În ceea ce privește producția vegetală, seceta și căldura sunt factori limitativi. Ca urmare a schimbărilor climatice, situațiile meteorologice extreme apar din ce în ce mai frecvent. Pentru a preveni, respectiv a evita consecințele negative asupra recoltelor, una dintre metode este semănatul direct.

Însămânțarea directă presupune destul de multe lucruri de luat în considerare. În opinia lui Michael Horsch, semănatul direct nu este o chestiune de tehnologie, ci importante sunt structura bună a solului, rotația echilibrată, buna acoperire a solului și durata semănatului. „Noi, cei de la Horsch, ne ocupăm de însămânțare directă de 40 de ani. Cu toate suișurile și coborâșurile.”

În trecutul recent, în Europa, semănatul direct a fost utilizat în principal ca argument pentru formarea humusului. Combinația dintre a nu prelucra solul și plantarea culturilor intercalate poate crește ponderea substanței organice în sol. Dacă aruncăm o privire mai atentă la însămânțarea directă, în întreaga lume, vom găsi cele mai diferite motivații: în regiunile uscate accentul se pune în mod clar pe economisirea apei. În regiunile calde, parțial subtropicale, solul trebuie acoperit astfel încât temperatura solului să nu crească într-un interval care dăunează plantei. În zonele cu precipitații mari este nevoie în special de semănat direct și de o acoperire a solului pentru a preveni eroziunea. Și să nu uităm de piețele cu producții foarte scăzute: reducerea costurilor prin semănatul direct este un alt argument.

Metodă de economisire a apei

Potrivit lui Michael Horsch, fermierii trebuie să acorde o mai mare atenție subiectelor legate de tot ceea ce ține de miriști pentru a găsi o metodă optimă. Din cauza schimbărilor climatice și a valurilor de căldură extreme (35–40%) din ultimii ani, de care unii fermieri încă își fac griji, agricultorii se gândesc din ce în ce mai mult la subiectul însămânțare directă și cultivarea economisitoare de apă. Această problemă afectează, în special, părți din Ungaria, România și Bulgaria. De ce ar putea fi însămânțarea directă o soluție (cel puțin parțial)? „Să luăm ca exemplu țările menționate mai sus. Porumbul, grâul de toamnă, rapița de toamnă și floarea-soarelui sunt principalele culturi. După rapiță/floarea-soarelui, când încă este foarte uscat, în septembrie și octombrie, ar fi potrivit să se semene grâu cu Avatar, după o trecere cu Cultro. Și după porumb, în mod normal, se poate semăna destul de bine grâu cu o semănătoare cu brăzdare cu un singur disc, cu condiția să nu fie prea multe paie pe câmp. În acest caz, mai întâi trebuie încorporate puțin paiele, de exemplu cu o grapă cu discuri. În cazul în care se dorește să se semene porumb primăvara – acest lucru se face de exemplu în Brazilia, trebuie să luați decizii de la caz la caz, deoarece dacă temperatura solului rămâne prea scăzută, este un risc!”

Solul acoperit

Câmpurile cultivate de culoare închisă nu reflectă radiația solară la fel ca acelea necultivate sau acoperite. Ele absorb razele solare și se încălzesc mai repede. Acest lucru, desigur, depinde de tipul de sol. Astfel, de exemplu, solurile maro închis, aproape negre se încălzesc considerabil mai repede decât solurile deschise sau chiar ușor roșii. „Presupunem că dacă acoperim solul cu reziduuri de plante se îmbunătățește protecția solului. Pentru că se reduce evaporarea, crește capacitatea de reținere a apei și se reduce eroziunea”, spune Michael Horsch. Acest lucru este, de asemenea, avantajos pentru germinare și dezvoltarea rădăcinilor, adică o cultură se poate dezvolta mai bine dacă solul nu are tendința de a fi supraîncălzit. „În special primăvara, poate exista o linie fină între aceste afirmații, deoarece există regiuni în care este posibil ca solul să nu atingă temperatura minimă. Ceea ce este bun pe de o parte poate fi și un dezavantaj, pe de altă parte, dacă solul nu se încălzește suficient.” Dacă este prea cald în sol, nu mai este posibilă germinarea și dezvoltarea sigură a rădăcinilor plantei.

Odată ce temperatura minimă a fost atinsă, planta încetează să crească. Dacă temperatura chiar este depășită într-o măsură prea mare astfel încât proteinele să degenereze, dezvoltarea plantelor este complet compromisă. În unele regiuni, care se luptă cu căldura extremă, aceasta este o mare provocare. Un alt avantaj al acoperirii solului este că păstrează umiditatea care este adusă la suprafață în stratul superior al solului. Se creează astfel un fel de microclimat în care umiditatea reziduală se acumulează în stratul vegetal și asigură o bună răsărire.

„Trebuie doar să treci desculț printr-o cultură de grâu fără reziduuri la suprafață, în luna iunie sau iulie. Chiar dacă populația este densă, îți arde picioarele pe solul argilos negru – deși solul este acoperit cu plante în creștere. Aceasta arată că există o legătură și că o populație rezistă mai bine dacă la suprafață se află reziduuri. O altă problemă pe care am observat-o este că dacă paiele din miriște sunt prea lungi, respectiv dacă paiele rămân prea mult timp pe câmp, printre altele șoarecii se simt foarte confortabil. Am văzut asta recent, în România. Rapița nu arăta prea rău, însă pe câmp era o gaură pentru șoareci lângă alta! Același lucru este valabil și pentru melci. Dacă există paie prea lungi și umiditate prea mare pentru o perioadă lungă, melcii devorează rapița, grâul etc.”, arată Michael Horsch.

Semănatul direct și culturile intercalate

Înființarea unei culturi intercalate înainte de semănatul direct este întotdeauna de preferat. Însă o condiție prealabilă este ca aceste culturi intermediare să se potrivească și să fie asigurată suficientă apă. Culturile intercalate pot contribui la creșterea conținutului de humus al solului. Mai mult, un alt membru de rotație poate separa întotdeauna fitosanitar cultura anterioară de culturile următoare. „În agricultura convențională, această separare se face prin prelucrarea solului”, precizează Michaela Horsch. Dacă precipitațiile totale sunt scăzute, fermierii, desigur, își pun întrebarea dacă culturile nu au nevoie de apă suplimentară. „Este evident că acest lucru pur și simplu nu este posibil în unele regiuni. Căci dacă vara nu plouă în pauza de cultivare, nici culturile intercalate nu cresc și, prin urmare, nu are sens să le cultivăm.”

Cum puteți opri în mod activ creșterea unei culturi intermediare? Acest lucru se poate face fie prin îngheț, fie cu ajutorul rolelor cu cuțite/gheare, fie prin utilizarea de glifosat. „În acest caz, trebuie verificat ce metodă are sens în fiecare regiune, deoarece în Europa utilizarea glifosatului nu va mai fi în curând o opțiune, astfel încât vor fi necesare alte măsuri pentru a opri creșterea.”

O altă întrebare care se pune întotdeauna când se vorbește despre semănatul direct este dacă aceasta se află în incompatibilitate cu prelucrarea solului. Deloc – ba chiar dimpotrivă! „După părerea mea, o combinație a ambelor ar putea fi chiar cheia viitorului. Motivele sunt diverse. Pe de o parte, vedem că însămânțarea directă implică producții mari doar dacă structura solului este foarte bună. După cum am menționat deja, se poate obține o structură bună a solului cu ajutorul culturilor intercalate. Dar există și situații în care nu există timp pentru a îmbunătăți solul cu aceste culturi. În acest caz, desigur, are sens să afânăm solul, astfel încât rădăcinile să poată crește adânc și să ajungă la apa din subsol. Am observat că până și în țări precum Brazilia, în care însămânțarea directă este practicată curent de ani de zile, solul este afânat mai adânc, la 30–40 cm, pe măsură ce solul, în pofida culturii intermediare, este compactat”, arată Michael Horsch.

Dar în ce direcție o va lua subiectul semănatului direct în Europa? Are aceasta un viitor aici? „Trebuie să acționăm pornind de la ipoteza că extremele meteorologice vor fi din ce în ce mai multe și că vom avea ani mai călduroși și secetoși. Nu cred că vom vedea doar un semănat direct pur, adică fără niciun fel de prelucrare a solului, în condițiile noastre de climă. După părerea mea, fermele va trebui să își pregătească solurile pentru a putea însămânța direct în anii secetoși, dacă este necesar. Aceasta înseamnă: întotdeauna paie perfect distribuite, tulpinile de cereale din miriști cât mai scurte, evitarea, respectiv reducerea considerabilă a compactării/a urmelor în timpul recoltării (de exemplu, utilizând CTF)”, conchide proprietarul producătorului german de mașini agricole Horsch.

Material furnizat de Mewi, companie care reprezintă marca Horsch în România

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită prelungirea termenului limită de recoltare a tomatelor până la data de 31 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în programul de susținere a producției de roșii din spațiile protejate. De asemenea, producătorii din sectorul horticol mai cer Ministerului Agriculturii înființarea unei direcții de horticultură în cadrul MADR, direcție necesară pentru a dezvolta programe și politici adecvate sectorului.

„În urma analizei situației cultivatorilor de tomate înscriși în Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate, de către Departamentul de Horticultură al Uniunii Salvăm Țăranul Român, pe baza informațiilor venite de la membrii noștri din țară, de la fermierii înscriși în program și chiar de la autorități locale, s-a ajuns la concluzia că foarte mulți fermieri înscriși în program riscă să nu îndeplinească cerința impusă în program de a comercializa cantitatea minimă cerută pentru a fi eligibili (3.000 kg/1.000mp) din cauză că temperaturile diurne, dar mai ales cele nocturne din luna februarie până la jumătatea lunii iunie s-au aflat cu mult sub media normală pentru această perioadă, lucru confirmat de ANM prin caracterizările lunare emise. Temperaturile au avut valori de la 10 grade până la 2 grade. Au fost și două perioade de minimum 5 zile când temperaturile nocturne în lunile aprilie și mai au coborât până la minus 10 grade Celsius. Totodată, au fost perioade foarte mari de timp cu nebulozitate atmosferică, peste 75%, în perioada februarie – iunie. Toate acestea au avut ca efect dezvoltarea mult mai înceată a plantelor, avortarea florilor, creșterea dezechilibrată, apariția bolilor de tip mană, făinare și putregaiuri și bineînțeles deprecierea cantitativă și calitativă a tomatelor, ducând la recoltarea întârziată a fructelor. Conform ANM am avut cele mai scăzute temperaturi din ultimii 50 ani, fiind emise și avertizări meteo în acest sens”, arată Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) din județul Olt.

Reprezentantul producătorilor punctează că programul se adresează tuturor cultivatorilor de tomate în spații protejate din țară, cu sau fără sisteme de încălzire. Potrivit lui Ion Păunel, doar 1% din producătorii înscriși în program au sisteme de încălzire în sere și solarii. „Se știe faptul că timpurietatea unei plante este dată de suma gradelor de căldură acumulate pe o perioadă determinată de timp, deci în cazul nostru perioada de recoltare a fost decalată cu cel puțin 20-30 zile. De aceea solicităm Ministerului Agriculturii și Guvernului României prelungirea termenului de recoltare până la 31 iulie 2023. Și, desigur, pentru a stimula producția de tomate și a nu dezechilibra piața în lipsa acestora în perioadele în care în România se poate produce în mod tradițional fără a mai crea blocaje sau supraproducții. Totodată, siguranța și securitatea alimentară trebuie să primeze, iar fermierii să nu fie constrânși să aplice tratamente și tehnologii neadecvate pentru maturare”, a conchis Ion Păunel, președintele SPA Olt.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vă mai amintiți de „marile” afaceri cu struți din vremea preaderării la UE? Pe scurt, au fost un fel de Caritas, iar când s-a ajuns la valorificarea cărnii și a ouălor s-a blocat totul, la momentul respectiv țara noastră nefiind pregătită cu abatoare sau consumatori pentru struți. Și mai am exemple cu viermi, râme, paulownia.

Ei bine, acum suntem în perioada „verde”, iubim culoarea asta și vrem să fim „verzi”, cancan.

Toată lumea a dat iama în fotovoltaice. Însă, cu concursul autorităților, fără cap, panourile se pun oriunde, oricum, neținându-se cont de vreo logică, se fac parcuri de panouri fotovoltaice pe terenurile agricole productive. Adică, fix pe acele pământuri care ar putea să ne asigure hrana. Probabil că vom mânca energie electrică. Altfel, nu înțeleg cum legislația permite așa ceva. Mai ales că sunt terenuri destule care nu-s bune pentru agricultură. Dar, cum am zis, legea permite, pentru că legiuitorii români sunt ocupați cu cancanul în Parlament. Cancan vom înghiți în continuare, așa cum facem de trei decenii, atâta poate clasa politică dâmbovițeană. Ori poate că legiuitorii, parlamentarii români, doar vor să pară nepricepuți, iar legislația iese intenționat cu portițe prin care se pot strecura cei puși pe căpătuială rapidă, fără a se gândi la viitor.

Terenurile destinate agriculturii trebuie să rămână în agricultură, nu trebuie să devină parcuri fotovoltaice. Oricât de ieftin ne-am lumina, nu ne ține de foame.

Am fost recent într-o fermă din județul Dolj. Lângă sediul exploatației agricole, care se află în câmp, la marginea satului, am văzut multe panouri fotovoltaice. Am crezut că parcul respectiv aparține fermierului. Nicidecum. Acel teren a fost vândut de proprietari unor investitori în energie verde. Teren productiv vândut pe bani mulți, pământ scos din circuitul agricol. O suprafață mare pe care nu se va mai produce hrană pentru oameni sau pentru animale.

Autoritățile tot trâmbițează despre securitate, siguranță alimentară... Cancan politic.

Și, totuși, cum e posibil ca pe terenuri fertile să se construiască parcuri fotovoltaice? Mai ales că legea nu dă voie să se întâmple asta pe terenuri arabile din clasele de fertilitate 1 și 2. Se pare că există și fermieri care nu pot refuza zeci de mii de euro pentru un hectar, iar autoritățile locale „ajută” și proprietarii de terenuri și investitorii în energie regenerabilă. Primăriile sunt cele care își dau acordul pentru scoaterea din extravilan și aducerea în intravilan a terenurilor. Cum este stabilită clasa de fertilitate în astfel de situații, nu sunt în măsură să răspund.

Primesc semnale de la fermieri care transmit că, mai nou, izlazurile comunale devin parcuri fotovoltaice. Un agricultor din județul Călărași îmi zicea deunăzi: „Veniți să vă arăt niște parcuri frumoase, cu panouri fotovoltaice, pe terenuri cu grade de fertilitate 1 și 2, unde produceam în ani normali și 9 tone de grâu. Cine demonstrează că sunt ilegale? Sunt făcute și gata, sute, chiar mii de hectare de teren bun sunt ocupate treptat de aceste panouri. Cât a fost legea cu interzicerea construirii acestor parcuri nu s-a mai făcut un metru pătrat, iar când s-a modificat legislația anul trecut, cică să se construiască doar pe terenuri cu grad de fertilitate scăzut, toți băieții deștepți au vândut terenurile pentru așa ceva”.

Problema mare, zic specialiștii, va apărea când rețeaua va fi supraîncărcată, blocând întreaga producție. În acel moment, întregul sistem energetic național va fi dat peste cap, fotovoltaicele nu mai produc nimic folositor, totul se va transforma în pierdere.

De câțiva ani, fermierii semnalează problemele generate de construirea parcurilor fotovoltaice și montarea eolienelor de-a valma, fără cap, fără a se gândi cineva la viitor. Decidenții de la București sunt surzi. Interese… financiare. Ei vor găsi, cu siguranță, ceva de mâncare. Noi… vom mânca o dată la patru-cinci ani făină, ulei, ouă, din găleți.

Cui îi pasă?

Momentan, unii se bucură la niște mărunțiș, alții fac averi, iar peste ani toți ne vom aminti mesele îmbelșugate de azi în zgomotul asurzitor al propriilor intestine. Pentru că azi dăm pământul roditor pe-o tichie de mărgăritar.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Compania Agreena anunță rezultatele celui de-al doilea an de recoltă și a doua plată anuală anticipată pentru fermierii participanți în programul AgreenaCarbon.  Compania își concentrează activitatea pe impactul climatic și tehnologie financiară, având cea mai mare platformă de certificare a carbonului din sol la nivel global.

În anul de recoltă 2022, numărul de hectare înscrise în programul AgreenaCarbon s-a mărit de zece ori față de anul precedent, iar numărul fermierilor participanți a crescut de patru ori. Utilizând un sistem modern de cuantificare a carbonului din sol, Agreena este compania care plătește cele mai mari stimulente fermierilor, între 32 și 36 de euro pe certificatul anticipat de carbon în funcție de regiune, ceea ce reprezintă o creștere de până la 45% față de anul trecut.

Compania este un pionier în crearea de sisteme naturale de eliminare a carbonului și stocarea acestuia în sol. Certificatele vor fi disponibile în curând pe piață pentru companiile care doresc să sprijine tranziția fermierilor către practici care contribuie la combaterea schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a viitorului securității alimentare.

Stocarea carbonului în sol este considerată una dintre soluțiile de top pentru extinderea acțiunii împotriva schimbărilor climatice, datorită accesibilității și impactului imediat pe care îl poate avea, obstacolul principal în calea adoptării fiind reprezentat de costurile ridicate pentru fermieri. Pentru a converti tranziția fermierilor către practicile agricole regenerative în certificate de carbon de înaltă calitate, Agreena generează un nou flux de venituri pentru fermieri prin valorificarea pieței voluntare a carbonului. Astfel, 20% din creșterea anuală a numărului de hectare din portofoliul Agreena a provenit de la fermierii membri care au adăugat mai mult teren agricol în program.

„Agreena introduce pe piață o nouă categorie de certificate de carbon și va dura o perioadă pentru ca aceasta să se dezvolte și să se extindă, însă fermierii nu așteaptă, aceștia au nevoie de o plată fiabilă și rapidă pentru a-și acoperi eforturile investite în tranziția practicilor regenerative. De aceea, Agreena își asumă un risc calculat și plătește fermierii în fiecare an de recoltă. Cu toate acestea, certificatele de carbon sunt doar o parte a soluției și este nevoie de un cumul de stimulente pentru ca fermierii din întreaga lume să facă tranziția spre practici regenerative”, a declarat Simon Haldrup, CEO Agreena.

Fermierii și companiile care își bazează activitatea pe certificatele de carbon pentru a reduce gazele cu efect de seră se află în momente diferite de timp. Vânzările certificatelor de carbon pot dura un an sau mai mult după ce impactul a fost certificat. Fermierii înscriși în programul Agreena pot decide cum ar dori să folosească certificatele pe care le generează, iar una dintre aceste opțiuni este să fie plătiți imediat după încheierea anului de recoltare pentru a-și acoperi costurile inițiale. Plata anticipată se bazează pe prețurile pieței la momentul respectiv. Creșterea pieței voluntare de carbon și prețurile pentru certificatele de carbon de înaltă calitate continuă să crească, iar orice avantaj venit din vânzarea certificatelor direct de către Agreena este împărțit cu fermierul.

Fermierii se pot înscrie în programul Agreena pentru anul de recoltă 2023 până la 30 iunie

Certificatele de carbon Agreena sunt rezultatul faptului că fermierii iau măsuri pentru a stoca carbon suplimentar din atmosferă în solurile lor și, în același timp, pentru a-și reduce propriile emisii prin practici agricole precum no-till. Compania a dezvoltat un program care este în concordanță cu cea mai recentă abordare IPCC și cu principiile recunoscute ale pieței voluntare de carbon și a construit relații cu partenerii agricoli și fermierii din Europa.

Recent, Agreena și-a lărgit activitatea corporativă care gestiona doar vânzările de certificate, soluțiile MRV și de risc. În prezent, Agreena lucrează și cu cumpărătorii de certificate pentru a adapta, structura și crește portofoliul companiei, modelat după activele deja vândute și tranzacționate pe piețele financiare tradiționale.

„Prima noastră recoltă de certificate de carbon de înaltă calitate provine de la fermieri din Europa Centrală și tocmai a fost pusă la dispoziție pentru o prevânzare în cantitate limitată. Suntem încântați să putem facilita participarea companiilor în sprijinirea finanțării acestei tranziții pentru fermieri”, a subliniat  Frederik Aagaard, directorul Piețelor Carbonului Agreena.

Fermierii se pot înscrie în programul Agreena pentru anul de recoltă 2023 până la data de 30 iunie și astfel se poate calcula potențialul de câștig, completând formularul de pe site-ul Agreena. Mai multe informații despre program și cum funcționează acesta pot fi găsite aici.

Agreena anticipează că, pe măsură ce piața voluntară de carbon va continua să se dezvolte, piața va vedea evoluții continue legate de certificare și noi standarde. Portofoliul Agreena de certificate de reducere a gazelor cu efect de seră și de eliminare a carbonului este acreditat conform standardului ISO 14064-2 și în prezent este în curs de certificare Verra VCS.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!