Pe lângă demersurile de aflare a celor care se fac vinovați pentru lipsa de inițiativă în ceea ce privește măsurile profilactice de combatere a pestei porcine africane (PPA), inițiativă susținută de FACIAS, vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), eurodeputata Gabriela Zoană, solicită mai multă implicare din partea Comisiei Europene (CE) în vederea susținerii măsurilor de eradicare a focarelor de PPA și propune activarea de urgență a fondurilor de rezervă pentru intervenția rapidă în statele afectate de acest virus.

În același timp, europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa, context în care va fi afectată securitatea alimentară a cetățenilor UE.

Ea spune că țara noastră depune eforturi susținute de stopare și eradicare a răspândirii focarelor PPA.

„România face tot posibilul pentru a pune în aplicare în mod cât mai eficient normele europene de limitare a efectelor focarelor de pestă porcină africană și depune toate eforturile pentru a stopa și eradica răspândirea acestora”, a menționat Zoană. „Aș dori să trag un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa din cauza acestei boli, situație care riscă să afecteze securitatea alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, motiv pentru care consider că executivul european trebuie să ia măsuri pentru a activa fondurile de rezervă necesare pentru o intervenție rapidă în statele afectate. Vă readuc aminte că, dacă un stat membru are o problemă, înseamnă că întreaga Uniune se confruntă cu aceeași problemă. Consider că, în situația de față, Uniunea Europeană ar trebui să fie mult mai implicată”.

Săptămâna trecută, Gabriela Zoană a avut întâlniri atât cu Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, cât și cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, care au asigurat-o de faptul că monitorizează îndeaproape evoluția situației și că vor sprijini țările aflate în dificultate.

Pesta porcina africană a cauzat și continuă să producă daune importante crescătorilor europeni de suine în țări precum Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, România și Bulgaria, existând pericolul ca aceasta să se extindă în Belgia și Franța, dar și în alte țări care nu sunt membre UE.

FACIAS cere Parchetului extinderea cercetărilor în cazul epidemiei de pestă porcină africană

Pe de altă parte, în țară, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) extinderea cercetărilor efectuate în prezent „in rem” în cazul epidemiei de PPA.

„Am solicitat Parchetului să îi ancheteze în această cauză pe foștii prim-miniștri și miniștri ai Agriculturii. În solicitarea noastră, am semnalat Parchetului lipsa de reacţie a autorităților române, care aveau obligația de a efectua demersuri profilactice începând cu anul 2014, an în care a crescut riscul răspândirii pestei porcine pe teritoriul României”, se precizează într-un document FACIAS.

În urmă cu patru ani, CE adopta Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a PPA în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE. Așadar, spun cei de la FACIAS, autorităţile române știau de pericolul pestei porcine africane. În plus, în anul 2016 a fost sesizată atât Preşedinţia, cât şi Ministerul Agriculturii despre pericolul reprezentat de mistreţii din Ucraina, bolnavi de pesta porcină africană.

„Cu toate acestea, HG 830/2016 privind Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane a fost aprobat doar la sfârșitul lunii noiembrie 2016, la un an de la sosirea lui Dacian Cioloș în funcţia de premier”, se menționează în documentul FACIAS. „Într-un raport de audit al Comisiei Europene, întocmit în România între 25 ianuarie și 2 februarie 2017, se arată că «România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor»”.

Parchetul de pe lângă ÎCCJ a dispus în 3 septembrie 2018 începerea urmăririi penale „in rem” sub aspectul posibilei săvârșiri a infracțiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante și neglijență în serviciu.

FACIAS - care are misiunea de a acționa în vederea semnalării, sancționării și prevenirii abuzurilor de orice natură ale autorităților statului român - a solicitat Parchetului ca, în virtutea prevederilor art. 305 C. proc. pen., să continue cercetările efectuate în cauză cu completările aduse prin intermediul acestei sesizări, dispunând totodată reunirea cauzelor în baza disp. art. 63 cu ref la 45 C.pr.pen.

Pesta porcină africană evoluează în prezent în 227 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 927 de focare (dintre care 11 în exploataţii comerciale) şi 62 de cazuri la mistreţi, în total fiind eliminaţi 311.869 de porci afectaţi de boală, potrivit celei mai noi informări transmisă de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Conform sursei citate, au fost stinse până la această dată 5 focare în judeţul Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar nou din data de 31 august 2018.

ANSVSA menţionează că în judeţul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA din data de 8 august 2018, iar în judeţul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparţinând societăţii Carniprod şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Până în prezent, au fost despăgubiţi 3.142 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 14,296 milioane lei.

Astfel, în judeţul Satu Mare au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploataţii afectate în valoare de 57.000 de lei, în judeţul Bihor au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploataţii afectate în valoare de 948.000 de lei, în judeţul Tulcea au fost plătite despăgubiri pentru 317 de exploataţii dintr-un total de 882 de exploataţii, în valoare de 1,36 milioane de lei, în judeţul Brăila au fost plătite despăgubiri pentru 984 de exploataţii dintr-un total de 1.776 de exploataţii, în valoare de 7,104 milioane de lei, în judeţul Constanţa au fost plătite despăgubiri pentru 367 de exploataţii dintr-un total de 679 de exploataţii, în valoare de 1,81 milioane de lei, în judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 1.202 de exploataţii dintr-un total de 2.478 de exploataţii, în valoare de 2,854 milioane de lei, în judeţul Galaţi au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploataţii dintr-un total de 68 de exploataţii, în valoare de 43.000 de lei, în judeţul Ilfov au fost plătite despăgubiri pentru cinci din şase exploataţii, în valoare de 51.000 de lei, în judeţul Călăraşi au fost plătite despăgubiri pentru cinci exploataţii dintr-un total de 29 de exploataţii, în valoare de 69.000 de lei.

Prezenţa virusului pestei porcine africane în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu și ex-președinte LAPAR, dar și unul dintre membrii marcanți ai începuturilor PMP, Adrian Rădulescu, declara la începutul campaniei electorale că nu și-a dorit altceva de la tehnocrați decât „să țină țara pe o linie”, că nu și-a pus nici măcar un pic speranța că vor face ceva, precum și că este curios ce va face noul Guvern începând din luna ianuarie 2016.

Adrian Radulescu, reales la finele lunii octombrie a.c. în fruntea Asociației Fermierilor din România, din cadrul Federației Naționale „Pro Agro”, recunoștea că imediat după investire a venit în fața viitorului fost premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, cu rugămintea de a pune pe picioare proiectul camerelor agricole, dar a fost refuzat categoric de către acesta.

De asemenea, Rădulescu acuza încă de la începutul lunii noiembrie 2016 (a II-a zi de IndAgra) atât PSD-ul, dar și PNL-ul că nu și-au asumat în mod clar un premier din sânul partidelor și au lăsat greul pe umerii prim-ministrului tehnocrat.

Fost membru de partid (PD, dar și PMP), el recunoaște că majoritatea celor care aderă la doctrina politică, oricare ar fi ea, o fac pentru satisfacerea propriilor interesele personale.

„Primul meu lucru când a venit Dacian Cioloș a fost să mă duc la el și să discut subiectul camerelor agricole. Și l-am întrebat, dar să-mi spună sincer: «Facem camerele agricole sau nu?», iar răspunsul a fost «Nu!». Am plecat. (...) Nu trebuia să mai argumenteze. (...) Premierul – și nu-l condamn – clasa politică a încercat să arunce în spatele lui, după 9-10 luni de guvernare, în funcție de cum mergea, toată mizeria politică din 26 de ani. Și acum, dacă ne uităm, și acum vedem că Dacian Cioloș este de vină cu nu avem salarii nu știu de care (n.r. - salariul minim pe economie majorat) etc. Or, chestiunile astea sunt politice. De ce niciunul dintre partidele politice n-a vrut să-și angajeze răspunderea și să-și numească premier? Pentru că n-au vrut!

(...) Tehnocrații – «tâmpiți», «proști», «fără experiență», «care au venit să ne vândă țara», «vin de la Bruxelles» – nu le iau apărarea, într-adevăr nici nu mi-am pus măcar un pic speranța că vor face ceva, mi-am dorit de la ei să țină țara pe o linie (...) și sunt curios ce vor face din ianuarie politicienii”, a declarat Adrian Rădulescu în cadrul unei mese rotunde organizate de unii lideri ai organizațiilor agricole cu presa de specialitate. „M-am dus în politică cu dorința și cu credința ca putem face și altfel de partid. Nu se schimbă nimic. Nici în partide, nici noi, nici vechi. Pentru că toată lumea vine într-un partid pentru interesele lui personale și ale familiei lui”.

„Lasă pentru cine vor să facă ăștia partidul; îl putem confisca noi!”

Vorbind strict de sectorul agricol, Rădulescu a mărturisit că la momentul înființării PMP, el a încercat să racoleze fermieri pentru a „confisca partidul”, însă nu a găsit oameni dispuși să riște și i-a creionat pe producătorii agricoli ca fiind duplicitari atunci când vine vorba de o adeziune politică.

„După părerea mea, fermierii au avut o șansă și au ratat-o. Se spune că dacă nu te sui în tren când trebuie, nu se știe dacă mai trece altul. În momentul în care s-a înființat PMP, vă da cuvântul meu de onoare că nu găseam nicăieri să punem un președinte, un secretar, cu ce să începem. Luni întregi în care m-am rugat de colegii mei (n.r. - fermieri) și i-am chemat la ședință. Le-am spus: «Bă băieți, avem o șansă. Lasă pentru cine vor să facă ăștia partidul; îl putem confisca noi! Dacă voi veniți în fiecare județ, puneți-vă președinte. Eu vă ajut și îl punem peste tot, numai noi. Puneți-vă președinte, puneți-vă secretar și pe urmă îi atragem». Nu i-am găsit! Și n-o să-i găsim.

La agricultori, niciodată n-o să-i mai putem aduce singuri într-un partid. Le este o teamă viscerală vizavi de ceea ce înseamnă puterile statului. În momentul când ai fost la PNL sau la PSD și ai trecut la PMP, automat a doua zi vine la tine Fiscul, vine Mediul etc.; oamenii stau liniștiți. Agricultorii sunt duplicitari. Ca să rezolve problema îi dă și unuia, fără să știe celălalt, dar îi promite și aceluia după. Și discuția este cam așa: «Băi, cu cine votezi?»; «Cu ai noștri!». Și când s-au terminat alegerile se laudă: «Ai văzut că au ieșit ai noștri?»”, a continuat fostul politician, implicat și el în ultimii ani într-un scandal major privind achiziția de teren la Nana de către fostul președinte Băsescu.

În ceea ce privește previziunile privind viitorul Executiv, din partea PNL l-ar fi văzut ministru al Agriculturii pe Gheorghe Ștefan, iar în ceea ce privește soluțiile PSD, Rădulescu s-a ferit și a precizat că mult vehiculatul nume al fostului secretar de stat MADR, Daniel Botănoiu, nu este o soluție agreată de liderii PSD.

El spune despre Botănoiu că ar fi „jucat la două capete”, ba recunoscând afilierea politică, ba dimpotrivă, motiv pentru care ar fi și căzut în disgrațiile șefiei PSD.

„Dacă va fi PNL, ar putea fi ministrul Agriculturii un «fost» care se luptă și dă cel mai tare din coate pe acolo – Gheorghe Ștefan, șeful Comisiei de Agricultură de la PNL. Iar de la PSD va fi mai delicat, pentru că Botănoiu nu mai este în grații din multe puncte de vedere. Probabil că va apărea vreun parlamentar care vine din domeniul agricol și care își dorește această chestiune. Domnul Botănoiu a căzut pentru că atunci când joci la două capete, așa se întâmplă. A încercat să facă un joc din ăsta, sunt cu PSD-ul, nu sunt cu PSD-ul, sunt apolitic, sunt cutare ș.a.m.d”, a mai punctat fostul vicepreședinte PMP.

La mijlocul anului trecut, la Târgoviște, Adrian Rădulescu declara că regretă implicarea sa în achiziționarea terenului de la Nana de către familia fostului președinte, precizând că nu ar fi făcut-o dacă ar fi știut că va ieși un asemenea scandal.

„Apare și în declarația mea (n.r. - la Parchet), din proprie inițiativă, neîntrebat de procurori, am spus: «dacă știam că va ieși un asemenea scandal în care familia prezidențială va avea de suferit ca imagine, n-aș fi făcut asta niciodată. Și acum regret că am făcut-o pentru că dintr-un lucru bun a ieșit un lucru care... mă rog, n-are nicio legătură», afirma Rădulescu la Târgoviște, la o conferință de presă a organizației județene a PMP Dâmbovița.

Potrivit raportului Corpului de control al prim-ministrului (n.r. - Victor Ponta) publicat la 8 martie 2014, atribuțiile legale în legătură cu soluționarea cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate de către Comisia locală de fond funciar Nana în perioada 1997-2005 au fost exercitate defectuos, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat pe alte terenuri decât vechile amplasamente ale foștilor proprietari, fără obținerea consimțământului persoanelor îndreptățite, cu încălcarea prevederilor legale.

Conform celor mai noi date BEC (n.r. - ora 15:19, 12 decembrie 2016) cu privire la voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, 11 decembrie 2016, la nivel național, ca număr de voturi valabil exprimate la Camera Deputaților, PSD a obținut 3.055.046, PNL - 1.345.605, USR - 601.907, UDMR - 433.631, ALDE – 379.063, respectiv PMP - 357.000. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

Ca număr de voturi valabil exprimate obținute la Senat, PSD are 3.070.045, PNL - 1.371.251, USR - 605.825, UDMR - 438.027, ALDE - 405.772, iar PMP - 377.197. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

Un protest de amploare cu producători agricoli legați cu lanțuri și lacăte de gardul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ar urma să fie condus de rebelul vicepreședinte PNL, Costel Caraș, miting care ar urma să aibă locîn jurul datei de 20 martie 2016, a declarat acesta într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

Mai bine de 1.500 de metri de lanț și „multe” lacăte au fost deja achiziționate pentru protestul care strânge adepți pe Facebook chiar de către președintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine (SCT), el însuși deținător al unei ferme integrate (vegetal și zootehnic), Costel Caraș.

„Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?”, a afirmat acesta.

Costel Caraș este destul de inventiv atunci când vine vorba de proteste. În 2012, fermierul politician sosea la protestul LAPAR din Piața Victoriei cu un tractor de mare putere și o vacă din plastic spânzurată de partea din față a utilajului. Mesajul era clar – nu omorâți zootehnia!

Un an mai târziu, omul, care deţinea pe atunci o fermă cu 200 de vaci (în prezent, numărul acesta a scăzut la 100), arunca opt tone de lapte direct din cisternă, pe câmp, pentru că nu mai avea cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.

Tot el este cunoscut pentru faptul că a protestat alături de fermieri, cu mai mulți ani în urmă, într-un coșciug, tot în fața Ministerului Agriculturii. Și lista nu se oprește aici.

Revendicarea numărul unu din lista lui Costel Caraș și a protestatarilor pe care acesta îi va conduce la mitingul din martie 2016 este cea legată de achitarea integrală a subvențiilor pentru cultură mare și zootehnie până la data de 31 martie, altfel ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, ar trebui să-și dea demisia.

„Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: «Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo»”, a afirmat penelistul. „Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!”.

El îi îndeamnă totodată pe producătorii din sectorul vegetal și pe cei din sectorul zootehnic să-i viziteze pagina de Facebook și să adauge revendicări la lista deja deschisă.

În plus față de toate acestea, despre noul scandal al brânzei și laptelui cu E-coli și despre cum acesta i-au înjumătățit vânzările de lapte crud prin automate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Am observat că vă pregătiți de proteste serioase pe Facebook.

Costel Caraș: Da, mă rog, încercăm să demarăm o acțiune că nu se mai poate. Este depășită orice limită.

R.F.: Ce aveți în plan mai exact?

C.C.: Avem în plan un protest. Deocamdată suntem în perioada de organizare. N-am putut să stabilim foarte clar totul, știți cum este. Când te organizezi, trebuie să vezi dacă ai masa critică, că altfel nu are rost demersul.

R.F.: Observăm că s-au strâns ceva doritori. Ce spun aceștia?

C.C.: Deocamdată există o teamă, pentru că eu am adoptat sistemul acesta: - am vrut să se vadă clar cine este bărbat, cine este agricultor! Oamenii mă sună și îmi spun: „Bă frate eu vin, dar nu vreau să mă postez că mă întreabă ăștia, mă văd, mă iau la întrebări... ”. Adică statul polițienesc a rămas.

R.F.: Să înțelegem că oamenilor le este teamă...

C.C.: Le este teamă, da. Am primi zeci și zeci de telefoane. Eu cred că, până la urmă, se va mișca treaba, dar oamenii se tem de represalii, pentru că nu este pentru prima dată când organizăm și când înainte de a face protestul, oamenii sunt presați pe diferite căi de instituțiile statului.

R.F.: De către cine?

C.C.: De instituțiile statului! De APIA, de tot felul de instituții cu care fermierii au relații mai mult de SCLAVIE. Sigur, reprezentanții acestora îi cheamă și le spune: „Băi, vezi că nu este bine, băi, vezi că este posibil să fie probleme, lasă-l pe Caraș că el este cu treaba lui... ”.

R.F.: Din câte cunosc, cel puțin unul dintre apropiații premierului a mărturisit într-o discuție privată cu unii membri ai presei că Guvernul susține de principiu protestele bine întemeiate pentru că, în felul acesta, societatea civilă își spune cuvântul.

C.C.: Ce să sprijine ei? Astea sunt date pe trompetă, așa, ca să dea bine. Ei ă susțină protestele? Ei trebuie să dea banii domne! Să dea banii, să lase oamenii să trăiască, să facă treabă, să facă profit, să se dezvolte.

R.F.: Să plătească taxe...

C.C.: Să plătească taxe, bineînțeles. Că dacă faci profit, plătești, dacă ești mort pe masă, pe catafalc, ce să mai plătești? Trebuie să cheltuiască alții cu tine ca să te înmormânteze.

R.F.: Cum mai stă treaba cu partidul agricultorilor?

C.C.: Nu este nicio treabă. Merge prost de tot.

R.F.: Ați încercat să-l refaceți?

C.C.: Eu l-am lăsat cum era (...), am terminat. N-am mai făcut absolut nimic pentru că după alegerile din 2012, toată lumea a fugit. M-au lăsat cu datorii, m-au lăsat cu tot felul de probleme, fiecare și-a văzut de drumul lui.

R.F.: ... iar dumneavoastră ați rămas să trageți ponoasele.

C.C.: Da. Ponoase de sute de milioane de lei vechi și încă mai am de plată pentru că nu te iartă nimeni când ai datorii. Or, eu dacă am fost președintele partidului, normal că eu răspund, nu?

R.F.: Păi partidul dumneavoastră nu a fuzionat cu PNL?

C.C.: Ba da, a fuzionat cu PNL, dar datoriile au rămas.

R.F.: Datoriile nu s-au preluat și ele să înțelegem...

C.C.: Nu s-au preluat. Ideea este că și fuziunea aceasta cu PNL este un fiasco. Eu am venit aici prin fuziune cu PNL, am venit să facem un program pe agricultură, asta a fost înțelegerea și promisiunea PNL-ului: „Vrem neapărat o colaborare cu voi că nu avem segmentul acesta în PNL, că suntem morți, că suntem... ” și acum... nu se întâmplă absolut nimic.

R.F.: Noi știm că promisiunea aceasta v-a fost făcută de Crin Antonescu.

C.C.: A fost promisiunea președintelui partidului, dar el n-a fost singur acolo. Toți cei care sunt acum pe scaune, au fost și acolo. Mă refer la vechiul PNL. Că au mai venit și alții după aia, asta este o altă problemă.

R.F.: În prezent, mai aveți o funcție în Partidul Național Liberal?

C.C.: Da, sunt vicepreședinte la nivel național.

R.F.: Aveți o funcție importantă. Ați putea avea oarece influență pe zona de agricultură în interiorul PNL.

C.C.: Nu, nu pot avea niciun fel de influență. Adică nu am, nu că nu pot să am, nu am. Vă referiți la influență în partid?

R.F.: Da, în partid, la asta ne referim, la a crea politici, la a crea un departament de specialitate...

C.C.: Sunt create astea, ca peste tot, dar sunt create așa, ca să existe pe hârtie.

R.F.: Noi ne-am uitat pe pagina dumneavoastră de Facebook și am văzut acolo sintagma de protest mai dur. Ce ar însemna chestia asta? Am văzut pe Youtube că la cel mai important târg din Franța, fermierii din Hexagon l-au huiduit pe Hollande. Asta înseamnă dur!

C.C.: Nu numai că a fost huiduit, a fost aproape SECHESTRAT de fermieri, cum a fost și domnul Cioloș (n.r. - Dacian Cioloș, premierul tehnocrat al României) SECHESTRAT de mine și de fermieri pe vremea când era ministrul Agriculturii, la IndAgra; cu trei ore înainte de marile vizite pe care le aștepta acolo, mă rog, de la un oficial de la Comisia Europeană, vreo doi miniștri (al Poloniei, mi se pare, era o doamnă ministru atunci) (...) s-au plătit banii! Așa se face treaba. În loc să fim oameni și să respectăm munca, producția și plusvaloarea, noi ne batem joc de oameni, iar dacă oamenii se urcă cu picioarele, începem... „bă stai așa un pic că nu e chiar așa!”. Eu am avut atunci o demonstrație clară, făcută chiar cu domnul Cioloș, mă rog, în condiții grele și pentru dânsul. La acea vreme „cheia și lăcata” erau la Ministerul Finanțelor; s-a rezolvat totul. Acum, cheia nu mai este la Ministerul Finanțelor, ci la Ministerul Agriculturii, dar nu se rezolvă nimic. Prosteli din astea că, Vezi-Doamne, „ne sabotează” nu știu cine; povești.

R.F.: Eu știu că dumneavoastră ați acționat și diplomat, ați fost chiar și inventiv, atunci când ați protestat în coșciug, și uneori chiar dur, când ați aruncat laptele pe câmp sau ați legat o vacă din plastic de tractor și ați venit la Guvern. Adică ați încercat să transmiteți un mesaj. La ce vă gândiți de această dată? Ce mesaj să transmitem fermierilor din țară?

C.C.: Mesajul, acum, este legat de un protest dur! (...) Am un kilometru jumate de lanț și multe lacăte, vrem să ne legăm cu acest lanț o mie de fermieri minimum. Dacă va mai fi nevoie de lanț cumpărăm, că este lanț în țară, importat din Turcia, o grămadă. Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?

Lactate Brădet, Fenov Robănești și Ferma Joiana, „terminate” de scandalul E-coli

Revista Fermierului: Că tot vorbiți de Facebook, am rămas consternați de reacția ministrului Agriculturii pe rețeaua de socializare. L-am apreciat ca un profesionist pe probleme europene, dar gurile rele spun că nu s-a orientat deloc cu afirmațiile vizavi firma Brădet. A confirmat numele vehiculat de presă, apoi și-a cerut scuze online. Un procesator și doi producători de lapte ar putea intra în faliment. Lipsa de implicare a Ministerului Sănătății care a pasat pisica ANSVSA-ului i-au pus tehnocratului în brațe „mortul”.

Costel Caraș: Nu numai de patronul Brădet putem vorbi de faliment. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, de cei doi fermieri, primul de la Craiova – Viorel Ninulescu (n.r. - Fenov Robănești) și băiatul acesta de la Argeș pe care îl cunosc Romică (Romeo) Mandu (n.r. - ferma Joiana) din Stolnici. Ambii au ferme foarte bune; sunt terminați.

R.F.: Îi vom contacta și pe ei să vedem ce cred ei că s-a întâmplat. Este o nebuloasă, efectiv, situația actuală... Cazul aflatoxina, numai cu reacții diferite.

C.C.: Lucrurile sunt simple, nu este niciun fel de nebuloasă. Nebuloasă este în capul ministrului. O fi fi specialist pe probleme europene, și bine că este, eu n-am nimic cu el. Din câte înțeles, a ajutat agricultura românească pe la Bruxelles, a știut să deschidă uși, ce mi-au spus și mie alții care au lucrat cu el. Dar să vii ca ministru și să faci o astfel de gafă... Mie mi se pare intenționat făcută. Nu poți face așa ceva. Acum am văzut pe Facebook că se scuză și bagă copiii în față. Adică, „Domne, eu nu vreau să îi am pe conștiință!”. Păi băi frate, brânza a fost vândută vrac. Omul când s-a dus să cumpere brânză, a luat din cutie sau de unde au pus-o ăia în vitrina frigorifică, au luat cu o spatulă brânză și au vândut – 500 de grame, 800 de grame; pe pungă nu scria că era de la Brădet. Era brânză proaspătă de la magazinul lui „Popescu”. (...) Este o scuză venită cu ea de ministru. El și-a dat seama sau i-or fi spus alții: „Bă, oprește-te că faci prostii. Mergi pe un drum greșit” și acum o dă la întors. Dar nu-mi bagi mie copiii în față. Eu dacă iubesc ceva pe lumea asta, eu iubesc copiii mai mult ca orice și îmi dau seama ce s-ar fi întâmplat în inima mea și în casa mea dacă exista o astfel de situație.

Însă, de aici, să călcăm așa pe cadavre, este mult. Eu sunt extrem de supărat pe chestia asta. Nu vă mai spun că mie mi-a scăzut vânzarea la jumătate la laptele meu și la toată lumea a scăzut vânzarea, pentru că, deja, sunt procesatori mari care spun așa: „Băi, nu mai luăm lapte de la voi o perioadă că ne distrugeți. Cu scandalul mediatic și cu astea aducem din Polonia, aducem de pe unde aducem, o perioadă, până se liniștesc lucrurile. După aceea mai discutăm”.

R.F.: A scăzut achiziția de lapte la dumneavoastră?

C.C.: Eu comercializez materia primă crudă prin automate; în trei zile mi-a scăzut la jumătate vânzarea. Oamenii sunt precauți. Este și normal: „Eu dau lapte copilului”, spun unii. „Cine știe? N-o avea și laptele ăsta ceva?” Nu este gândirea corectă? Este! „N-am de unde să știu, văd că treaba este confuză. Dacă a ieșit ministrul Agriculturii și a spus că problema este de la lapte... ”. Oficialul guvernamental a făcut afirmația foarte clar, că problema este de la lapte. Ce să fie băi nene de la lapte? Laptele este pasteurizat!

R.F.: Cât lapte crud vindeați prin automate?

C.C.: Circa 500-600 de litri la două zile prin cele 15 aparate autorizate pe care le dețin.

R.F.: Mai reprezentați vreo asociație în prezent?

C.C.: Sindicatul Crescătorilor de Taurine (al cărei președinte sunt) funcționează. Când eram în putere, eram 5.200 în SCT. Acum nu știu ce să vă mai spun. De când a fost cu partidul, n-am mai apăsat pedala. Dintre membri nu a fost dat nimeni afară, n-a depus nimeni vreo cerere că ar dori să plece. N-a mai fost nici cazul de cotizație pentru că SCT nu a mai avut cheltuieli. A fost zero pe zero că n-am mai făcut acțiuni, n-am mai plătit angajați, chirie.

R.F.: Atunci protestul din partea cărei forme asociative va fi?

C.C.: Protestul este pur și simplu o inițiativă de-a mea pe Facebook – chem fermierii la acțiune, la „bătaie”.

R.F.: Când preconizați că va avea loc protestul?

C.C.: Eu mi-aș dori ca până pe 20 martie 2016 să fim cu lanțul de gât.

R.F.: Care sunt revendicările dumneavoastră?

C.C.: Revendicările sunt, în fapt, o listă deschisă în care oamenii sunt liberi să introducă tot felul de propuneri. Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: „Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo”.

R.F.: Dar știți de ce se întârzie plata la animale? Nu au fost contractate modulele necesare de soft în APIA. Noi am scris despre acest subiect.

C.C.: N-a fost contractată... de ce? Din cauza fermierilor? Nu mă interesează că ai contractat sau nu modulele. Ce-mi explici mie toate astea? Sunt prosteli! Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!