Publicarea de către Strategie Grains a celor mai noi evaluări privind producțiile de rapiță unionale, aflate în scădere pe fondul vremii nefavorabile, ridică automat în viziunea grupului de analiză ștacheta estimărilor cu privire la creșterea importurilor de rapiță ale Uniunii Europene (UE) în anul agricol 2016-2017, în timp ce țara noastră pare să stea bine la capitolul producție internă, chiar dacă se află sunt randamentul mediu al UE28.

Concret, grupul de analiză cu sediul la Paris și-a revizuit în creștere propriile așteptări privind achizițiile de rapiță ale UE (cel mai important consumator de oleaginoase) din surse terțe cu 400.000 de tone, până la un total de 3,3 milioane tone, valabile pentru sezonul agricol următor.

Mai simplu spus, vorbim de o creștere de 15 procente față de cantitatea de 2,86 milioane tone de rapiță importate în anul agricol precedent, potrivit datelor oficiale, și reprezintă cele mai mari achiziții din ultimii trei ani, potrivit datelor agregate de Agrimoney.com.

Tendința de creștere a Strategie Grains este, de asemenea, mai vizibilă decât așteptările altor comentatori din piață. Săptămâna trecută, Comisia Europeană (CE) și-a revizuit în creștere estimările privind importurile de rapiță din sezonul agricol 2016-2017 până la un total de 2,91 milioane tone, în timp ce Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) și-a majorat nivelul așteptărilor privind importurile de rapiță cu 300.000 de tone, până la un total de 3 milioane tone.

„Dăunătorii au pus presiune mare pe cultura de rapiță”

Strategie Grains a revizuit în creștere previziunile privind importurile de rapiță ale blocului unional și în scădere pe cele care vizează producția internă a UE pentru a treia lună succesiv, de această dată cu 570.000 de tone, până la un nivel de 20,7 milioane tone.

Scăderea de 410.000 de tone, până la un total de 4,7 milioane tone, atunci când vine vorba de recolta de rapiță a Franței, se traduce conform specialiștilor Strategie Grains, citați de Agrimoney.com, prin persistența vremii umede de la începutul anului, care a generat modificări ale estimărilor privind potențialul de producție inclusiv la grâu.

„În prezent, rapoartele din teren indică recolte care, în general, sunt mai mici cu 10-20 la sută față de anul anterior, totul pe fondul unor condiții defavorabile de înflorire, de umplere a bobului și din cauza unei presiuni puternice a dăunătorilor”, spun specialiștii grupului de analiză francez, afirmând că rapița a fost cultura de toamnă poate cea mai afectată de condițiile meteo nefavorabile din Franța.

Vremea umedă, pe lângă faptul că are tendința să încurajeze dezvoltarea bolilor și a dăunătorilor, ea împiedică munca de teren, dedicată aplicării pesticidelor.

Estimările privind recolta de rapiță a Poloniei au fost și ele revizuite în scădere cu 230.000 tone, până la un total de 2,2 milioane tone, în timp ce în Germania, așteptările privind recolta totală sunt mai mici cu 160.000 de tone, până la un total de 5 milioane de tone. Excepții ar fi revizuirile în creștere în ceea ce privește producțiile de rapiță din Bulgaria, Cehia și Danemarca.

„Diminuări ale așteptărilor privind producția”

Scăderea anunțată survine în urma reducerii anunțate săptămâna trecută de CE, tradusă în cifra estmată privind producția UE de 20,53 milioane tone de rapiță „gata pentru consum” din acest an agricol.

CIC și-a revizuit în scădere și el previziunile privind recolta cu 500.000 de tone, până la 21,9 milioane tone, bazându-și afirmațiile pe „așteptările scăzute privind producția, pe fondul precipitațiilor masive din ultimul timp”.

Separat, agenția de consultanță Adas, în primul său raport asupra recoltei Marii Britanii, la finalul acestuia a precizat că „în această fază incipientă a recoltatului, de obicei producția se află la un nivel situat între 5-20 la sută sub medie” la nivel de țară, cotată ca fiind cea de-a patra cea mai mare producătoare după Germania, Franța și Polonia.

Însă, Adas a citat și rapoarte conform cărora „semințele de rapiță sunt mai mici în acest an decât în mod normal”, afirmații susținute de asemenea și de fermieri care apreciază că nivelul conținutului de ulei va fi mai mic decât în mod normal în 2016.

Productivitatea medie în România la rapiță în acest sezon - 2,79 tone la hectar, sub cea a UE – 3,24 to/ha

Ultimul raport CE citat de www.revistafermierului.ro relevă că blocul UE28 ar urma să obțină în acest an o productivitate medie de 3,24 tone de rapiță la hectar, în timp ce datele agregate de analiștii aceleiași publicații, bazate pe informațiile transmise de Ministerul Agriculturii, arată că țara noastră se află sub randamentele UE, dar peste estimările instituției guvernamentale cu 300 kilograme la hectar.

Volumul total recoltat atingea în 26 iulie a.c. cifra de 1.239.601 tone de rapiță. Materia-primă era culeasă de pe o suprafață care a însumat 443.976 hectare la data amintită anterior, iar productivitatea medie obținută atingea nivelul de 2.792 kilograme la hectar. La momentul datei raportate de MADR, marja productivității la rapiță a depășit previziunile inițiale ale ministerului de resort și a ajuns la 106,7 la sută, în condițiile unei suprafețe recoltate de 95,4 la sută din totalul previzionat a fi însămânțat. Estimările MADR relevau la începutul campaniei o suprafață care urma să fie însămânțată de 465.053 ha, o producție totală de 1.161.113 tone și o producție medie de 2.497 kg de semințe de rapiță la hectar.

Recolta totală de rapiță obținută la sfârșitul anului agricol 2014-2015 atingea nivelul de 919.473 tone, randamentul era de 2.499 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 367.885 ha. În urmă cu doar trei zile, în plină campanie de recoltat, productivitatea medie era mai mare la rapiță față de sezonul anterior – 2.792 kilograme la hectar, suprafața recoltată atingând deja 443.976 ha, iar cantitatea de materie-primă culească totaliza 1,23 milioane tone. Nici aici nu vor fi mari surprize, sub forma căderilor bruște de randament pe ultima sută de metri (4,6 la sută din suprafață nerecoltată). Cifra estimată de Bogdan Iliescu, expert trading, la data de 12 iulie a.c. a fost de 1,350 milioane tone, cu aproape 200.000 de tone în plus față de cifrele vehiculate de Ministerul Agriculturii.

La capitolul clase de suprafețe mai mari de 10.000 ha, prezente în 12 județe ale țării (78,7 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu a fost de 2.585 kilograme/ha de rapiță (practic 81,4% din totalul producției). Și asta în timp ce, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, la același capitol clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente de această dată în 14 județe ale țării (80,7 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a atins nivelul de 2.743 kilograme de rapiță (mai exact 79,3 procente din producția totală a culturii). Cu privire la clasele de suprafațe variind între 2.000 – 10.000 ha, prezente în 16 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (19,1 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), randamentul mediu la hectar a fost de 2.157 kg/ha de rapiță (mai exact 16,5% din nivelul total al producției). Tot în cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, de această dată însă la nivelul anului 2016, localizate în 12 din cele 42 de județe ale țării (17,6 din suprafața totală alocată culturii de rapiță), randamentul mediu la hectar a fost de 3.004 kilograme de rapiță la hectar (adică 18,9 procente din producția totală a culturii). Nu în ultimul rând, în cazul claselor de suprafață mai mici de 2.000 de hectare, prezente în 14 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (2,2 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), productivitatea medie la hectar a fost de 2.412 kg/ha de orz și orzoaică (mai exact 2,1 la sută din nivelul total al producției), pentru anul în curs, acestea au fost prezente în 16 județe ale țării (1,7% din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a fost de 2.911 kilograme de rapiță (adică 21,8 procente din producția totală a culturii de rapiță).