La final de aprilie, a venit ca un trăsnet vestea că, până la sfârșitul lui 2018, se interzice folosirea produselor de protecția plantelor din categoria neonicotinoidelor. Comisia Europeană a anunțat că trei substanțe (imidaclopridul, clothianidinul şi thiamethoxamul) vor mai putea fi utilizate doar în serele permanente, unde nu ajung albinele. Informarea CE vine după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a confirmat că substanțele menționate mai sus sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de-a lungul timpului de industria de protecția plantelor. Împotriva interzicerii, au votat România, Cehia, Danemarca și Ungaria, iar Bulgaria și Polonia sunt printre puținele țări din UE care s-au abținut. Pentru interzicerea neonicotinoidelor au votat majoritatea statelor membre, dintre care amintim: Germania, Franța, Olanda, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia.

Agricultorii sunt puși în fața unui fapt împlinit, fără a avea alternative la îndemână. De șapte ani, țara noastră tot obține derogări în folosirea neonicotinoidelor, însă, după cum se vede treaba la Bruxelles, nu mai există șanse pentru o nouă derogare.  

Secretarul de stat Daniel Botănoiu spune că măsura anunțată de Comisia Europeană afectează cinci milioane de hectare din țara noastră. „România va milita pentru o alternativă foarte clară, ne vom bate până la capăt. În cazul porumbului şi în cel al florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să poată fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. Cinci milioane de hectare vor fi afectate. Ținând cont că vom deține şi președinţia Consiliului Uniunii Europene, vom găsi o măsură alternativă”, promite oficialul Ministerului Agriculturii.

Care sunt alternativele, având în vedere că pentru produsele pe bază de neonicotinoide nu există o soluție chimică de înlocuire? Una dintre alternative ar putea fi o măsură de susținere a fermierilor afectați, un sprijin financiar de la Bruxelles ori de la București. Ceea ce, cred, e la fel de greu de obținut ca o nouă derogare.

O altă alternativă ar fi ca specialiștii din cercetare să găsească urgent soluții de înlocuire. Nu-i ușor. Oricărui produs, mai ales că vorbim de protecția plantelor, până să ajungă pe piață îi trebuie niște ani, și nu puțini. Îmi spunea cineva că o mare companie din industrie are o substanță care să înlocuiască neonicotinoidele, însă e încă în faza de avizări, testări, omologări. Au trecut vreo trei-patru ani de atunci. Prin urmare, până să găsească soluții cercetarea, statul nostru trebuie să facă ceva.

Anul trecut, a fost unul favorabil dăunătorului Tanymecus dilaticollis, iar produsele pentru tratamentul semințelor din familia neonicotinoidelor au fost singurele care s-au dovedit eficiente în culturile infestate.

Suntem pregătiți să facem față, fără neonicotinoide, gărgăriței, care este o adevărată catastrofă pentru culturile de porumb și pentru cele de floarea-soarelui?

Categoric, nu, spun fermierii, care apreciază că nu vor mai putea cultiva porumb și floarea-soarelui fără neonicotinoide, că nu văd un viitor al agriculturii fără glifosat sau fără neonicotinoide. Agricultorii afirmă cu tărie că în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui, fără tratamente.

Reducerea numărului de albine din ultimii ani a fost explicată, prin studii, de utilizarea pe scară largă a pesticidelor. Cei care realizează produse pentru protecția plantelor au contestat studiile, spunând că acestea sunt incoerente și nerealiste.

Cât de concludente sunt studiile care au dus la interzicerea unor substanțe din categoria neonicotinoidelor nu ar putea spune, probabil, nici măcar cei care le-au făcut. Pentru că, se pare, există semne de întrebare referitoare la diminuarea coloniilor de albine, dincolo de pesticide.

Albinele au nevoie de plante. Plantele au nevoie de albine. Oamenii, al căror număr e într-o continuă creștere pe plan mondial, au nevoie de hrană.

Ce e de făcut pentru ca tuturor să ne fie bine?

Poate că ar trebui, înainte de orice studii/cercetări/directive dictate de varii interese, să (re)învățăm să conviețuim.

La acest sfârșit de săptămână, pe 25 și 26 martie 2017, la Blaj, în județul Alba, are loc a X-a ediție a târgului apicol „Sărbătoarea Mierii”. Sunt așteptați peste 10.000 de vizitatori.

La „Sărbătoarea Mierii” 2017 și-au anunțat prezența 200 de expozanți, din 20 de țări. „Ediția jubiliară, a zecea, a celui mai mare târg apicol din România vine cu numeroase noutăți și surprize dulci, sobrietatea conferințelor pe teme de miere fiind însoțită de veselia și farmecul pe care le oferă programele speciale pentru tineret și cei mici și atmosfera de târg de primăvară. Deschiderea oficială are loc sâmbătă, 25 martie, la ora 10.00, pe scena amplasată în centrul orașului Blaj, în Piața 1848, locul care va găzdui majoritatea manifestărilor. Am încercat să venim cu lucruri interesante pentru fiecare dintre cei care participă la deja consacratul nostru târg apicol, fie că sunt doar simpli vizitatori, fie că sunt producători interesați de ultimele descoperiri tehnice în acest domeniu sau dornici de schimburi de experiență cu colegii lor din alte țări. Sunt foarte bucuros că, pentru prima dată la târgurile de acest profil din România, va fi prezent președintele Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA) - Philip McCabe, un fapt care ne onorează și care spune multe despre evenimentul pe care-l organizăm la Blaj în fiecare an. Sper ca toți cei prezenți la Sărbătoarea Mierii să petreacă un timp plăcut, să se bucure din plin de programul pe care îl propunem și să nu părăsească cu mâna goală târgul, pentru că oferta expozanților este generoasă și de calitate”, a declarat Victor Mateş, manager Apidava Blaj, companie care organizează, alături de Primăria și de Consiliul Local Blaj, de Consiliul Județean Alba și de Asociația Apis Târnave Blaj, sărbătoarea dedicată apicultorilor și nu numai.

„Sărbătoarea Mierii” are trei secțiuni consacrate: târgul cu vânzare pentru produse apicole, miere și produse apiterapeutice, produse tradiționale românești sau certificate ecologic, secțiunea de comunicări științifice și business, precum și programul artistic. Vor fi organizate conferințe pe teme apicole, susținute atât de lectori din România, cât și din alte țări (Irlanda, Polonia, Turcia), precum și o secțiune Business. Pe parcursul celor două zile, pe scena amplasată în Piața 1848 vor avea loc numeroase concursuri pentru apicultori, vor fi acordate premii copiilor prezenți, organizatorii pregătind și surprize pentru doamnele și domnișoarele participante, într-o lună, martie, în care, în întreaga lume, sunt sărbătorite femeile.

Organizatorii au pregătit o conferință de presă, sâmbătă, de la ora 12.00, la Primăria Municipiului Blaj, la care vor participa Philip McCabe -  preşedintele Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA), Hideo Yamada - preşedintele Yamada Bee Farm Company, Victor Mateş - manager Apidava Blaj, Cristina Mateescu - președintele Comisiei Științifice de Apiterapie a APIMONDIA, Gheorghe Valentin Rotar - primarul Municipiului Blaj, și Ștefan Orban - președintele Sindicatului Apicultorilor Zona Târgu Mureș.