., 2000, Škůdci ozimé řepky. In: Vašák J. (ed.): Řepka. Agrospoj, Praha: 199 – 220.
Sekulič R., Kereši T., 1998, O masovnoj pojavi stablovog kupusnog rikša – Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. (Coleoptera, Curculionidae). Bijni lekar, 3, 239 – 244.
Winfield A., 1961, Observations on the biology and control of the cabbage stem weevil, Ceutorhynchus quadridens (Panz.) on the trowse mustard (Brassica juncea). In: Pearson O., ed. Bulletin of Entomological research, 52 (3). London: P. 589-600.
Adult de Ceutorhynchus pallidactylus ascuns în vârful de creștere al plantei

Adult de Ceutorhynchus pallidactylus ascuns în vârful de creștere al plantei

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

La Stațiunea de Cerectare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin este al patrulea an de monitorizare continuă a doi dăunători periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) alături de compania FMC Agro Operational România, în cadrul programului ARC Farm Intelligence.

Primele citiri și primele capturi de Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) la capcanele Csalomon, Delta și la cele automate le-am făcut pe 19 mai 2023, la câteva zile de la montarea capcanelor. Fluturii sunt atrași de feromonii sexuali, cât și de momelile alimentare. La Ostrinia nubilalis n-am făcut nici o captură deocamdată.

Helicoverpa armigera, 19 mai 2023

Helicoverpa armigera 19 mai 2023

Pe lângă fluturii de Helicoverpa armigera, la capcane au fost capturați și un număr mare de fluturi de Autographa gamma (sunt atrași de momelile alimentare). Toate datele sunt introduse în aplicația AEC Farm intelligence, la care fermierii au acces gratuit.

Autographa gamma

Autographa gamma

Recomand agricultorilor să stea aproape de SCDA Lovrin și FMC Agro România pentru a fi la curent cu evoluția zborului și pentru a afla când este momentul optim de combatere al primei generații de Helicoverpa armigera. Ținerea sub control a primei generații va avea ca și consecință populații mai reduse numeric la celelalte generații, cunoscut fiind că a doua și a treia generație produc pagube importante în producția de porumb.

Din cauza implicării dăunătorului în epidemiologia fungilor micotoxigeni (Aspergillus flavus și Fusarium verticillioides), nu este afectată doar producția, ci și calitatea acesteia. Ne aducem aminte de anul 2022, când infecția produsă de Aspergillus flavus a fost deosebit de severă, iar producția de porumb a fost contaminată cu aflatoxine peste limitele permise de legislația în vigoare. Pe lângă aflatoxine (B1, B2, G1, G2) în recolta de porumb de anul trecut s-au regăsit și micotoxine produse de Fusarium verticillioides (fumonisine), cât și de Fusarium graminearum (DON).

Monitorizarea zborului este necesară pentru stabilirea cât mai precisă a perioadei optime de aplicare a tratamentelor chimice și biologice în culturile de porumb unde cei doi dăunători sunt prezenți în densități mari.

Helicoverpa armigera. Fluturi capturați la capcana automată CropVue

Helicoverpa armigera. Fluturi capturați la capcana automată CropVue

Miercuri, 17 mai 2023, împreună cu FMC România au fost montate la SCDA Lovrin capcane automate (SMAPPLAB Ungaria, Grecia - tip pâlnie, Canada - tip Delta), capcane cu feromoni (Csalomon, tip pâlnie) și capcane Delta cu feromoni și momeli alimentare (fabricate la Institutul Raluca Rîpan din Cluj) pentru monitorizarea zborului dăunătorilor amintiți mai sus. Pe lângă capcanele de la Lovrin, ca specialist, am sarcina în cadrul acestui program, de a valida aproximativ 200 de capcane amplasate în mai multe zone climatice din România, respectiv Banat, Crișana, Oltenia etc.

fetele pe camp

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

La Stațiunea de Cerectare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin este al patrulea an de monitorizare continuă a doi dăunători periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) alături de compania FMC Agro Operational România, în cadrul programului ARC Farm Intelligence.

Alături de partenerii noștri, după patru ani, putem spune că, programul ARC Farm Intelligence este un succes. De la an la an, sistemul de monitorizare a fost perfectat în așa fel încât rezultatele obținute să se coreleze cu cele din teren. Au fost testate de-a lungul timpului mai multe tipuri de capcane. La unele modele s-a renunțat deoarece rezultatele nu au fost cele scontate. Anul acesta avem modele noi pe care le vom testa alături de partenerii noștri. Rezultatele le vom aduce în atenția fermierilor.

347241368 901566917600253 4776053908588836592 n

 

De ce monitorizăm acești dăunători ai porumbului?

 

Monitorizarea zborului este necesară pentru stabilirea cât mai precisă a perioadei optime de aplicare a tratamentelor chimice și biologice în culturile de porumb unde cei doi dăunători sunt prezenți în densități mari. Menționez că, ambii dăunători sunt extrem de greu de combătut datorită biologiei lor, mobilității, apariției eșalonate, dar mai ales datorită modului de hrănire ascuns.

Capcanele cu feromoni se citesc din trei în trei zile, iar numărul de fluturi capturați este introdus în aplicația ARC Farm Intelligence. Capcanele automate numără capturile și le înregistrează direct în aplicație, nefiind necesară prezența unui operator. La fiecare trei zile ele trebuie totuși curățate pentru ca datele să nu fie eronate de la o citire la alta.

347391716 935601444389487 168337182990632161 n

Când se înregistrează maximul curbei de zbor este semn pentru noi că adulții celor doi dăunători se află la maxim de împerechere, depunere ouă și apariția primelor larve. La câteva zile de la maximul curbei de zbor va fi emisă alerta sau alertele către fermierii interesați. De altfel, după cum bine știți deja, fermierii au acces gratuit la ARC Farm Intelligence (FMC România).

Stați aproape de SCDA Lovrin și FMC România pentru a fi la curent cu evoluția celor doi dăunători în acest sezon de monitorizare.

catalin viziru

Miercuri, 17 mai 2023, împreună cu FMC România au fost montate la SCDA Lovrin capcane automate (SMAPPLAB Ungaria, Grecia - tip pâlnie, Canada - tip Delta), capcane cu feromoni (Csalomon, tip pâlnie) și capcane Delta cu feromoni și momeli alimentare (fabricate la Institutul Raluca Rîpan din Cluj) pentru monitorizarea zborului dăunătorilor amintiți mai sus. Pe lângă capcanele de la Lovrin, ca specialist, am sarcina în cadrul acestui program, de a valida aproximativ 200 de capcane amplasate în mai multe zone climatice din România, respectiv Banat, Crișana, Oltenia etc.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Monitorizarea gărgărițelor Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și C. pallidactylus (gărgărița tulpinilor de varză) este extrem de importantă în această perioadă.

Suntem aproape de sfârșitul lunii februarie 2023, iar temperaturile vor începe să crească. Cele două gărgărițe, Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și C. pallidactylus (gărgărița tulpinilor de varză), sunt deja prezente în noile culturi de rapiță din unele zone din Timiș și Arad. În ferestrele calde din această iarnă au fost observate frecvent. Săptămâna trecută le-am găsit în culturi de rapiță de la Curtici, dar și din județul Timiș. Specia identificată a fost Ceutorhynchus pallydactilus, care se pare că apare înaintea lui C. napi care e mai friguros (observație personală). Odată cu creșterea temperaturilor, gărgărițele vor migra masiv către culturile de rapiță, unde vor începe să se hrănească, să se împerecheze și să depună ouă.

Capcana Csalomon KLP +, tip pălărie cu un panou galben care atinge solul cu unul din colțuri

Capcana Csalomon KLP tip pălărie cu un panou galben care atinge solul cu unul din colțuri

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, dar și pentru efectuarea unor studii cu privire la managementul speciilor de Ceutorhynchus din culturile de rapiță, la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin am montat la data de 20 februarie 2023 două capcane CSALOMON® KLP+ pentru monitorizarea acestora. Capcanele au fost achiziționate de la Institutul de Protecția Plantelor din Budapesta. Aceste capcane au forma unei pălării și sunt fără lipici. Gărgărițele sunt atrase în capcană cu ajutorul unor momeli sintetice. Sunt atrase ambele sexe. Speciile de Ceutorhynchus ce pot fi capturate cu ajutorul acestei capcane sunt: Ceutorhynchus napi, C. pallidactylus și C. assimilis. Accidental, în capcană pot ajunge și specii de Phyllotreta și chiar Delia radicum. Acest tip de capcană poate fi utilizat pentru detectarea timpurie a gărgărițelor la locurile de iernare (de obicei în apropierea vechilor culturi), cât și la noile culturi de rapiță, dar și pentru monitorizarea densității acestora în toată perioada de zbor. Când primele gărgărițe sunt detectate la locurile de iernare (vechile culturi), fermierul trebuie să știe că, în una - două zile ele vor migra către noile culturi. Se montează foarte ușor, de obicei pe un suport metalic îndoit în formă de L. Noi le-am montat între doi țăruși de lemn. Montarea se face cât mai aproape de sol, în așa fel încât colțul inferior al panoului galben al capcanei să atingă solul. Producătorii recomandă fixarea panoului galben de sol cu ajutorul unei sârme, ceea ce noi am și făcut. Momeala se fixează în partea superioară a panoului galben, sub pălărie. Înlocuirea momelii se recomandă după trei sau patru săptămâni, funcție de temperaturi.

În interior are o bandă adezivă unde gărgărițele se lipesc ușor. Capcana se vinde și fără această bandă. În astfel de situații trebuie utilizate insecticide care să le omoare. De regulă, unii entomologi pun în capcană pliculețe antimolii sau curelușe antipurici de la câini. Se mai poate stropi interiorul capcanei cu insecticid etc. Totuși, banda adezivă este soluția mai bună. Ea poate fi schimbată la nevoie.

capcana cu band adeziva

Pentru obținerea unor rezultate bune, capcanele ar trebuie amplasate în câmp în luna februarie, fie la vechile culturi, fie la cele noi. Ideal ar fi ca în ambele zone să fie amplasate capcane. Citirea capcanelor trebuie făcută la fiecare trei zile, de regulă înainte de amiază sau la amurg.

Cunoaștem că, acești doi dăunători au un mod de viață și de hrănire ascuns. Mai știm că, apariția lor este extrem de eșalonată, aspect care îngreunează foarte mult combaterea. Odată larvele pătrunse în pețioli și tulpini, nu mai pot fi omorâte cu nici o substanță. De aceea, monitorizarea corectă este cheia succesului.

Larve de gărgăriță

Larve de gărgăriță

Primul tratament trebuie aplicat imediat ce pragurile economice sunt atinse (uneori chiar depășite). În literatura de specialitate se recomandă ca primul tratament să se facă la pragul de 10 - 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv sau când mai mult de un adult este găsit la cinci plante controlate, sau când sunt semne de ovipunere pe mai mult de 20% din plante (Juran et al., 2011). După EPPO (2003), combaterea gărgărițelor tulpinilor de rapiță este necesară atunci când în decurs de trei zile la capcane sunt prinși zece adulți. Poate că ar fi bine să respectăm recomandarea EPPO.

Ceutorhynchus pallydactilus

Ceutorhynchus pallydactilus

Šedivý (2000) arată că pentru C. napi, un prag des utilizat este cel de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile, iar pentru C. pallidactylus, 12 gărgărițe/capcană la trei zile. Aceste praguri sunt relative de cele mai multe ori [Seidenglanz et al., 2009]. În realitate, momentul optim de combatere este foarte greu de surprins.

În zonele unde rapița se cultivă pe suprafețe mari, iar plantele sunt atacate an de an, se recomandă chiar efectuarea unui prim tratament la atingerea pragului de 3 gărgărițe/capcană/zi. În țara noastră se indică un prag economic de 2 adulți/plantă (Goga et al., 2020).

C. napi

C. napi

Ideal ar fi, ca cei doi dăunători să fie combătuți în perioada de migrare, hrănire și chiar de început a depunerii ouălor. Combaterea se face cu insecticide omologate. Primul tratament ar trebui efectuat imediat după apariție când este atins pragul de alertă. Repetarea tratamentului se recomandă la 7 - 8 zile (mai ales când sunt populații abundente) sau la 12 - 14 zile (pentru a surprinde noile apariții).

Insecticidele omologate în România pentru combaterea diferitor specii de Ceutorhynchus sunt: acetamiprid, cipermetrin, deltametrin, lambda - cihalotrin, acetamiprid + lambda - cihalotrin, gama - cihalotrin. Respectați dozele recomandate, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), numărul de tratamente impus de producător într-un sezon, timpul de pauză etc. Tratamentele trebuie efectuate în zile cu temperaturi de peste 5 grade Celsius, fără vânt și fără precipitații.

oco

 

Bibliografie

EPPO (2003). Guidlines for efficacy evaluation of plant protection product – insecticides & acaaricides, Effi cacy evaluation of insecticides – Ceutorhynchus napi and Ceutorhynchus pallidactylus on rape. Bulletin OEPP/EPPO Bulletin 33: 65 - 69.
Goga N., Mondici S., Ursulescu V. B., Brejea R., 2020, Manifestations of the pest Ceutorhynchus napi (Large rapeseed beetle) in the agroclimate of North - Western Romania, Annals of the University of Oradea, Fascicle: Environmental Protection, doi.org/10.5281/zenodo.4362296, Vol. XXXIV, 61 - 66.
Juran I., Gotlin Čuljak T., Grubišic D., 2011, Rape stem weevil (Ceutorhynchus napi Gyll. 1837) and cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. 1802) (Coleoptera: Curculionidae) – important oilseed rape pests. Agriculturae Conspectus Scientificus, 76: 93 – 100.
Seidenglanz M., Poslušná J. Hrudová E., 2009, The importance of monitoring the Ceutorhynchus pallidactylus female flight activity for the timing of insecticidal treatment. Plant Protect. Sci., 45: 103 – 112.
Šedivý J., 2000, Škůdci ozimé řepky. In: Vašák J. (ed.): Řepka. Agrospoj, Praha: 199 – 220.
cotuna co

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

În această perioadă, la capcanele cu feromoni și momeli alimentare se înregistrează zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) - generația a II-a, în următoarele zone: Banat (5 locații), Crișana (patru locații), Oltenia (o locație), Dobrogea (6 locații), Moldova (2 locații).

Secetă cumplită în acest an în toată țara. Secetă și în Banat. La Lovrin, ne-am bucurat de 181 mm precipitații din luna ianuarie și până la data de 4 august 2022 (în zona Lovrin, multianuala este de 540 mm). Porumbul de pe teritoriul Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin nu este în totalitate compromis, dar producțiile vor fi mici în acest an.

Porumb la SCDA Lovrin, 4 august 2022

Porumb la SCDA Lovrin la data de 4 august 2022

 

Monitorizarea dăunătorilor din cultura de porumb

 

Chiar dacă este secetă cumplită, continuăm monitorizarea dăunătorilor importanți din cultura de porumb. La fel ca și anul trecut, SCDA Lovrin în parteneriat cu compania FMC Agro România monitorizează zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care fermierii o puteți descărca în mod gratuit. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului, aceasta fiind foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu pesticidele vor fi mai mici, iar mediul va fi protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capcane din următoarele zone ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea și Transilvania.

Capturi de fluturi la data de 4 august 2022

Capturi de fluturi la data de 4 august 2022

În acest an, a doua generație de Helicoverpa armigera din zona Banat s-a dovedit a fi mai numeroasă decât cea de anul trecut. Vremea caldă, secetoasă a favorizat înmulțirea dăunătorului. De altfel, în ultimii ani, creșterea temperaturilor medii cu un grad și chiar mai mult decât mediile multianuale au influențat pozitiv dezvoltarea dăunătorului Helicoverpa armigera (Balogh et al., 2005). Pe de altă parte, dacă temperaturile depășesc 370C timp de mai multe zile consecutiv, dezvoltarea acestuia este stânjenită. Ouăle și tinerele larve pot muri din cauza uscăciunii și a temperaturilor ridicate.

Capturi din localitatea Variaș (Timiș) la data de 5 august 2022 (280 fluturi). Foto: ACS ing. Klaudia Kincel 

Capturi din localitatea Variaș Timiș la data de 5 august 2022 280 fluturi

Temperaturile ridicate din lunile iunie și iulie au influențat zborul insectei, înregistrându-se oscilații importante ale numărului de capturi, apărând probleme în stabilirea maximului de zbor în acest an. Apreciez că, în zona Lovrin, zborul celei de-a doua generații de H. armigera a început în forță la începutul lunii iulie, a înregistrat o creștere semnificativă a capturilor la data de 18 iulie urmată de o mică perioadă de regresie (cauzată probabil de temperaturile maxime extrem de ridicate înregistrate după această dată, respectiv 410C; 39,90C; 38,60C), după care a culminat cu un număr maxim de adulți capturați la data de 1 august 2022, când, la capcanele Csalomon s-a înregistrat un număr record de fluturi (991 în trei zile). Considerăm că, la 1 august 2022, în zona Banat s-a înregistrat maximul de zbor al celei de-a doua generații. Curba maximă de zbor indică o activitate intensă a dăunătorului (împerechere, depunere ouă, eclozare larve).

Capcana automată care, din păcate nu a dat rezultatele scontate. Doar 3 capturi la data de 4 august comparativ cu capcana Csalomon unde s-au înregistrat 325

Capcana automată care din păcate nu a dat rezultatele scontate. Doar 3 capturi la data de 4 august comparativ cu capcana Csalomon unde s au înregistrat 325

La data de 4 august 2022, curba de zbor este în scădere, la capcane înregistrându-se 617 fluturi capturați. Capcana automată pentru monitorizarea adulților de H. armigera nu a confirmat din păcate, numărul de capturi înregistrat neputând fi utilizat în stabilirea curbelor de zbor și a momentelor optime de combatere.

Datele obținute cu ajutorul capcanelor (curbele de zbor) și suma de temperaturi înregistrată la Lovrin (9900C) se corelează cu prezența larvelor de Helicoverpa armigera (gen. II) în culturile de porumb și nu numai. Un control efectuat într-o cultură de floarea-soarelui, a pus în evidență prezența larvelor de vârsta a II-a în calatidii. Recomand controale în culturile de floarea-soarelui, soia, tomate, ardei, vinete, sfeclă, cânepă, unde dăunătorul poate fi prezent.

Larvă tânără de Helicoverpa armigera în calatidiu de floarea soarelui. Deranjată, a ieșit la suprafață. Foto la data de 4 august 2022

Larvă tânără de Helicoverpa armigera în calatidiu de floarea soarelui. Deranjată a ieșit la suprafață. Foto la data de 4 august 2022

După cum deja cunoașteți, generația a II-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb. Putem vedea în câmp, acum, toate stadiile dăunătorului: adult, ouă, larve și chiar pupe. Știuleții de porumb sunt atacați în procent ridicat. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și II), dar și larve mai mature. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare, iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate se instalează de regulă fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Din păcate, la această dată, fungii menționați sunt prezenți pe știuleți, mai devreme în acest an, comparativ cu anul trecut. Fusarium verticillioides și Aspergillus flavus sunt fungi iubitori de temperaturi ridicate. Ei se dezvoltă foarte bine la temperaturi ridicate, comparativ cu alți patogeni care se opresc din evoluție.

Adult de Helicoverpa armigera pe frunză de porumb la data de 3 august 2022. Foto: ing. Alina Surdulescu (absolventă USAMVB Timișoara, specializarea Protecția Plantelor), FMC România

Adult de Helicoverpa armigera pe frunză de porumb la data de 3 august 2022

Femelă de Helicoverpa armigera care a depus ouă în capcana delta (foto la 4 august 2022)

Femelă de Helicoverpa armigera care a depus ouă în capcana delta foto la 4 august 2022

Larvă de Helicoverpa armigera pe știulete la data de 1 august 2022. Foto: ACS, ing. Klaudia Kincel 

Larvă de Helicoverpa armigera pe știulete la data de 1 august 2022jpg

Pupă de Helicoverpa armigera la data de 1 august 2022. Mai rar se împupează pe plantă sau în plantă. Împuparea de regulă are loc în sol. Fluturașul nu a supraviețuit. Foto: Klaudia Kincel, asistent cercetare SCDA Lovrin (Laborator Protecția Plantelor).

Pupă de Helicoverpa armigera la data de 1 august 2022. Mai rar se împupează pe plantă sau în plantă. Împuparea de regulă are loc în sol

 

Recomandări de combatere

 

În perioada 5 – 10 august 2022 se impune efectuarea unui tratament împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera (acolo unde este cazul).

Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature care sunt mai rezistente la insecticide. Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede, iar pagubele nu sunt vizibile. Din stadiul III, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul III este cuprinsă între 8 - 13 mm. În acest stadiu ele pot fi ucise cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt V și VI, când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide sau bioinsecticide.

Mătase retezată

Mătase retezată

Înainte de efectuarea tratamentului verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice în cazul culturilor ecologice.

 

Controlul chimic

 

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), totuși larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones et Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi ucisă cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018]. Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

Aspergillus flavus prezent pe știuleți la 4 august 2022. Asta nu este bine deloc

Aspergillus flavus prezent pe știuleți la 4 august 2022. Asta nu este bine deloc

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin (după Pesticide 2.22.7.1). Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

 

Controlul biologic

 

Pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt). Studiile efectuate arată că, fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90 până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei. Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Stânga - tăciune bășicat. Dreapta - Fusarium sp.

Stânga tăciune bășicat

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. În România este omologat un produs pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

 

Efectuarea tratamentelor

 

Primul tratament se aplică la avertizare. Când aceasta a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.

Atac la inflorescență de cânepă industrială

Atac la inflorescență de cânepă industrială

Momente recomandate:

  • Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid);

  • Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor);

  • Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).

porumb atacat

 

Bibliografie

Ahmad, M., B. Rasool, M. Ahmad, and D. A. Russell, 2019 - Resistance and synergism of novel insecticides in field populations of Cotton Bollworm Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) in Pakistan J. Econ. Entomol. 112: 859 – 871.
Balogh P., Takács J., Nádasy M. & Márton L., 2005 - The effect of the weather on the light-trap’s data of the cotton bollworm in Hungary. Cereal Res. Commun. 33: 427 – 430.
Durigan, M. R. 2018 - Resistance to pyrethroid and oxadiazine insecticides in Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) populations in Brazil. Ph.D. dissertation. University of Sao Paulo, ESALQ, Brazil.
Durigan, M. R., A. S. Corrêa, R. M. Pereira, N. A. Leite, D. Amado, D. R. de Sousa, and C. Omoto, 2017 - High frequency of CYP337B3 gene associated with control failures of Helicoverpa armigera with pyrethroid insecticides in Brazil. Pestic. Biochem. Physiol. 143: 73 – 80.
Hosseininejad A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015 - Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae - feed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.
Luo, S., S. E. Naranjo, and K. Wua, 2014 - Biological control of cotton pests in China. Biol Control 68: 6–14
Nguyen, T. H. N., C. Borgemeister, H. Poehling, and G. Zimmermann, 2007 - Laboratory investigations on the potential of entomopathogenic fungi for biocontrol of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae and pupae. Biochem. Sci. Technol. 17: 853–864.
Perini, C. R., J. A. Arnemann, A. A. Melo, M. P. Pes, I. Valmorbida, M. Beche, and J. V. C. Guedes, 2016 - How to control Helicoverpa armigera in soybean in Brazil? What we have learned since its detection. Afr. J. Agric. Res. 11: 1426 – 1432.
Reay - Jones, F. P. F., and D. D. Reisig, 2014 - Impact of corn earworm on yield of transgenic corn producing Bt toxins. J. Econ. Entomol. 107: 1101–1109.
Tang,  L., 2003 - Potential application of the entomopathogenic fungus, Nomuraea rileyi, for control of the corn earworm, Helicoverpa armigera. Entomologia Experimentalis et Applicata 88: 25 – 30.
Yang, Y., Y. Li, and Y. Wu, 2013 - Current status of insecticide resistance in Helicoverpa armigera after 15 years of Bt cotton planting in China. J. Econ. Entomol. 106: 375 – 381.

Articolul poate fi accesat și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”.

 

Articol scris de: dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protecția plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista