Mâine, 22 iulie 2020, Clubul Fermierilor Români și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” organizează o dezbatere privind viziunea și programele de dezvoltare strategică a agriculturii în Planul de Relansare Economică a României. Evenimentul are loc în Amifteatrul Verde al USAMVB din Timișoara, începând cu ora 8:30. Astfel de manifestări, cu prezență masivă din partea agricultorilor, arată importanța implicării active a fermierilor în proiectele care vizează afacerile din agricultură.

Reuniunea va oferi cadrul unui dialog pe teme de interes pentru fermieri și reprezentanții Clubului și ai autorităților responsabile pentru agricultură. Unul dintre vorbitori este ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care va prezenta prioritățile agriculturii autohtone conform Planului de relansare economică, precum și prioritățile pentru programele PAC post-2020. „În cadrul reuniunii vor fi prezentate rezultatele Studiului privind necesitatea reabilitării, modernizării și extinderii amenajărilor hidroameliorative din Sud-Vestul României, proiect realizat de Club împreună cu USAMVB din Timișoara, care a stat la baza includerii programului național de desecare în Planul de Relansare Economică a României. Clubul Fermierilor Români a inițiat, coordonat și promovat acest studiu pentru a contribui la efortul autorităților române privind atragerea finanțărilor europene pentru lansarea programului de modernizare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu utilizare duală irigații – desecare la nivel național”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Inginerul agronom, cu o vechime de 37 de ani în muncă, Vasile Lungu, de la Domeniile Lungu din județul Iași, se poate lăuda cu o fermă de elită, la Bivolari-Trifești. Fermierul pe care l-am vizitat recent este liderul unui business de succes, care înseamnă horticultură, agricultură, zootehnie și turism. Domeniile Lungu înseamnă 2.000 ha cu porumb, floarea-soarelui, grâu, cartofi, viță-de-vie, pomi fructiferi și legume, precum și zootehnie cu capre de lapte Saanen, oi din rasă de carne, 40 struți, porci vietnamezi, porci Mangalița, taurine din rasa Aberdeen Angus, bivolițe, ponei, cai lipițani, păsări, cai. Mai mult, la ferma din Trifești, într-un cadru deosebit, se află hotelul La Domenii. Revista Fermierului a publicat de-a lungul timpului reportaje de la Domeniile Lungu. În această ediție, povestea se referă doar la partea de horticultură.

În plantația de viță-de-vie de la Domeniile Lungu sunt soiuri de struguri pentru vin și struguri de masă, iar pe 30 de hectare se întinde livada cu aproape toate soiurile de pomi fructiferi: caiși, cireși, vișini, pruni, meri, peri, gutui. „Plantaţia pentru struguri de masă este ceva mai veche, 2006-2007, iar din 2012 am început plantatul la vița-de-vie cu struguri pentru vin. În acest moment suntem la 150 de hectare, din care 147 pe rod. Avem doar trei hectare plantaţie tânără care va rodi abia peste doi ani, pentru că plantarea am făcut-o în toamna lui 2019”, ne-a spus Vasile Lungu, care a continuat să ne povestească despre vița-de-vie: „În general, sistemul nostru de conducere este cordon speronat unilateral, la majoritatea soiurilor facem tăiere la cep cu 1-2 ochi, excepţie făcând soiul Fetească neagră unde se merge pe cordiţă de 4-6 ochi, şi încercăm, atât cât ne permite vremea, să facem absolut toată treaba pe care o putem face în sezonul de iarnă”.

Seceta pedologică simțită în toată țara a fost și mai grea pentru plantele horticole care au nevoie de multă apă – un necesar de cel puțin 200 l/mp pentru a reconstitui rezerva de apă pentru ele, mai ales că irigațiile nu acoperă vița-de-vie. „Dacă la celelalte culturi avem sistem de irigat funcţional şi putem să venim în completare cu apă de irigat, la via pentru vin este exclus să putem să venim cu irigaţii pentru că nu avem amenajat şi nici n-am dorit aşa ceva. Noi dorim o producţie medie, undeva până în 10-11 tone de struguri la hectar, care să dea un vin de foarte bună calitate, cu DOC (Denumire de Origine Controlată) și cu o valoare economică foarte bună”, a explicat specialistul.

Hermeziu, un nume cu rezonanță

Fondurile europene au venit în sprijinul replantării unor suprafețe considerabile cu viță-de-vie în România, precum și pentru modernizarea plantațiilor, a cramelor, pentru achiziția utilajelor, cum este combina de recoltat struguri, în condiţiile în care forţa de muncă este extrem de rară în perioadele de campanie.

Și Domeniile Lungu au beneficiat de programul de reconversie al viței-de-vie pe aproximativ o sută de hectare. „Restul suprafeţei am plantat-o şi din resurse proprii. Au apărut, şi dvs. ştiţi foarte bine, foarte multe crame cu suprafeţe de 100-250 de hectare, au apărut branduri noi în piaţă şi vinuri de foarte bună calitate și mi-ar face plăcere să cred că şi Crama Hermeziu de la Domeniile Lungu se încadrează în acel grup al noilor crame care au apărut în piaţă şi care îşi promovează vinurile de foarte bună calitate”, a afirmat investitorul ieșean.

Crama Hermeziu a fost construită din fonduri proprii şi, dincolo de terenuri, plantație și clădiri, s-a încercat crearea unei povești, a unui brand. Sunt șase ani de când au ieşit cu vin îmbuteliat în piaţă, au o cotă mică, dar o creştere constantă şi atenție crescută pentru calitatea vinului, mai ales că odată cu trecerea anilor o plantație de viță-de-vie poate să ofere o calitate crescută vinului.

Hermeziu este un nume cu rezonanță în zonă. Mama lui Costache Negruzzi făcea parte din familia mare de boieri Hermeziu și această moşie a fost administrată de descendenţii lui Costache Negruzzi până în ’45-’49 când a fost confiscată de sistemul politic al acelei vremi. „După anul 2000 s-a reconstituit dreptul de proprietate. Am avut în arendă întâi terenul, după aceea l-am cumpărat, şi pe acele terenuri am plantat numai culturi horticole, vie și livadă”, a specificat Vasile Lungu.

Vinurile scoase pe piață sub brandul Crama Hermeziu au fost medaliate la concursurile la care au participat, în anul 2014 aveau deja trei medalii pentru Chardonnay și Sauvignon Blanc. „La început am fost surprinşi să obţinem medalii la majoritatea concursurilor întâi naţionale, cum sunt Bachus (Vrancea), sau concursul de la Chișinău, la concursul de la București IWCB-VINARIUM, la VinVest Timișoara. Surprinderea a fost și mai mare când cu Busuioaca de Bohotin vinificată în roze și sec, Feteasca neagră roze, Feteasca albă am luat medalii la concursurile internaționale de la Berlin, Bruxelles, Londra, Franța. Sunt peste 200 de diplome şi medalii de aur și argint obținute până în prezent, atât la nivel intern, cât şi la nivel internațional. Am participat în Georgia, la Batumi, de unde ne-am întors cu medalii de aur şi de argint la vinurile noastre”, a detaliat inginerul Vasile Lungu.

Se adeverește că, podgoreanul are grijă mai mare atunci când podgoria e mai mică, atunci când nu trebuie să te îngrijești de sute sau mii de hectare cu viță-de-vie. Dar ca să ai rezultate bune, mai spune podgoreanul ieșean, ai nevoie și de specialişti cu pregătire profesională, care să-şi iubească meseria, dar şi să fie harnici pentru a putea aplica ceea ce au învăţat.

Depozitul frigorific crește veniturile

În primii ani, veniturile sunt mici în raport cu cheltuielile de înființare a plantațiilor horticole. Abia după anul 5-6 încep să se vadă roadele. Plantația pomicolă de la Domeniile Lungu este deja în anul 10, și la măr se obţine o producţie de 40-50 tone la hectar. „Dacă punem doar un leu sau 1,50 lei, un preţ mediu de valorificare, putem vedea că într-adevăr sunt culturi foarte, foarte valoroase, care înseamnă o cheltuială de 10.000 de lei pe hectar, dar la măr poți obține și 30.000-40.000 lei venit. De asemenea, dacă ai şi depozit frigorific şi poţi să vinzi producţia extrasezon în reţelele market-supermarket, atunci veniturile sunt şi mai mari. Acelaşi lucru se întâmplă şi la strugurii de masă”, a explicat inginerul agronom.

Legumele și fructele se păstrează la Domeniile Lungu într-un depozit frigorific cu o capacitate de 600 tone. Ținând cont că pe cele aproape 30 de hectare de livadă au nectarin, cais, piersic, prun, cireş, vişin, măr şi ceva păr, pot asigura 10-11 luni aprovizionarea supermarketurilor. Strugurii au însă o perioadă mult mai scurtă. Spre exemplu, anul acesta au valorificat strugurii până la final de ianuarie, dar merele din depozit vor ajunge până se vor coace primele soiuri, în iulie 2020. Produsele lor se găsesc în toată reţeaua Carrefour din judeţul Iaşi, unde aprovizionează din două în două zile cu fructe proaspete: mere în perioada rece, iar în sezonul de vară absolut tot ce înseamnă fruct proaspăt.

Importurile de fructe pot fi stopate prin reînființarea plantațiilor pomicole

Prin PNDR 2020 trebuiau înființate vreo 35.000 de hectare cu pomi fructiferi, având în vedere că potenţialul României legat de culturile horticole este extraordinar de bun. De asemenea, există posibilitatea construirii de depozite frigorifice cu bani europeni, individual ori prin asociații, cooperative agricole sau grupuri de producători. „Doar în felul ăsta putem stopa importurile din ţările vecine şi din Comunitatea Europeană, ştiind că terenul la noi este un teren fertil, un teren care poate da fructe cu aromă, cu savoare de cea mai bună calitate. Lucru dovedit de noi, deoarece fructele noastre sunt căutate pentru mirosul pe care-l au în lădiţa în care sunt ambalate. Aş solicita Guvernului, Parlamentului și tuturor celor care diriguiesc economia țării să aprobe un program pentru reînfiinţarea de plantaţii pomicole. Avem foarte mulţi versanţi, foarte multe dealuri cu foste livezi care se degradează în loc să fie cultivate cu specii pomicole pentru a fi valorificate în România. Va fi un câştig pentru toată lumea: şi pentru producător, şi pentru consumator, şi mai ales pentru bugetul României, unde toată lumea contribuie”, a precizat inginerul Vasile Lungu. O producție mare înseamnă și o contribuție substanțială la buget.

Soiurile de struguri pentru vin cultivate la Domeniile Lungu:

•       Traminer roz
•       Sauvignon Blanc
•       Chardonnay
•       Fetească neagră
•       Busuioacă de Bohotin
•       Riesling de Rhin
•       Fetească albă
•       Fetească regală
•       Cabernet Sauvignon

Soiurile de struguri de masă cultivate la Domeniile Lungu:

•       Muscat Hamburg
•       Muscat Adda
•       Victoria
•       Muscat timpuriu de București
•       Cardinal
•       Gellum
•       Regina viilor
•       Michel Palieri
  

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și viță-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

• La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;

• Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;

• Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;

• În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc., continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;

• În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;

• Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;

• Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;

• Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nu invers, cum s-a mai întâmplat;

• Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;

• Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

Așa cum i-a obișnuit pe fermieri, producătorul scandinav de utilaje agricole premium din localitatea Väderstad - Suedia a lansat pe piață încă o piesă valoroasă pentru agricultura de astăzi, confirmându-și încă o dată supremația tehnologică atât în agricultura mondială, cât mai ales în agricultura românească. Noua daltă Marathon 15/25 garantează o adâncime de lucru constantă în solurile grele, compactate, afectate de secetă. Împreună cu dalta mai mare Marathon 25/35, această familie de dălți este acum completă. Dalta Marathon 15/25 este disponibilă începând cu 1 iunie 2020 pentru cultivatoarele NZ Mounted și NZ Aggressive. În plus, este disponibilă și pentru Concorde.

Cu o experiență de aproape 60 de ani de dezvoltare continuă, avansul tehnologic considerabil al Väderstad reprezintă astăzi un reper de necontestat al centrelor de cercetare din industria agricolă mondială, iar acest lucru nu poate decât să-i facă mândri pe suedezi și pe fermierii români care exploatează aceste mașini de calibru superior. Dalta Marathon 15/25 vine să completeze linia de piese de uzură și dalta Marathon 25/35 introdusă în 2018.

„Chiar dacă are dimensiuni mai mici decât sora sa 25/35, aceasta este o daltă extrem de dură. Are un vârf îngust de doar 15 milimetri, cu o formă ascuțită, ceea ce înseamnă că poate menține adâncimea de lucru chiar și în condiții dure de sol cu ​​argilă grea. Are o capacitate de penetrare a solului și mai mare decât Marathon 25/35”, precizează Magnus Samuelsson, dezvoltatorul conceptului de la Väderstad.

Dalta 15/25 este reglabilă în înălțime, fiecare piesă poate fi setată în cinci poziții diferite. Ca toate celelalte piese Marathon din această familie, Marathon 15/25 are un vârf din carbură de wolfram, un material extrem de dur și de durabil. Este produs prin amestecarea carburii de wolfram cu cobalt sau nichel la temperaturi foarte ridicate, pentru a crea unul dintre cele mai dure materiale de pe piață. De aceea, o daltă Marathon durează de zece ori mai mult decât o daltă obișnuită.

„O mașină Väderstad echipată cu dălți Marathon garantează menținerea adâncimii de lucru timp îndelungat. Acest beneficiu este extrem de important, datorită faptului că adâncimile diferite de lucru au un impact direct asupra rezultatelor semănatului, influențând răsărirea plantelor. Cu o adâncime de lucru de patru centimetri, fiecare abatere de centimetru are un impact direct asupra randamentului plantelor. Prin urmare, importanța acestora  nu trebuie subestimată”, punctează Magnus Samuelsson.

Producătorul suedez din orașul Väderstad este cunoscut pentru calitatea înaltă a utilajelor și a pieselor din care sunt făcute. „Producția noastră proprie de piese de uzură este unică pe piață și îi conferă companiei constructoare Väderstad controlul deplin asupra procesului. Suntem încrezători în calitatea produselor noastre și, desigur, dorim ca și clienții noștri să se simtă în siguranță în alegerea Väderstad ca partener”, spune Mattias Hovnert, director de vânzări și marketing la Väderstad.

Marcajul V-55 de pe piesele originale Väderstad este o marcă a oțelului suedez de înaltă calitate Väderstad. Numărul 55 reprezintă duritatea măsurată în unitatea Rockwell C HRC. Această structură unică de material face posibilă împingerea nivelului de duritate de la standardul industrial HRC 47-48 la HRC 55, păstrând în același timp o rezistență la șoc foarte intensă.

BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA