Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară a declarat într-o dezbatere organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti că România ar trebui să nu mai importe soia modificată genetic atâta timp cât fermierii din ţara noastră nu au voie să o cultive. 'De ce suntem obligaţi să importăm soia modificată genetic, iar agricultorului român îi este interzis să cultive soia modificată genetic şi se spune că este dăunătoare sănătăţii consumatorului. Dacă produsele modificate genetic reprezintă un pericol pentru sănătate, trebuie să fie interzise importurile de produse modificate genetic, iar dacă se consideră că plantele modificate genetic nu sunt dăunătoare sănătăţii, trebuie să fiu lăsat să le cultiv. România are un potenţial uriaş la culturile de soia. La ora actuală, României i s-a creat, la nivelul Uniunii Europene, un dezavantaj major, prin interdicţia de a cultiva soia modificată genetic. România a fost un mare producător de soia în Europa, iar costurile de producere sunt net superioare ca avantaje, faţă de costurile la soia de import', a spus Minea. Importurile din Europa se ridică la 40 de milioane de tone conform statisticilor, în România intrând peste 500.000 de tone de astfel de produse, cu precădere porumb şi soia. De asemenea Comisia Europeană a aprobat propunerea privind reforma inustriei agroalimentare, legislaţia fiind mult mai compactă pentru unele sectoare acest lucru nefiind pe placul preşedintelui Uniunii Crescătorilor de Păsări din România care s-a arătat deranjat de faptul că revizuirea s-a făcut foarte repede fără a se da posibilitatea operatorilor români din domeniul agroalimentar să îşi expună punctul de vedere. 'Cred că timpul de la criza calului până la adoptarea noilor acte legislative a fost prea scurt şi nu am avut posibilitatea să prezentăm poziţia sectorului faţă de noile reglementări', a spus Ilie Van.

Dana Simion, șef Unitate Direcția Sănătate și Protecția Consumatorilor a Comisiei Europene a declarat că fructele și legumele sunt cele mai urmărite în comerțul intracomunitar. 'După cum se poate constata din Raportul anual pe 2012 al Direcţiei, fructele şi legumele, cu un total de 716 acţiuni, reprezintă categoria cu cel mai mare grad de urmărire în Uniunea Europeană. Pe locul doi se află peştele şi produsele de peşte, cu 373 de acţiuni. Urmează nucile şi alunele, produsele din nuci şi alune şi seminţele, cu 329 de acţiuni, şi carnea şi produsele din carne, cu 289 de acţiuni. De asemenea, 289 de acţiuni au privit urmărirea materialelor de contact alimentar, care pot dăuna sănătăţii consumatorilor', a arătat Dana Simion. De asemenea legislația europeană în domeniu a fost consolidată și simplificată aducându-le avantaje consumatorilor, operatorilor dar și procesatorilor. 'Revizuirea legislaţiei aduce avantaje la nivelul categoriilor de consumatori, cetăţeni, operatori şi procesatori. Avantajele privesc un mai bun control privind sănătatea cetăţenilor şi animalelor împotriva bolilor ce se pot transmite la om, printr-un control al riscurilor mai eficient, o mai bună protecţie a plantelor, o mai bună protecţie a peisajelor, a grădinilor publice şi private, utilizarea redusă a pesticidelor, emiterea paşaportului fitosanitar de către fermier, după obţinerea avizelor necesare, acordarea de compensaţii financiare sporite şi scutirea majorităţii agricultorilor de la taxe, în cazul controalelor oficiale. Avantajele îi privesc şi pe operatorii economici, prin regruparea pieţelor, crearea unui registru comun şi emiterea unui singur document de certificare care să combine paşaportul fitosanitar şi eticheta oficială. Procesatorii vor beneficia şi ei prin armonizarea conceptului de zonă protejată, care va fi aliniat la conceptul de zonă liberă. De asemenea, va fi introdus conceptul de bonus-malus, pentru operatorii care respectă normele. Organismele modificate genetic nu fac parte din revizuirea acestui act legislativ', a explicat oficialul european. Comisia Europeană a aprobat propunerea privind reforma inustriei agroalimentare, legislaţia fiind mult mai compactă pentru unele sectoare, ajungându-se de la 1500 de pagini la 500. 'Nu s-a renunţat la prevederi, prin revizuirea legislaţiei, ci mai multe directive vor fi introduse într-un regulament. Actele de bază nu mai cuprind toate detaliile tehnice, ci numai detaliile de bază, iar detaliile tehnice vor fi incluse în legislaţia suplimentară', a precizat Dana Simion. Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a organizat o sesiune de informare intitulată "Animale, Plante, Controale oficiale: Norme mai inteligente pentru produse mai sigure" cu ajutorul căreia se dorește întărirea măsurilor de siguranță pentru tot sectorul agroalimentar.