Afişez elemetele după tag: VERIFICARI

Corpul de Control al Prim-Ministrului a publicat raportul în urma verificărilor făcute la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). Constatările oficiale confirmă deficiențe structurale privind implementarea programului, utilizarea fondurilor publice, concurența în selectarea operatorilor, evaluarea impactului asupra mediului și monitorizarea independentă a eficienței intervențiilor active în atmosferă, transmite Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR).

Forumul APPR consideră că aceste constatări nu pot fi reduse la simple întârzieri administrative. După ani de funcționare și alocări bugetare considerabile, sistemul nu dispune de mecanismele minime necesare pentru a demonstra transparent și independent eficiența intervențiilor, impactul asupra mediului și utilizarea responsabilă a banului public.

„Protejarea culturilor împotriva grindinei este o necesitate reală și urgentă. Tocmai de aceea, sistemul nu trebuie repornit și nu trebuie să primească noi alocări în forma actuală, în absența unor evaluări independente și publice care să demonstreze eficiența, siguranța și oportunitatea sa economică”, arată FAPPR.

Ce confirmă raportul de control

Programul aferent perioadei 2010 - 2024 a înregistrat un grad de realizare de aproximativ 39%. Nu a fost realizată nicio unitate de creștere a precipitațiilor dintre cele două prevăzute, iar omologarea celor șase unități de combatere a căderilor de grindină funcționale nu a fost finalizată.

După încheierea programului aprobat prin HG nr. 256/2010, pentru perioada de după 2024 nu a fost aprobat un program subsecvent. În consecință, în 2025 nu au mai fost realizate intervenții active în atmosferă, însă au continuat cheltuielile pentru personal, conservarea și paza infrastructurii.

Până la 30 noiembrie 2025, cheltuielile totale au fost de 94,167 milioane lei, dintre care 80,937 milioane lei au reprezentat cheltuieli pentru conservarea și paza infrastructurii sistemului.

Un sistem fără concurență reală și fără evaluări independente

Controlul a constatat că acordarea licențelor și selectarea operatorilor s-au realizat în afara unui cadru competitiv, serviciile de operare și cercetare fiind atribuite, în perioada 2022 - 2024, prin negociere cu un singur operator pentru fiecare unitate. În plus, criteriile prevăzute în normele de aplicare au limitat accesul operatorilor străini, deși legea permite participarea acestora.

O altă constatare esențială este absența serviciilor de evaluare a impactului asupra mediului și asupra regimului de precipitații. Totodată, în perioada 2022 - 2025, AASNACP nu a achiziționat servicii independente de monitorizare a activității unităților de combatere a căderilor de grindină. În lipsa acestor evaluări, eficiența și calitatea intervențiilor nu au putut fi confirmate printr-o analiză independentă, credibilă și opozabilă.

Incidente neclarificate și cheltuieli suplimentare

Raportul mai semnalează neîntrunirea anuală a consiliilor consultative, lipsa demersurilor pentru stabilirea cauzelor incidentelor produse la lansarea rachetelor și expirarea unor rachete ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale. Aceste situații au generat cheltuieli suplimentare din fonduri publice.

Poziția Forumului APPR

Forumul APPR susține că nu contestă nevoia de protejare a culturilor împotriva grindinei, ci contestă reluarea automată a unui sistem care, în forma actuală, nu și-a demonstrat eficiența prin evaluări independente, nu dispune de un studiu public de impact și nu oferă garanții privind gestionarea responsabilă a resurselor publice.

„Soluțiile finanțate din fonduri publice trebuie să fie fundamentate științific, evaluate independent și comparate transparent cu alternativele disponibile. Aprobarea unui nou program construit pe aceeași arhitectură, înaintea acestor clarificări, ar perpetua problemele constatate oficial”, precizează FAPPR.

Documentul oficial confirmă gradul redus de realizare a programului, cheltuielile făcute în lipsa intervențiilor active, limitarea concurenței, lipsa evaluării impactului asupra mediului și absența monitorizării independente.

Sinteza oficială a raportului Corpului de Control în urma verificărilor făcute la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) poate fi consultată aici: https://control.gov.ro/ro/sinteza-raportului-de-control-privind-verificarile-efectuate-la-la-autoritatea-pentru-administrarea-sistemului-national-antigrindina-si-de-crestere-a-precipitatiilor/.

Solicitările Forumului APPR către Guvernul României și MADR

1. Suspendarea oricărei decizii de reluare a intervențiilor active și a oricăror noi investiții în actuala configurație, până la finalizarea evaluărilor independente.

2. Publicarea integrală și transparentă a concluziilor, recomandărilor și măsurilor dispuse în urma controlului, precum și a modului în care instituțiile competente le pun în aplicare.

3. Realizarea unui studiu independent de impact asupra mediului și regimului de precipitații, precum și a unei evaluări verificabile a eficienței sistemului și a raportului cost-beneficiu.

4. Clarificarea răspunderii administrative și contractuale pentru procedurile necompetitive, incidentele neinvestigate, rachetele expirate și cheltuielile suplimentare suportate de AASNACP.

5. O analiză comparativă a alternativelor inclusiv sisteme de avertizare timpurie, extinderea asigurărilor agricole și sprijin pentru măsuri directe de protecție a culturilor, cu prioritizarea soluțiilor a căror eficiență poate fi demonstrată.

6. Consultarea reală a fermierilor prin funcționarea efectivă a consiliilor consultative și includerea organizațiilor reprezentative în orice decizie privind viitorul politicilor de protecție antigrindină.

Forumul APPR consideră că raportul Corpului de Control trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru o schimbare reală de abordare: de la finanțarea unei infrastructuri a cărei eficiență nu a fost demonstrată independent, la politici de gestionare a riscurilor climatice bazate pe date, transparență și rezultate măsurabile. „Fermierii din România au nevoie de protecție reală împotriva grindinei, nu de perpetuarea unui mecanism costisitor, lipsit de evaluări independente și de garanții privind eficiența sa”, conchide FAPPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis un punct de vedere oficial privind interpretarea prevederilor referitoare la dovedirea calității de fermier activ și a documentelor justificative prevăzute de Ordinul MADR nr. 44/2026.

Astfel, nu este necesară prezentarea tuturor documentelor prevăzute de ordin, fiind suficientă prezentarea cel puțin a unui document relevant, în funcție de situația fiecărui fermier.

Utilizarea seminței din producția proprie rămâne posibilă, iar obligația utilizării seminței certificate se aplică exclusiv intervențiilor pentru care aceasta este prevăzută de legislație.

Totodată, MADR anunță revizuirea și actualizarea OMADR nr. 106/2024, după consultarea organizațiilor reprezentative ale fermierilor, astfel încât regulile aplicabile Campaniei 2027 să fie clare și predictibile.

LAPAR a solicitat un punct de vedere de la MADR

Pe 14 iulie 2026, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a solicitat MADR, printr-o adresă, un punct de vedere privind interpretarea și aplicarea prevederilor Ordinului MADR nr. 44/2026 referitoare la documentele justificative utilizate pentru dovedirea calității de fermier activ.

„În ultima perioadă, organizația noastră a fost sesizată de numeroși fermieri care își desfășoară activitatea cu bună-credință și care solicită clarificări cu privire la obligațiile ce le revin în cadrul verificării calității de fermier activ, în special în ceea ce privește documentele ce pot fi solicitate de APIA. Considerăm că aplicarea prevederilor Ordinului trebuie să beneficieze de o interpretare unitară și predictibilă, astfel încât măsurile destinate combaterii situațiilor de neconformitate să nu genereze, în practică, dificultăți suplimentare pentru fermierii de bună-credință. Formularea actuală a prevederilor referitoare la documentele justificative a generat interpretări diferite în practică, existând nelămuriri cu privire la caracterul cumulativ sau alternativ al documentelor enumerate și la modalitatea concretă de verificare a îndeplinirii condiției privind calitatea de fermier activ.

În practică, modelele de organizare a exploatațiilor agricole sunt diverse. Există fermieri care utilizează utilajele proprii, fermieri care folosesc prestatori de servicii, fermieri care utilizează sămânță certificată, precum și fermieri care folosesc, în condițiile legii, sămânță provenită din producția proprie. De asemenea, anumite inputuri pot fi achiziționate într-o campanie agricolă anterioară și utilizate ulterior. În aceste condiții, nu toate categoriile de documente enumerate de Ordin sunt, în mod obiectiv, aplicabile fiecărei exploatații agricole.

În același timp, o parte dintre documentele avute în vedere de Ordin conțin informații comerciale sensibile privind relațiile contractuale, politica de aprovizionare, condițiile comerciale negociate, furnizorii și prețurile practicate. Considerăm că solicitarea acestor documente trebuie analizată prin raportare la principiul proporționalității și limitată la situațiile în care acestea sunt efectiv necesare pentru atingerea scopului urmărit de legiuitor”, se arată în solicitarea LAPAR către MADR.

Totodată, LAPAR susține că verificarea calității de fermier activ nu poate fi analizată izolat, întrucât APIA administrează un ansamblu complex de intervenții și scheme de sprijin care furnizează deja informații relevante privind desfășurarea efectivă a activității agricole. Spre exemplu, în cadrul gestionării cererilor de rambursare a accizei pentru motorina utilizată în agricultură, al intervențiilor pentru care utilizarea seminței certificate constituie condiție de eligibilitate, precum și prin intermediul sistemelor de monitorizare, al controalelor administrative și al verificărilor în teren, APIA deține deja elemente obiective privind existența și desfășurarea activității agricole.

„Considerăm că emiterea unei interpretări oficiale comune va contribui la aplicarea unitară a prevederilor Ordinului nr. 44/2026 la nivelul tuturor structurilor APIA, va asigura predictibilitatea necesară beneficiarilor și va reduce riscul apariției unor interpretări administrative diferite cu privire la aceleași dispoziții legale. Totodată, aceasta va consolida obiectivul comun al autorităților și al organizațiilor profesionale de a direcționa sprijinul public exclusiv către fermierii care desfășoară efectiv activitate agricolă”, încheie LAPAR solicitarea către MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!