Trag un semnal de alarmă. Nu e strigătul doar al unui simplu vizitator, ci al întregii agriculturi care, de aproape 25 de ani, toamnă de toamnă, ajunge în acest loc, un spațiu expozițional în mare parte degradat, înțelegând prin aceasta absolut toate formele termenului de degradare.

„Cere și ți se va da”. Ca expozant, plătitor al unui spațiu închiriat, poți cere ce vrei, că oricum nu ți se dă, nu te aude nimeni. La Romexpo, o afacere a statului român, acesta fiind acționarul majoritar, întâlnești aceeași relație contribuabil – stat (privat – funcționar public). Îți convine, bine, nu-ți place, iarăși bine. În urmă cu ceva vreme, după multe încercări de dialog cu reprezentanții Romexpo și organizatorii târgului Indagra, după numeroase expuneri ale problemelor centrului expozițional și propuneri de soluții, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) a boicotat câțiva ani această expoziție a toamnelor românești. S-au reîntors de o scurtă perioadă, însă companiile distribuitoare de tehnică agricolă n-au făcut-o pentru că organizatorii Indagra și-au plecat urechile la doleanțele lor, ci pentru cei câțiva fermieri reali care mai ajung pe la acest târg și care voiau să-și găsească acolo furnizorii de utilaje.

Indagra înseamnă agricultură, alimentație, ambalaje, băuturi. În fiecare an, scade numărul vizitatorilor cu adevărat interesați de produsele expuse, crescând numărul orășenilor veniți pentru mâncare, băutură, pixuri, șepci, pliante... Organizatorii comunică 50.000-60.000 de vizitatori, iar când întrebi firmele care activează în sectorul agricol, afli că s-au vizitat unii pe alții și, în cea mai mare parte din timp, s-au plictisit pe la standuri. Bani cheltuiți, mulți bani, și timp pierdut. Vânătorii de pixuri și șepci, de fapt, îngroașă statistica privind numărul de vizitatori.

Spuneam că un expozant cheltuie mulți bani la Indagra. La ediția de anul acesta, îmi zicea un patron de firmă care comercializează utilaje că, de 15 ani de când participă, și-a făcut un calcul: a cheltuit 500.000 de euro. O firmă, în 15 ani, cinci zile pe toamnă! „Anul acesta, în sfârșit, au modernizat grupurile sanitare de aici, din cupolă”, mi-a spus omul. De vreo doi ani, sunt funcționale două pavilioane/hale noi, B1 și B2, într-adevăr moderne. Două, în 30 de ani! Iar la Romexpo, anual, au loc zeci de târguri și multe alte manifestări din care se încasează bani frumoși. Pe aleile din expoziție, dacă nu ești atent, riști să-ți rupi picioarele. Bucăți de asfalt decopertate, borduri lipsă. Parcările, oricum neîncăpătoare, au bariere, dar din multe lipsește cu desăvârșire asfaltul, iar pe întuneric poți nimeri într-o groapă. Cu toate că pavilionul central, atât cupola, cât și restul halelor vechi arată ca pe vremea lui Ceaușescu și oricând te poți trezi cu tencuiala-n cap, organizatorii se încăpățânează să bage și acolo expozanți. Dar nu vă imaginați că aceștia plătesc puțin pe metrul pătrat, pe priză, lumină și restul utilităților, că nu e cazul. Oh, și câte și mai câte neajunsuri sunt! Nu există o logică în amenajarea expoziției. Sunt de-a valma. Și indicatoarele sunt inexistente, în căutarea unei companii ori a unui sector din marea agricultură, te orientezi… după soare. În fapt, dai telefon la expozant și te direcționează. De la an la an, produsele tradiționale sunt tot mai dosite printre hale.

Accesul este dificil. Mulți fermieri au renunțat să viziteze Indagra și, din această cauză, traficul din București îi ține departe de târgul toamnei, cândva cel mai mare din România, dar care, acum, pare că se micșorează de la ediție la ediție.

Având în vedere că orașele sunt din ce în ce mai aglomerate, agricultura azi nu mai are ce căuta în mijlocul localităților.

Am auzit și varianta că nici agricultorul român nu mai are așa un mare apetit pentru târguri. Oare așa să fie? Atunci, de ce frecventează toate marile expoziții din lume? Este clar că la noi e problema, că pe meleagurile noastre ceva nu merge așa cum ar trebui.

Să luăm exemplul celui mai mare târg de tehnică agricolă din lume, Agritechnica, desfășurat o dată la doi ani, toamna, tot în hale și pe betoane ca la Romexpo.

Spațiul expozițional de la Hanovra este la o margine de oraș și se întinde pe o suprafață de vreo 60 de hectare. La fiecare ediție, numărul expozanților se apropie de 3.000, firme din peste 50 de țări, iar numărul vizitatorilor depășește cifra de 500.000, vin din 130-135 de țări. Credeți-mă, nu prea găsești la expoziția de la Hanovra gură-cască, nu vezi că se cerșesc pliante, pixuri, pălării ș.a.m.d. Biletele nu sunt ieftine, nici cazările în zonă, pe care trebuie să le faci cu circa un an înainte, nu costă puțin. Însă, cu siguranță, ceea ce găsesc vizitatorii la târg îi determină să nu se uite la bani.

Și n-am auzit niciun expozant să se plângă de organizatori. N-or fi nici nemții perfecți, dar probabil că dacă apare o problemă, ea este rapid rezolvată.

Spațiul expozițional unde are loc Agritechnica stă extraordinar la infrastructură.

Are propria gară, are stații de tramvai, dispune de propria linie de autobuz cu aeroportul și cu centrul orașului, are autobuze interne care te duc de la o hală la alta și la parcare. Este spectaculos, accesibil, indicat foarte bine.

Să revenim la noi. Vă rog să priviți cifrele de mai sus și să vă uitați acum la Romexpo. Se întinde pe o suprafață de 10 hectare, bagă de-a valma agricultura cu mâncarea, băutura și ambalajele, are vreo 900 de companii expozante pe o suprafață de puțin peste 5 hectare. Despre acces, infrastructură și vizitatori, am pomenit mai devreme.

Mă întreb și vă întreb, în afară de faptul că Romexpo, implicit statul, face o afacere bună cu Indagra, cui mai folosește, în prezent, acest târg? Agricultorul și-a pierdut interesul, furnizorii de input-uri, la fel.

Dacă agricultura românească are nevoie într-adevăr de un târg în perioada de toamnă, în Capitală, atunci să fie făcut ca la carte, să fie adaptat realităților actuale.

Dacă doar statul are de câștigat, atunci să vină altcineva și să facă la o margine de București o expoziție precum cea de la Hanovra. Și o dată la doi ani. Un an să fie despre echipamente agricole, semințe, de tot ce ține de nevoile unei ferme vegetale, iar alt an să fie despre zootehnie.

Centrul expozițional Romexpo nu-și mai are locul în agricultură.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019

Foto: economistul.ro

Am primit la redacție un punct de vedere referitor la Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, din partea lui Radu Antohe, expert în dezvoltare rurală și politici agricole, fost consilier de stat pe probleme de agricultură în Guvernul Dăncilă. Îl publicăm integral mai jos.

Aflu cu oarece dezamăgire că premierul Ludovic Orban a declarat, la învestirea noului ministru al agriculturii că, citez: „Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiții egale de acces la piață, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate. Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piață pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile”. Este corect faptul că statul trebuie să creeze politici durabile pentru fermierii și producătorii români. Doar că, în competiția acerbă actuală între global și local, tot mai multe state înțeleg că nu e suficientă clamarea unor politici și fac ceva mai mult pentru protejarea intereselor propriilor producători. De aceea, domnule ministru Adrian Oros, nu luați măsuri pripite, în elanul frenetic de a elimina orice fărâmă de pesedism, elan demn de cauze mult mai bune! Domnule Ministru, nu distrugeți un demers greu creat din nevoia țăranului român, nu rămâneți în istorie ca un demolator de speranță pentru satul românesc! Sunt de acord că acest proiect trebuie analizat și chiar poate regândit, cu un management competitiv, atrăgând și marii retaileri ca posibili beneficiari - de ce nu?! , listând Casa Unirea pe bursă, oferindu-i șansa de a se dezvolta spre binele producătorilor autohtoni. Vă garantez că acest proiect va deveni un factor de atenuare a discrepanțelor dintre rural și urban, și astfel o verigă de unitate națională, așa cum militați mereu prin poziționarea dvs. publică. În speranța că veți găsi înțelepciunea necesară pentru promovarea intereselor agriculturii românești, vă doresc succes în exercitarea mandatului dvs.

dr. Radu Antohe, fost Consilier de Stat pe probleme de agricultură în Guvernul Dăncilă

În perioada 22 - 24 septembrie 2019, am participat în Finlanda la o vizită de documentare cu peste 30 de jurnaliști din țări membre UE,  ocazionată de întâlnirea informală a miniștrilor agriculturii UE la Helsinki, pe perioada în care președinția Consiliului Uniunii Europene este deținută de această țară. Tema centrală a discuțiilor purtate a fost sechestrarea carbonului în sol, ca o contribuție a agriculturii la măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea tendinței de încălzire globală. O temă care nu ar trebui să lase pe nimeni indiferent.

Când vorbim despre mediu, ne gândim, în primul rând, la poluare. La acei agenți care provoacă deteriorarea sănătății sau chiar moartea prematură. Agenția Europeană de Mediu a raportat scăderi în ultimele decenii în ceea ce privește expunerea la mai mulţi poluanţi și, chiar dacă rămân ridicate cifrele din dreptul altora, tot putem spera că și acelea vor fi reduse. Nu la fel de optimiști putem fi când vine vorba despre ceea ce numim „gaze de seră”. Acele substanțe care accentuează efectul de seră și contribuie la creșterea temperaturii globale și, implicit, la modificări climatice ce pot afecta viața tuturor. Este chestiunea despre care se tot vorbește, în ultima perioadă, foarte intens, pentru că din ce în ce mai mulți oameni cu funcții de răspundere, sau nu, sunt conștienți că nu este bine să mai ignorăm fenomenul, devenit foarte evident.

După vaporii de apă, dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de seră. Ciclul organic al carbonului se află în mod normal în echilibru, plantele absorb carbonul în timp ce se dezvoltă, dar îl elimină atunci când mor. Suplimentul apare atunci când se ard în atmosferă combustibilii fosili, adică rezervoarele de carbon din erele anterioare (când se presupune că procentul de carbon din atmosferă era mai mare). Dezechilibrul se accentuează și prin scăderea suprafețelor cu vegetație, reducându-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul.

Un alt depozitar important al carbonului este solul, care înmagazinează de două ori mai mult carbon organic decât vegetaţia. Conform site-ului Agenției Europene de Mediu, solurile din UE conţin peste 70 de miliarde de tone de carbon organic sau în jur de 7% din bugetul total de carbon la nivel global. Alte surse de carbon la nivelu UE abia emit 2 miliarde de tone de carbon în fiecare an. De aceea e important să înțelegem, evidențiază același site, că şi o pierdere mică de 0,1% de carbon din solurile europene, emis în atmosferă, este echivalentul unei emisii de carbon de la încă 100 de milioane de maşini aflate pe şosea. Aceasta înseamnă o creştere cu aproape jumătate a parcului auto existent al UE.

Iată motivul pentru care liderii europeni pun accentul pe importanța conservării, am putea accentua și numi sechestrarea carbonului în sol. Este interesant faptul că acest deziderat produce două efecte benefice: pe de o parte, este îmbogățit solul, pe de alta, este redusă cantitatea de carbon din atmosferă.

Europa, în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice

De altfel, discuțiile dintre miniștrii agriculturii, ce s-au purtat la Helsinki, cu ocazia întâlnirii informale a acestora, Finlanda fiind țara care a succedat României la președinția Uniunii Europene, s-au centrat pe această temă, atât de importantă. Concluziile au fost aduse în fața presei de Jari Leppä, ministrul agriculturii și pădurilor din Finlanda, și comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan.

Jari Leppä a mărturisit încă de la început că pe perioada cât vor avea președinția, și-a impus ca obiectiv „... aducerea Europei în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice”, la care se adaugă intenția guvernului național „de a deveni «carbon neutri» până în anul 2035”.

Este de reținut că, cel puțin la nivelul intențiilor declarate, miniștrii agriculturii din statele Uniunii Europene sunt dispuși să caute soluții prin care să se poată reține carbonul în sol. Probabil, printre acestea se va număra și cercetarea pentru care ministrul Leppä spunea că este nevoie de voință politică, ca și pentru alocarea de fonduri, ca stimulente pentru agricultori. Ceea ce a anticipat ca evoluție sigură pentru viitor este introducerea acțiunilor pentru climă în Planul de Implementare Strategică (PIS este planul de acțiune al Parteneriatului European pentru Inovare). Propunerile făcute de către miniștrii participanți la discuție au vizat, conform lui Jari Leppä, reîmpăduririle, agricultura ecologică, tehnologiile de ultimă oră, ba chiar și digitalizarea.

O chestiune importantă este legată de modul prin care se implementează măsurile. În primul rând, nu se pot lua același tip de măsuri pe tot cuprinsul Uniunii Europene, condițiile fiind diferite. De aceea se impune flexibilitate. Asta nu exclude împărtășirea experiențelor locale ca modele de bune practici.

Vor participa fermierii la această luptă?

Evident că se pune problema disponibilități fermierilor de a lua măsuri specifice, cu riscul de a-și pierde din eficiență. Interesant este că fermierii consultați prin intermediul unei aplicații de telefon au sugerat că ei înțeleg importanța implicării în problema schimbărilor climatice, dar că pentru consumatori originea, prețul și sănătatea alimentelor sunt mai importante, în comparație cu problemele legate de climă. Iată de ce ministrul finlandez a concluzionat: „Conform acestor răspunsuri, avem nevoie de stimulente pentru agricultori, avem nevoie de voință politică în favoarea cercetării, iar mesajul clar a fost că luarea deciziilor în legătură cu agricultura, și care să ajute efectul schimbărilor climatice, este necesară”.

În replică, comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, aflat la ultima întâlnire de acest gen din mandatul său, fiind propus pentru portofoliul comerțului, este sigur că fermierii vor participa la lupta cu procesul de schimbarea a climei. „De când am devenit comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală, în urmă cu cinci ani, am spus în mod constant nu numai că fermierii trebuie să facă parte din soluție, ci că ei vor să facă parte din soluție, deoarece agricultura este foarte afectată de schimbările climatice. Prin urmare, fermierii, la fel de mult, dacă nu mai mult decât oricine, trebuie să facă parte din inițiative și din soluții pentru combaterea schimbărilor climatice.”

Și cu toate astea, ne putem întreba cât de opțional și cât de obligatoriu va fi să aplici o soluție ori alta. Phil Hogan spune că vor trebui combinate cele două forme. „Nu mă aștept ca soluția finlandeză a acestor probleme să fie aceeași cu soluția greacă, și invers. Așadar, este ceea ce încercăm să încorporăm în planurile strategice PAC, astfel încât fiecare stat membru să poată atinge nouă obiective, adică: trei economice, trei de mediu, trei sociale. Iar ele trebuie să se conformeze acestora, dar luând în considerare specificul local și condițiile locale, pentru a putea reuși. Acum am propus procedura ecologică obligatorie pentru statele membre, dar opțională pentru fermieri. Deci suntem foarte deschiși să luăm în considerare, dacă ar trebui sau nu să fie obligatorii procedurile pentru fermieri. Acesta este modelul discuției în acest moment. Dar și aspectul condiționalității. Atunci când acordăm bani agricultorilor, trebuie să obținem ceva în schimbul fondurilor publice, iar aceasta este condiționalitatea pentru pilonul unu. Și atunci plătim fermierilor mai mulți bani în pilonul doi, unde există mai multe ambiții legate de mediul agricultural și măsurarea climatului. Deci cred că echilibrul dintre opțional și obligatoriu este în discuție, ca parte a legislațiilor de bază, dar, în propunerea Comisiei, am spus, inițiativa va fi opțională pentru fermieri.”

PAC are instrumente pentru reținerea carbonului în sol

Comisarul european Phil Hogan apreciază și faptul că în PAC sunt deja multe puncte care sprijină obiectivele discutate. „Multe acțiuni ecologice recomandate în raportul special IPCC (Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice, n.a.) privind schimbările climatice și utilizarea terenurilor pot fi găsite în propunerea Comisiei Europene pentru o condiționalitate puternică aplicabilă tuturor fermierilor. Acestea includ protecția terenurilor de iarbă și de turbă, asigurând interdicția arderii culturilor, creșterea eficienței îngrășămintelor, o gestionare mai bună a solului, rotația culturilor și considerarea caracteristicilor terenului, astfel încât propunerile PAC prezintă o viziune foarte clară către un sector agricol ecologic și permite acțiuni eficiente și rentabile, precum și instrumente politice pentru susținerea transformărilor necesare în sector. Va fi esențial ca statele membre să pregătească intervenții care să fie suficient de inovatoare, atractive și ambițioase și să sprijine și să recompenseze fermierii pentru un grad mai înalt de ambiție în ceea ce privește mediul și clima.

”România participă la acest „război”

Cu ocazia acestei întâlniri, ministrul agriculturii din România, Petre Daea, a precizat: „România a aplicat şi va continua să implementeze practici cu impact major pentru stocarea carbonului în sol, prin creşterea suprafeţelor împădurite, mai cu seamă pe terenurile degradate, prin protejarea pajiştilor sensibile şi prin menţinerea păşunilor permanente. De asemenea, România este preocupată de definirea măsurilor ecologice din Pilonul I, astfel încât acestea să fie implementate de cât mai mulţi fermieri pe suprafeţe extinse”. A ținut să accentueze și dorința pentru mai multă flexibilitate: „Perdelele de protecţie trebuie menţinute în suprafeţele eligibile pentru finanţare europeană, dar structura speciilor să fie lăsată la latitudinea ţărilor membre. Natura şi-a demonstrat echilibrul, noi avem misiunea de a-l păstra acolo unde natura a dictat”.

Până la urmă, ne place sau nu, problema este foarte serioasă și suntem obligați să o tratăm ca atare. Reținerea carbonului în sol va avea efecte benefice atât pentru producție, oferind un plus de fertilitate, cât și pentru viitorul copiilor noștri, care au dreptul la o climă stabilă și predictibilă. Credem că agricultura va fi mereu pe mâna oamenilor responsabili, ceea ce sperăm și pentru celelalte domenii de activitate.

Politica prioritară ale PNL, atunci când vine vorba de programul lor de guvernare, „prioritate zero” cum o denumesc strategii partidului, este elaborarea Programului Național Strategic (PNS) prin care fermierii și satul românesc ar urma să beneficieze de finanțări de peste 20 de miliarde de euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027.

Conform viziunii PNL, PNS care urmează să fie elaborat în consultare cu fermierii și reprezentanții acestora, se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor.

„Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020”, se menționează în documentul PNL.

Programul partidului lui Orban conține efectiv zece demersuri și proiecte ce vor fi puse în practică în 2020. Dintre ele, amintim continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori, aprobate de Parlament și aflate în derulare; reformarea celor două agenții de plăți în agricultură, respectiv Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor, în scopul accelerării absorbției fondurilor europene; modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care se va subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Totodată, va fi elaborat un plan strategic național pentru relansarea sectorului de creștere a porcilor, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei pornice africane.

„În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc”, se menționează în documentul de poziție.

În plus, se vizează încurajarea consumului de produse românești în România, precum și demararea procesului pentru implementarea actului normativ privind Camerele Agricole, în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

PNL promite și bonificații financiare, în funcție de talia firmei, pentru livrarea mărfurilor prin intermediul unei entități comerciale, fiind țintită evaziunea fiscală. Se vor acorda, de asemenea, subvenții pentru digitalizarea producției, potrivit programului de guvernare al PNL, și se vor concentra eforturi pentru dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Documentul mai notează că, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură, respective 23% din totalul angajaţilor.

Pe lângă Emil Dumitru, fermier cu state vechi și fost președinte al Pro Agro, propunerea PNL pentru portofoliul Agricultură este și Nechita-Adrian Oros. Acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și este de profesie medic veterinar, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Adrian Oros este membru PNL și a fost ales, în 2016, deputat de Cluj. Oros a a mai activat în politică la PNȚCD, până în 2008.

A fost președinte PNL Cluj-Napoca în perioada 2009-2012.

Timp de un an, Adrian Oros a fost director al Direcției Sanitare Veterinare Cluj, iar între 2008 și 2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

Conform declarației de avere, Adrian Oros are un teren intravilan și unul agricol, ambele în județul Cluj, un apartament și o casă, două autoturisme, un depozit la Banca Românească și un credit la BRD Cluj – Napoca.

sursa: Mediafax

Două miliarde de dolari vor fi investite de Syngenta, în următorii cinci ani, pentru dezvoltarea a cel puțin două tehnologii revoluționare pe piață, în fiecare an, în vederea reducerii contribuției agriculturii la schimbările climatice, pentru a-i exploata capacitatea de atenuare și pentru a ajuta sistemul producției alimentare să rămână în limitele planetare.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, investiția sprijină un nou obiectiv de sustenabilitate a companiei.

Sumele alocate îi vor ajuta pe fermieri să se pregătească și să facă față amenințărilor tot mai mari reprezentate de schimbările climatice.

Erik Fyrwald, CEO-ul sursei citate, a mai anunțat că investiția în cercetare-dezvoltare pentru o agricultură sustenabilă va fi completată de motivația de a reduce intensitatea de carbon a operațiunilor companiei cu cel puțin 50% până în 2030, pentru a sprijini obiectivele ambițioase ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Angajamentul firmei a fost validat și aprobat de inițiativa Obiective Bazate pe Știință (SBTi).

„Agricultura se află acum în prima linie a eforturilor globale de abordare a schimbărilor climatice”, a declarat Fyrwald. „Syngenta se angajează să accelereze inovația pentru a găsi soluții mai bune și mai sigure pentru a aborda provocarea comună a schimbărilor climatice și a pierderilor de biodiversitate. Acestea nu sunt doar vorbe goale, este o acțiune reală care va stimula atenția din cadrul Syngenta pentru a-i ajuta pe fermieri să abordeze schimbările climatice și pentru a reduce contribuția sectorului la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial”.

Cele două miliarde de dolari vor fi alocate unor programe cu beneficii clar diferențiate sau tehnologii revoluționare care vor facilita schimbări treptate în sustenabilitatea agricolă, cum ar fi utilizarea terenurilor, sănătatea solului și gestionarea integrată a dăunătorilor.

Printr-o colaborare multianuală cu The Nature Conservancy, Syngenta dezvoltă strategii de identificare și testare a noilor inovații și tehnologii care le pot aduce beneficii fermierilor și care pot contribui la rezultate pozitive de mediu. Colaborarea se bazează pe eforturile de promovare a sănătății solului, a eficienței resurselor și a protecției habitatelor în regiunile agricole majore la nivel mondial.

„Conservarea (realizarea acesteia) la scară va necesita acțiuni curajoase din partea sectorului privat. Pe măsură ce companiile recunosc tot mai mult riscurile schimbărilor climatice și beneficiile sustenabilității, noi salutăm oportunitatea de a contribui cu expertiză și cunoștințe la transformarea practicilor comerciale. Investiția pe care Syngenta o face în inovație reprezintă un pas important în direcția unui viitor în care oamenii și natura prosperă”, a precizat la rândul său Sally Jewell, director general al The Nature Conservancy.

Și Cynthia Cummis, Director la Private Sector Climate Mitigation de la World Resources Institute, unul dintre partenerii inițiativei Obiective Bazate pe Știință, a felicitat Syngenta pentru reușita validării de către inițiativa Obiective Bazate pe Știință a obiectivelor lor de reducere a emisiilor.

„Un bun leadership în sectorul agroalimentar este esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar prin stabilirea acestor obiective, Syngenta își va asigura o dezvoltare ce va rezista probei timpului”, a menționat aceasta.

Obiectivele fac parte din angajamentul Syngenta de accelerare a inovației, lansat la începutul anului, pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă fermierii din cauza schimbărilor climatice, a eroziunii solului și a pierderii de biodiversitate. Progresele în ceea ce privește aceste obiective vor fi raportate anual și verificate independent. Anunțul a fost făcut după finalizarea a 150 de sesiuni de ascultare pe tot globul, pentru a-i ajuta pe liderii companiei să identifice domeniile prioritare pentru investiții.

Directorul general al Adama Agricultural Solutions pentru România și Republica Moldova, Dimitris Drisis, preia afacerile companiei și în Polonia, ajungând astfel să coordoneze un business de peste 110 milioane de euro.

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, al chimiei și al biotehnologiei, Dimitris Drisis și-a petrecut întreaga carieră în agribusiness, în funcții de top management. Odată cu preluarea funcției de director general al Adama Polonia, ajunge să coordoneze un business de trei ori mai mare, Polonia fiind o piață de două ori mai mare decât România.

În prezent, valoarea pieței de soluții de protecție a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide etc.) din România este de aproximativ 400 de milioane de euro, iar cea din Polonia depășește 700 de milioane de euro.

Misiunea lui Dimitris Drisis va fi să repoziționeze Adama în top trei companii jucătoare pe piața de protecția plantelor. La acest moment, în Polonia, Adama se situează pe locul patru pe o piață extrem de competitivă și fragmentată, cu multe companii locale.

Alegerea lui Dimitris Drisis nu este întâmplătoare, întrucât cota de piață de 13% pe care o are Adama România și Republica Moldova este una dintre cele mai bune pentru Adama la nivel mondial și cea mai bună la nivel european. „Polonia este, probabil, cea mai competitivă piață din Europa. O piață amplă și complexă, cu mulți jucători, unde companiile multinaționale care oferă soluții de protecție a plantelor au o concurență serioasă prin companiile locale, numeroase și foarte puternice. Aceste particularități fac ca provocarea acceptării acestei noi poziții să fie cu atât mai mare. Cu toate acestea, sunt optimist și am convingerea că portofoliul și serviciile noastre îi vor convinge pe fermierii polonezi că soluțiile Adama îi vor ajuta să-și simplifice viața și să-și dezvolte afacerile”, a declarat Dimitris Drisis.

Sezonul expoziţiilor agricole din România se încheie cu IndAgra, târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei, desfășurat în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2019, la Centrul Expoziţional Romexpo, din Bucureşti. La standul NHR Agropartners, având coordonatele de localizare: platforma exterioară 11, standul 02, găsiţi expuse, într-un spaţiu generos, de 600 m², utilaje de la producători consacraţi care pun accent pe calitate și serviciile post-vânzare.

Pentru achiziţia de utilaje agricole, NHR Agropartners are oferte de finanţare atractive, începând cu 0% dobândă, dar şi preţuri speciale.

O noutate în cadrul târgului este magazinul de piese de schimb utilaje și obiecte promoționale, de unde se pot face achiziții la prețuri speciale, precum și un spațiu special amenajat pentru copii.

Garanție extinsă la tractoarele Deutz-Fahr și oferte de nerefuzat pentru încărcătoarele telescopice JCB

De la firma Deutz-Fahr, vor fi expuse tractoare, pornind de la 84 până la 336 CP, incluzând modele care se pot folosi în orice tip de fermă, inclusiv pentru plantațiile viticole sau pomicole, precum şi combina de cereale C7206 TS cu turbo separator, de 340 CP, echipată cu header de păioase de 6,5 m cu posibilitate de conversie pentru cultura de rapiță. Toate combinele Deutz Fahr beneficiază de garanție extinsă de până la 4 ani sau 3 ani de revizii gratuite.

Printre tractoarele Deutz-Fahr, vedetele sunt două modele speciale 7250 şi 9340 Warrior, de culoare neagră, fabricate în Germania, în cea mai modernă fabrică de tractoare din Europa. Aceste două modele îndeplinesc ultimele norme în materie de poluare, având motor Tier V și fiind echipate cu transmisie variabilă continuă, care uşurează munca operatorului şi contribuie la creşterea eficienţei tractoarelor, corelarea turaţiei motorului şi a vitezei făcându-se automat, în funcţie de sarcină. Pentru a demonstra fiabilitatea tractoarelor Deutz Fahr, aceste modele speciale beneficiază de garanţie extinsă: 3 ani sau 3 000 de ore.

Vor fi expuse şi tractoare Deutz-Fahr Seria 6, care reprezintă cel mai bun mix de tehnologie din clasa de putere. Deutz-Fahr a dezvoltat Seria 6 pentru ferme mari, medii sau ferme mici, cu 12 modele, variind de la 156 la 226 CP, disponibile în două variante de platforme, trei tipuri de transmisie (TTV, RCShift, PowerShift), două configuraţii de cabină, cu diferite niveluri de confort, precum şi diverse alte opţiuni. Astfel, Seria 6 permite fermierilor să-şi creeze în mod individual cel mai bun mix de tehnologie în această clasă de tractoare, redefinind conceptul de configurabilitate. Modelele expuse din această clasă sunt  Deutz Fahr 6165 RC-Shift, de 157 CP, care este la preț special și are 3 ani garanție, şi Deutz Fahr 6140 PowerShift, de 130 CP.

Din Seriile 5 şi 5G vor fi expuse tractoare utilitare special echipate pentru a face faţă provocăriilor atât în ferme agricole, ferme de animale, ferme mixte, cât şi aplicaţiilor din livezi şi vii.

Toate tractoarele sunt dotate cu motoare Deutz cu emisii poluante reduse şi consum mic de combustibil.

De la producătorul britanic JCB vor fi expuse două utilaje: tractorul Fastrac 8330, de 335 CP, şi încărcătorul telescopic 538-60, care poate ridica 3,8 tone la 6 m înălţime. Acesta este dotat cu diverse accesorii, cum ar fi furci şi cupe, pentru a acoperi o gamă cât mai variată de cerinţe. Tractorul Fastrac 8330 are şasiu integral cu suspensie pe ambele punţi, frâne externe şi ABS pe fiecare roată, transmisie CVT (cu variaţie continuă). Tractoarele JCB Fastrac sunt singurele tractoare din lume cu şasiu complet, cu suspensie pe ambele punţi, şi singurele care pot rula legal în siguranţă cu viteze de până la 70 km/h. Acestea sunt, în egală măsură, capabile să concureze cu camioanele pentru transport, dar şi să execute orice lucrare agricolă. În plus, se adaugă forţa de tracţiune remarcabilă, capacitatea de a lucra cu utilaje foarte mari, o cabină de top şi folosirea unor tehnologii eficiente care asigură un consum redus de combustibil şi costuri de operare reduse. Toată gama de încărcătoare telescopice beneficiază, până la 31 decembrie 2019, de o ofertă financiară avantajoasă, începând cu 0% dobândă.

Prelucrarea solului și însămânțare

Gama de utilaje pentru prelucrarea solului şi însămânţare cuprinde utilajele de la Poettinger: plug cu 5 trupiţe Servo 35S, grapa cu discuri FOX 300 ADD pentru tractoare de 100 CP şi semănătoarea de păioase Vitasem 402 de 4m și 1400 l, de la Einboeck - cultivatorul Vibrostar de 3,9 m destinat, în special, solurilor uşoare, medii şi pietroase, de la Sfoggia  - semănătoarea Sigma 5, pe 6 rânduri, pentru plante prăşitoare: porumb şi floarea-soarelui, cu brăzdare cu discuri şi sistem de monitorizare a debitului de boabe pe rând, şi de la producătorul Dal-Bo - o tocătoare pentru resturi vegetale tip tăvălug de 6,3 m, MiniMax, care se pretează foarte bine la coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapită, mirişte de grâu sau chiar ierboase, cu un consum de combustibil mult redus faţă de o tocătoare obişnuită.

Tratamente fitosanitare și de fertilizare

Pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare şi a tratamentelor de fertilizare, vor fi expuse, de la firma Hardi, o maşină de erbicidat autopropulsată - Hardi Alpha Evo Twin Force - cu capacitate a rezervorului de 4 100 de litri, având motor Deutz Tier 4 Final, de 245 CP, şi de la firma Bogballe va putea fi văzută maşina de împrăştiat îngrăşăminte chimice M45W, de 4 050 de litri, cu capacitatea de aruncare a îngrăşământului de până la 650 kg/min şi cu control al secţiunii de dozare a îngrăşământului tip Dual Dynamic. Toate maşinile Bogballe dispun de sistem unic de împrăştiere spre centru sau spre exterior a îngrăşămintelor.

La standul NHR va fi expusă și mașina Gregoire Ecoprotect pentru tratamente filtosanitare în vii, care poate recupera un procent important din soluţia pentru tratament. Această maşină a obţinut medalia de argint, în 2013, la SITEVI, cel mai mare targ specializat de maşini şi echipamente pentru viticultură din Europa (Montpellier, Franţa).

Mai multe detalii despre ofertele şi pachetele NHR Agropartners, la adresele:

https://nhr.ro/cu-siguranta-nu-ai-rata-o-asa-oferta-la-combinele-de-cereale-deutz-fahr/

https://nhr.ro/performanta-oriunde-in-ferma/

https://nhr.ro/doar-beneficii/

https://nhr.ro/garantat-ai-de-castigat/

Pentru a putea obține proteine menite să acopere nevoile de hrană ale unei populații în creștere, dar și să stimuleze sectorul agricol, firme cu notorietate în domeniu analizează modalități prin care pot fi folosiți microbii în cele două direcții, scriu cei de la Financial Times.

De exemplu, Calysta, o companie care a colectat 30 de milioane de dolari, anul acesta, de la investitori precum BP și Cargill, produce hrană pentru peşti din microbi care proliferează în mod natural, folosind metanul ca sursă de energie.

Și Sustainable Bioproducts, cu sediul în Chicago, SUA, încearcă să dezvolte, la rândul ei, proteine comestibile din extremofile - organisme care pot supravieţui în medii extreme -, pe care le colectează din izvoarele termale vulcanice din Parcul Naţional Yellowstone. Compania a reuşit să obţină o finanțare de 33 de milioane de dolari de la investitori precum Danone, din Franţa, respectiv Archer Daniels Midland, şi speră să lanseze pe piaţa americană înlocuitori de proteine în următoarele 12 - 18 luni.

Microbii în slujba mediului

În ceea ce priveşte agricultura, un număr din ce în ce mai mare de companii, precum Joyn Bio, Pivot şi Indigo, caută să valorifice microbii care se găsesc pe rădăcini şi în sol pentru a proteja şi a stimula culturile. Aceştia ar putea contribui la reducerea cantităţilor de substanţe chimice folosite în agricultură, menţinând în acelaşi timp randamentele.

Pe baza unor tehnici avansate disponibile în prezent, cum sunt secvenţierea ADN-ului şi metode de screening, cercetătorii pot să analizeze microbii şi structura acestora. Unele startup-uri pot recrea microbii prin intermediul ingineriei genetice.

În ultima vreme, unele companii se îndreaptă spre fermentarea de înaltă tehnologie, pentru a transforma microorganismele în proteine cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al biotehnologiei de vârf.

Printre alte companii care folosesc microbi şi metode de fermentare, se numără și MycoTechnology, care transformă proteine din leguminoase şi orez, descompuse cu ajutorul miceliilor de ciuperci shiitake sau alți fungi, în ingrediente pentru alimente.

Investițiile în astfel de companii au crescut cu aproape 40% în 2018, comparativ cu 2017, la 511 milioane la nivel global, potrivit PitchBook, furnizor de date în domeniu.

Tot în ceea ce privește sectorul agricol, microbii sunt o variantă demnă de luat în seamnă, în condițiile în care folosirea excesivă a substanțelor chimice sintetice are un impact semnificativ asupra mediului. Produsele pentru protecția plantelor și fertilizatorii folosiți în agricultura intensivă sunt responsabili pentru reducerea fertilității solului, iar apele reziduale deversate în mare sunt o cauză a „zonele moarte” întâlnite de-a lungul coastelor.

Utilizarea microorganismelor în aceste sectoare întâmpină însă și dificultăți, cum sunt costurile de producție mai mari și o muncă de convingere a consumatorului mai intensă. Noile produse și tehnologii folosite în agricultură sunt privite cu scepticism de fermieri care, în trecut, au fost dezamăgiți de eficacitatea scăzută a fertilizatorilor bio.

Sectorul agricol din România înregistrează creșteri importante de la an la an, dar, în continuare, potențialul de dezvoltare rămâne extrem de mare.

Potrivit Eurostat, investițiile masive în acest domeniu au dus la creșterea numărului de exploatații (3,6 milioane), România ajungând să dețină o treime (33,5%) din numărul total al exploatațiilor din Uniunea Europeană. Chiar și așa, ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) rămâne sub 5%, rezultat ce are la bază lipsa eficienței resurselor, dar și a randamentului scăzut în ceea ce privește producția de cereale.

În anul 2013, Comisia Europeană (CE) a publicat un raport ce analizează trendurile din agricultură la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2013-2023. Din rezultatele raportului reiese faptul schimbările climatice vor fi cele care vor da cele mai mari bătăi de cap fermierilor. În acest context, previziunile pe termen mediu și lung, dar și managementul riscurilor vor reprezenta răspunsul pentru culturi sănătoase și bogate.

Standardul în agricultura de precizie

Investițiile masive în sectorul agricol au condus inclusiv la implicații de natură tehnologică. De exemplu, FieldBook AgriApps (FBAA) este cea mai recentă inovație în domeniul software ce poate fi aplicată cu brio pentru domeniul agricol. Lansată de compania românească BITSoftware, FBAA este o soluție inovatoare pentru agricultura de precizie, reprezentând totodată un nou standard de calitate pentru culturi sănătoase și de calitate. În acest moment, FBAA este singura platformă software care îmbină funcționalitățile de business aplicate zonei agricole cu surse externe de tip IoT (precum stații meteo, senzori și GPS), dar și cu soluții de business avansate de tip ERP sau Business Intelligence.

Cum poți gestiona activitățile fermei de la A la Z?

Cu ajutorul soluției FBAA, se pot gestiona toate activitățile fermei: planificare, execuție și urmărirea lucrărilor agricole, efectuarea de inspecţii și observații, previziuni cu privire la tratamente. Gestiunea completă a personalului și a utilajelor permit urmărirea în timp real a profitabilității pe parcelă și pe cultură. În plus, în cadrul platformei se pot obține informații în timp real, oferind, astfel, predictibilitate în luarea deciziilor de business.

Soluția inovatoare FBAA combină ultimele tehnologii pentru a asigura un management performant prin eficientizarea producției și optimizarea resurselor pentru fermele de orice dimensiune. Activitățile și lucrările agricole executate se introduc în FBAA direct de pe telefonul mobil sau de pe tabletă, iar datele generate vor ajuta în alocarea optimă a resurselor, precum și în planificarea lucrărilor agricole.

Managementul riscurilor – un element-cheie în agricultura de precizie

Creșterea temperaturilor medii anuale, dar și prelungirea perioadelor de secetă au dus la scăderea recoltelor, dar și la pierderi importante de bani pentru fermieri. Cu ajutorul soluției FBAA se pot face previziuni cu privire la tratamentele care trebuie aplicate pentru anumite culturi, în funcție de tratamentele anterioare, dar și în funcție de condițiile meteo. Pentru a afla mai multe detalii despre soluția FBAA, dar și pentru a testa funcționalităție platformei puteți solicita o prezentare personalizată sau o întâlnire cu unul dintre specialiștii BITSoftware.

FieldBook AgriApps (FBAA) este un proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Competitivitate (2014-2020).

Codul SMIS al proiectului: 115887.

Conținutul acestui material nu reprezintă, în mod obligatoriu, poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Anul trecut, circa 23% din populaţia României era ocupată în agricultură, fapt care ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupate din sectorul agricol era de 4%, potrivit datelor publicate miercuri, 12 iunie 2019, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură se înregistra anul trecut în România (23% din totalul angajaţilor), Bulgaria (18%), Grecia (11%) şi Polonia (10%), în timp ce, în domeniul industrial, cel mai ridicat procent era în Cehia (37%), Slovacia (32%), Polonia (31%), Slovenia şi România (ambele cu 30%).

În 2018, procentul persoanelor care lucrau în agricultură s-a înjumătăţit, de la 8% la 4%.