Peste 30 de producători din toate zonele ţări îi invită pe bucureşteni, de sâmbătă până duminică, să petreacă după obiceiuri strămoşeşti, cu bucate tradiţionale, sărbătoarea Sfântă Maria Mare, la o nouă ediţie a 'Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale' din parcul Academiei din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

'De Sfântă Maria Mare, fetele purtau o plantă numită Năvalnic, care avea puterea să aducă peţitorii, aşa îmi povestea bunica. De aceea, voi dărui tuturor domnişoarelor care vor să îşi găsească alesul o ramură de Năvalnic. Sunt obiceiuri frumoase, iar la noi în târg ne dorim, prin tot ce facem, să ţinem trează conştiinţa rădăcinilor şi credinţei noastre. De aceea, producătorii vin cu struguri, cu faguri de miere, cu prune, pentru ca bucureştenii să poată împărţi la biserică, după slujbă. Mai mult, în lada de zestre a bunicii, bucureştenii vor găsi icoane pictate pe sticlă şi pe lemn, cruciuliţe de lemn, daruri ce le pot face persoanelor importante din viaţa fiecăruia', a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business, organizatorul târgului.

Povestea Năvalnicului va fi povestită şi repovestită de Rodica Ţiplea, gospodină din Maramureş, care, pe lângă prăjituri şi bucate 'de-ţi lasă gura apă', ştie si tradiţiile. Tot de la ea, bucureştenii pot cumpăra sarmale cu păsat, prăjituri de post, dar şi tradiţionala plăcintă cu urdă.

Maramureşencele aduc prăjituri tradiţionale - foi cu mere, prăjitură caramel, cu nucă de cocos, doboş, bezele Sarah Bernhardt, salam de biscuiţi, prăjitură cu mac, dar şi alte surprize.

Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava - vor fi aduse la 'Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale' de Lucia Irescu, din Medgidia.

Producătorii din Olt vă vor aduce struguri, prune, lubeniţe (pepeni verzi) de Scărişoara şi legume proaspăt culese - roşii, castraveţi, vinete, dovlecei, ardei gras din soiuri româneşti tradiţionale, dar şi soiuri hibrid adaptate solului şi climei din sudul ţării. Şi ce ar putea fi mai apetisant decât o roşie-ciocolată, soi hibrid adaptat familia Vasile, ingineri horticoli din Scărişoara, care au decis să-şi lucreze singuri pământul. Tot la standul producătorilor din Scărişoara, vizitatorii vor găsi caise şi piersici.

De la producătorii din Maramureş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă. Producătorii aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan.

Domeniile Dealul Mare şi Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot gris, Fetească albă, Fetească regală, Riesling.

Sucurile naturale de mere de la 'Vital', un produs din Ardeal, de la Bacia, (Hunedoara) vor fi prezente şi la această ediţie a Târgului. Bucureştenii pot cumpăra o gamă largă de sortimente de brânză de la Ion Poponeci din Şirnia, Dorin Trişcă, Vasile Muşetescu, Cristian Spârchez şi Nicolae Arieşanu toţi din Bran, judeţul Braşov.

Galeria Dulceţurilor 2011 s-a îmbogăţit cu dulceaţă de nuci verzi, de cireşe amare, de căpşuni, de ceapă roşie sau chiar de piper alb. Nu lipsesc siropurile - de brad, de păpădie, de căpşuni, vişine, cireşe albe sau negre.

Toate bunătăţile sunt făcute de gospodari din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea.

Conform obicieiului târgului, Irina Stanca Mustea, absolventă a Facultăţii de Biologie din Bucureşti, îi invită pe bucureşteni la o lecţie deschisă 'despre plante sănătoase pentru organism'. La această ediţie ea vă v-a destăinui secretele unei plante pentru femei - o plantă ce înfloreşte vara- Creţişoara, sau din traducere germană 'Veşmântul Maicii Domnului', plantă a iubirii, tămăduitoare şi protectoare a căsătoriei şi naşterii.

În judeţul Vaslui a luat fiinţă, în martie anul acesta, Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine - Ovis Mold. Până în prezent, în asociaţie sunt înscrişi 1090 de crescători, cu un efectiv total de animale de 145.728 ovine şi 24.314 caprine.

Ovis Mold Vaslui are un preşedinte - Ion Agafiţei şi patru vicepreşedinţi: Ion Ţibireac, Costică Tiron, Lucian Stăncescu şi Ioan Manolache. Secretar al asociaţiei este Petruţ Târnoveanu. Toţi sunt fermieri. Patru salariaţi, specialişti, stau în permanenţă la dispoziţia crescătorilor membri ai asociaţiei profesionale.

Ion Agafiţei a fost ales la începutul lui iulie vicepreşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România „ROMOVIS 10 mai 2006”, organizaţie în care Ovis Mold Vaslui este membră.

Crescătorii sunt sprijiniţi să producă pentru piaţă

Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine - Ovis Mold Vaslui are în componenţă efective de oi din rasele Karakul, Ţurcană, Ţigaie, Merinos de Palas, Merinos de Suseni şi metişi ai acestora. În mare parte, efectivele crescătorilor sunt bine structurate, pe rase, sunt omogene, însă există şi efective care cuprind animale din rase diferite şi metişi ai acestora. În Asociaţia Ovis Mold sunt ferme comerciale, sunt fermieri care au 500-3000 de animale, dar sunt şi mici crescători cu 50 de oi sau 25 de capre.

„Dorim să venim în întâmpinarea cerinţelor crescătorilor şi a pieţei prin efectuarea lucrărilor de ameliorare pe efectivele existente şi prin infuzie cu rase specializate pentru carne şi lapte procurate din import. În judeţ avem efective valoroase de oi din rasa Merinos de Palas  crescute în rasă curată. Totodată, avem efective asupra cărora s-au făcut infuzii de sânge Ile de France şi Texel pentru obţinerea de animale orientate spre producţia de carne, proces care continuă şi în prezent.

La rasele Ţurcană şi Ţigaie s-au făcut încrucişări cu berbeci din rasele Carabaş şi Suffolk cu rezultate foarte bune în ce priveşte sporul de creştere în greutate. Ţurcana şi Ţigaia prezintă un potenţial ridicat şi al producţiei de lapte, potenţial care trebuie exploatat. Referitor la rasa Karakul, situaţia este puţin diferită comparativ cu celelalte rase, ştiut fiind că rasa Karakul este specializată pe producţia de pielicele, iar laptele şi lâna sunt produse secundare”, arată Ion Agafiţei, preşedintele Asociaţiei Ovis Mold Vaslui. El a adăugat că oile Karakul din judeţul Vaslui provin din Karakul de Botoşani, rasă recunoscută în ţară în anul 1986 şi obţinută din încrucişarea berbecilor Karakul aduşi din Buhara (Uzbekistan)  cu oi autohtone din rasa Ţurcană, produşi ale căror pielicele sunt deosebit de valoroase. „Datorită seriozităţii şi perseverenţei crescătorilor din judeţul Vaslui, printr-o atenţie deosebită acordată creşterii oilor din rasa Karakul, s-a ajuns la o concurenţă între crescătorii din Botoşani şi Vaslui, concurenţă care nu poate fi decât benefică în dezvoltarea rasei în continuare. Am solicitat ajutorul organelor competente ale statului (minister, ANARZ) în procurarea de berbeci de reproducţie din rasa Karakul din import (Uzbekistan), pentru a ajuta la revigorarea rasei”, a mai spus preşedintele Ovis Mold, Ion Agafiţei.

Pentru toate rasele de animale, asociaţia efectuează controlul oficial al producţiilor, animalele fiind înscrise în registrele genealogice de rasă. Crescătorii interesaţi pot achiziţiona de la ACOC - Ovis Mold reproducători cu certificate de origine.
Obiective aproape atinse

La doar câteva luni de la înfiinţare, Asociaţia profesională Ovis Mold nu există doar pe hârtie, ci chiar funcţionează. A devenit membră în Federaţia „ROMOVIS 2006”, organizată la nivel naţional, aşa încât dialogul cu autorităţile statului este mult mai facil. Prin specialiştii angajaţi, crescătorii membri ai asociaţiei beneficiază de consultanţă în creşterea şi ameliorarea animalelor, consultanţă financiară, sunt instruiţi în vederea accesării fondurilor europene, a subvenţiilor etc. Pentru crescătorii din asociaţia vasluiană crotaliile şi identificarea animalelor nu constituie o problemă. „Avem tot timpul crotalii, avem  şi specialişti în identificare. Aşadar, nu există sincope în procesul de identificare, individualizare şi înregistrare a animalelor”, menţionează preşedintele Ion Agafiţei.

În opinia preşedintelui Ovis Mold, asociaţia profesională trebuie, în principal, să fie o sursă de informaţii pentru membrii. Crescătorii trebuie să ştie tot ce mişcă în piaţă, să cunoască politica sectorului la nivel naţional şi internaţional, problemele cu care se confruntă crescătorii din ţară, dar şi cei din afară.

„Asta încercăm să facem noi prin asociaţie, să informăm crescătorii, dar să-i şi ajutăm în activităţile lor. Vrem să stimulăm organizarea de ferme comerciale, să implementăm noi tehnologii care să contribuie la sporirea eficienţei economice şi la rentabilizarea creşterii oilor şi caprelor. Dorim să ameliorăm efectivele de ovine şi caprine pentru producţiile de carne, lână şi lapte prin cumpărarea şi introducerea în ferme de berbeci şi ţapi cu înaltă valoare genetică. De asemenea, cu ajutorul asociaţiei intenţionăm să îmbunătăţim producţia de lapte prin sporirea cantităţii şi prelungirea duratei de lactaţie, precum şi a procentului de grăsime şi proteină. Extinderea controlului oficial al producţiei de lapte pentru depistarea plus valorilor şi formarea unor nuclee de selecţie valoroase reprezintă un alt obiectiv al nostru, pe care vrem să-l atingem în viitorul apropiat. Crescătorii trebuie să înţeleagă că singuri, separat, nu pot rezista în piaţă şi că au nevoie, de exemplu, de marketing pentru produsele lor. Asociaţia poate face marketing pentru membrii ei”, declară preşedintele Ovis Mold Vaslui.

Fermierii care se asociază îşi pot spori veniturile prin cumpărarea împreună a input-urilor necesare şi prin vânzarea în comun a producţiei. La ora actuală, pielicelele, lâna, carnea, provenite din exploataţiile membre ale ACOC - Ovis Mold, se vând prin asociaţie. Produsele lactate sunt vândute pe piaţa Vasluiului.
Asociaţia Ovis Mold Vaslui percepe de la crescător o cotizaţie de un leu pe oaie.

Creşterea oilor e o afacere pentru Ion Agafiţei

Preşedintele Asociaţiei Ovis Mold, Ion Agafiţei (51 de ani) este crescător de oi din tată-n fiu, originar din localitatea Muntenii de Sus, judeţul Vaslui. Ferma lui Ion Agafiţei, în care sunt crescute 1060 de oi (560 în controlul oficial al performanţelor de producţie), este în Satu Nou, comuna Muntenii de Sus. Animalele sunt din rasele  Karakul negru şi brumăriu.  Exploatează şi 60 ha de teren.

„Umblu cu oile de când aveam 8 ani. Mi-am ajutat părinţii, mi-a plăcut şi am ales să continui munca alor mei. 30 de ani am făcut selecţie în ferma de oi. Nu este uşor, dar dacă îţi place şi mai există şi satisfacţii financiare, atunci lucrurile merg de la sine. Creşterea oilor este o afacere, dacă o priveşti aşa şi nu ca pe un hobby. Trebuie să investeşti în animale, în pământ, în utilaje, să faci totul aşa încât să produci cu costuri cât mai mici posibil. Apoi vin şi câştigurile”, povesteşte Ion Agafiţei. În 2011, pielicelele de Karakul se vând foarte bine, spune fermierul. 70 lei/bucată este preţul primit de Ion Agafiţei. Pielicelele se vând cu precădere în Rusia şi Ucraina.

Ion Agafiţei nu s-a oprit la creşterea animalelor. A dorit să integreze cumva producţia şi a construit în anul 2006, cu ajutorul fondurilor europene, un abator pentru vită şi oaie, cu capacitatea de 1200 tone. Investiţia a fost de circa 1,5 milioane euro, iar acum abatorul corespunde tuturor standardelor europene în vigoare. „În zona asta, crescătorii nu prea aveau unde să sacrifice animalele, aşa că abatorul este o investiţie care a meritat toate eforturile. Sacrificăm animale din judeţ şi judeţele învecinate (Iaşi, Bacău,Vrancea, Neamţ). Carnea o vindem prin diferite fabrici de preparate din judeţ şi din ţară, dar şi în piaţa Vasluiului”, spune Ion Agafiţei.

Creşterea oilor rămâne însă afacerea de suflet şi de aceea Ion Agafiţei s-a implicat în asocierea crescătorilor din judeţul Vaslui.

MIHAELA PREVENDA