La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, pe 14 mai 2025, are loc Festivalul Produsului Tradițional, cu parada portului popular, jurizări și degustări de bunătăți tradiționale, cu rețete culese de studenți din 12 județe, în organizarea Facultății de Agricultură. Evenimentul ajuns la ediția a XVIII-a este susținut de studenții din anul IV de la Ingineria mediului, în cadrul cursului de Controlul și Certificarea Produselor, coordonat de conf. dr. Avram Fițiu.

Festivalul Produsului Tradițional se desfășoară la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate din campusul USAMV Cluj-Napoca, iar vizitatorii vor fi martorii unei sărbători a gustului, memoriei și tradițiilor românești.

Studenții își vor prezenta porturile populare, dar și produsele tradiționale din locurile natale, inclusiv caietele de sarcini ale rețetelor, care vor fi jurizate de profesori, alături de specialiști în gastronomie și tradiții populare.

„Festivalul nostru este deja o tradiție, care readuce în prim-plan rețetele locale ale bucătăriei românești, rețete care sunt culese chiar de către studenți. Ei dobândesc astfel mai multe competențe: certificare și control de ferme și gospodării ecologice; elaborare caiete de sarcini pentru produse agricole/alimentare tradiționale; elaborare proceduri de certificare produse montane; certificare locală și etică a produselor; elaborare caiete de sarcini pentru produse DOP (Denumire de Origine Protejată), IGP (Indicație de Protecție Geografică) și TSG (Specialitate Garantată), prin desfășurarea unei activități practice în localitatea de origine a familiei. Obiectivul acestei activități pedagogice vizează scoaterea din uitare a gastronomiei tradiționale țărănești, dar și formarea unui absolvent USAMV Cluj-Napoca ca specialist în construcția de demersuri de marketing agricultural”, explică coordonatorul evenimentului, conf. dr. Avram Fițiu (Facultatea de Agricultură).

Vor fi prezentate spre jurizare și degustare rețete tradiționale, culese din județele Mureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Maramureș, Alba, Sibiu, Cluj, Harghita, Suceava, Neamț, Argeș, între care amintim celtă șvăbească, urdoici dulci, vărzar de Maramureș, mălai dulce cu prune uscate, virșli de oaie, cici fierți în zeama de fasole, aranygaluska, găină umplută de nuntă, alivencă de Bilbor, zacuscă de Tihău, sfinți (mucenici moldovenești), chișcă de porc cu păsat, carne de porc în cir, magiun de prune Topoloveni.

„Vă invităm așadar să descoperiți sufletul României prin gust, port și poveste, să fiți parte dintr-o manifestare vie a identității noastre culturale, un act de diplomație gustativă, prin care tânăra generație readuce în actualitate comoara culinară a satului românesc. Prin rețetele autentice și caietele de sarcini riguroase, studenții devin ambasadori ai unui patrimoniu alimentar viu, capabil să genereze respect internațional și atașament emoțional profund. Parada portului popular, jurizată cu profesionalism de catre specialiști în domeniu, completează tabloul unei Românii care își afirmă identitatea cu eleganță și mândrie, prin ceea ce are mai curat și mai autentic. Acest festival este o formă de soft power cultural, care transformă tradiția în punte de dialog și recunoaștere agroculturală internațională”, transmite conf. dr. Avram Fițiu.

Evenimentul va fi deschis la ora 10.00 de către conducerea USAMV Cluj-Napoca, după care membrii juriului vor degusta și evalua produsele prezentate de către studenți, iar apoi vor fi prezentate caietele de sarcini ale rețelor tradiționale. Ca la fiecare ediție, este așteptat la festival și publicul larg, care va avea acces la degustări și discuții cu participanții după ora 12.00, când se încheie jurizarea.

Studenții și produselor prezentate de către aceștia la Festivalul Produsului Tradițional, 14 mai 2025:

1. Crăciun Anca Laura Maria -  Pălăneț din Sânpetru de Câmpie, jud. Mureș

2. Kinal Orsolya-Gabriella - Celtă șvăbească, sat Moftinu Mare, jud. Satu Mare

3. Rontea Diana-Maria - Urdoici dulci, comuna Rodna, jud. Bistrița-Năsăud

4. Druță Cristina – „Mosocoarne” din comuna Motiș, jud. Sălaj

5. Ștefanca Loredana-Mariana Oana - Vărzar de Maramureș, comuna Bârsana, jud. Maramureș

6. Marinca Vlăduț-Petru - Miel umplut, sat Breb, jud. Maramureș

7. Bunea Ioana Maria - Pupuri cu varză, Blaj, jud. Alba

8. Cosma Patrick-Valentin - Mălai dulce cu prune uscate, comuna Budești, jud. Maramureș

9. Elekes Deborah Gertrude-Alice - Strudli cu silvoiță din satul Sanislău, jud. Satu Mare

10. Hada Andrei - Virșli de oaie, comuna Ighiu, jud. Alba

11. Horja Remus-Adrian - Cici fierți în zeama de fasole, Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj

12. Kallai Lorand - Bulz, sat Arpașul de Sus, jud. Sibiu

13. Kovács Márk-Ferencz - Cozonac dulce, sat Izvorul Crișului, jud. Cluj

14. Lukacs Henrietta - Aranygaluska (Găluște aurii), comuna Craidorolț, jud. Satu Mare

15. Miel Danaris Georgiana - Langalău, sat Lucăceni, jud. Satu Mare

16. Prașca Ionuț-Andrei - Pături cu brânză, sat Colibița, jud. Bistrița-Năsăud

17. Rednic Ioana-Valentina - Găină umplută de nuntă, comuna Bârsana, jud. Maramureș

18. Rusu Bianca-Raluca - Turtă dulce, comuna Vișinelu, jud. Mureș

19. Sebaș Valentin - Plăcinte în cuptor cu lemne, sat Țelna, jud. Alba

20. Szanto Rares Vasile - Zamă de verze, sat Rona, jud. Sălaj

21. Vancea Ovidiu - Gomboți cu prune, Ocna Mureș, jud. Alba

22. Vlaicu Gabriela-Maria - Bulgărași de zăpadă, comuna Sânmihaiul-Almașului, jud. Sălaj

23. Cifu Andreea - Alivencă de Bilbor, comuna Bilbor, jud. Harghita

24. Brîndușan Florin-Junior - Burger tradițional, jud. Satu Mare

25. Cheregi Izabela - Palențe împletite cu brânză, Cehei, jud. Salaj

26. Turc Renata-Natalia - Zacuscă de Tihău, jud. Sălaj

27. Varga Paula - Brânză telemea – Bârsana, jud. Maramureș

28. Bunea Diana Nicoleta - Sfinți (Mucenici moldovenești) – Piatra Neamț, jud. Neamț

29. Oprea Mihaela Rodica - Chișcă de porc cu păsat - sat Chechiș, jud. Sălaj

30. Gabor Adela - Pancove ardelenești, Nadășu, jud. Cluj

31. Pop Simona Raluca - Gomboți cu poame, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud

32. Strajescu Mihai-Bogdan - Carne de porc în cir, Turda, jud. Cluj

33. Dan Andreea Alexandra - Plăcinte cu lobodă și brânză de oaie – Iara, jud. Cluj

34. Bucureștean Adrian - Balmoș moțesc din Marna Nouǎ, comuna Sanislǎu, jud Satu Mare

35. Tamaș Ioan Eugen - Mălai dulce de Dej, jud. Cluj

36. Lucaciu (Pop) Cosmina Maria - Cocă cu prune, varză și brânză, Urmeniș, jud. Bistrița-Năsăud

37. Carpineanu Călin - Cozonac bucovinean de Suceava, jud. Suceava

38. Scurtea Andrei - Magiun de prune Topoloveni, jud. Argeș

39. Șerban Dorothea - Balmoș, Mediaș, jud. Sibiu

40. Nemeș Septimiu Sever – Drob de miel în prapure cu leurdă și urzici, Cojocna, jud. Cluj

Program:

10:00 - 10:15 Deschidere oficială eveniment;

10:15 - 11:00 Parada portului popular, urmată de jurizarea acestuia de către specialiști în domeniu;

11:00 - 12:00 Jurizare produse;

12:00 - 18:00 Degustare de produse de către invitați și vizitatori; prezentare de caiete de sarcini; spectacol muzică populară.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță anularea sesiunii de înscriere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate, destinat producătorilor agricoli persoane fizice, program mult așteptat de agricultori încă din toamna trecută.

Luni, 12 mai 2025, la ora 10 s-a dat startul înscierii agricultorilor în program. Doar că, în scurt timp, aplicația informatică s-a blocat. Ne-au scris fermierii că nici n-au apucat să descarce cererea. Însă, au fost și norocoși, având în vedere că în două-trei minute fondurile erau deja epuizate, conform mesajului transmis de aplicație.

„Din cauza problemelor tehnice apărute în cadrul sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul Rabla pentru Tractoare, care a debutat astăzi la ora 10:00, generate de suprasolicitarea aplicației informatice, am decis anularea acestei sesiuni. Deși aplicația a permis înregistrarea cererilor într-un interval extrem de scurt, pe parcursul procesului de înscriere au fost înregistrate sincope și blocaje care au afectat funcționarea optimă. În acest context, pentru a asigura corectitudinea și echitatea accesului la finanțare, AFM va relua sesiunea de depunere la o dată ce va fi comunicată ulterior”, explică Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Măsura anulării înscrierilor a fost determinată de un trafic extrem de ridicat înregistrat pe platforma informatică aferentă Programului „Rabla pentru Tractoare”, fapt ce a condus la funcționarea cu sincope a aplicației.
În prezent, se desfășoară o analiză tehnică detaliată pentru identificarea cauzelor care au dus la blocarea sistemului, nefiind exclusă posibilitatea existenței unui atac cibernetic.
Înscrierile vor fi reluate după verificări și rezolvarea deficiențelor aplicației informatice, la o dată care va fi stabilită și comunicată ulterior. „Ne cerem scuze pentru disfuncționalitățile apărute și vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru reluarea programului”, transmite AFM.

Reamintim că, prin Programul „Rabla pentru Tractoare”, autoritățile urmăresc sprijinirea producătorilor agricoli care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei agricole primare, în vederea achiziţionării de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente noi, mai puţin poluante. Bugetul alocat programului este de 500 milioane de lei.

Valoarea de achiziţie a tractorului/maşinii agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente, nu trebuie să depăşească echivalentul în lei al valorii de 55.000 euro, cu TVA inclusă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, între 16-18 mai 2025, Zilele Horticulturii Clujene. Ajuns la a patra ediție, evenimentul anual este organizat de Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.

Pe platoul generos din fața Aulei Magna „Mihai Șerban”, timp de trei zile, între orele 10.00 – 19.00, pasionații de horticultură, specialiștii și vizitatorii vor avea parte, cu acces gratuit, de un program foarte variat: ateliere tematice și interactive, demonstrații practice cu drone, utilaje și accesorii horticole, activități recreative și o expoziție bogată cu vânzare de produse horticole și artizanale – flori, plante ornamentale și aromatice, răsaduri, pomi fructiferi, unelte și utilaje.

Ca la fiecare ediție, vizitatorii vor interacționa cu specialiștii din cadrul USAMV Cluj-Napoca sau cei invitați, care le propun ateliere și demonstrații pentru toate vârstele: de la creații cu plante suculente și tehnica șervețelului, la utilizarea dronelor în horticultură, terarii in vitro sau instrumente de promovare digitală. Activitățile pentru copii vor include orientare turistică în campus, aranjamente handmade, tatuaje cu henna sau jocuri creative, în timp ce adulții vor avea parte și de degustări de vin și produse locale, prezentări despre bune practici în grădinărit, colectarea selectivă, tehnologii de combatere cu prădători sau despre promovarea lanțului scurt de aprovizionare.

„Evenimentul, devenit deja o tradiție în peisajul academic și comunitar clujean, își propune să promoveze horticultura în rândul publicului larg, să creeze conexiuni între cercetare, educație și piața locală, să stimuleze interesul pentru practicile sustenabile, tehnologiile moderne și biodiversitate. Vă invităm să ne vizitați și să descoperiți, alături de noi, frumusețea și complexitatea horticulturii, într-un cadru prietenos, educativ și plin de culoare, în cel mai frumos campus din Cluj-Napoca”, arată prof. dr. Mirela Cordea, coordonatorul evenimentului.

Zilele Horticulturii Clujene reprezintă un eveniment important și pentru studenții din cadrul Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, care vor avea ocazia să interacționeze cu absolvenți de succes ai universității clujene și să se bucure de o întâlnire plăcută cu comunitatea.  

Pentru agenda completă a evenimentului „Zilele Horticulturii Clujene, accesați link-ul:  https://terragloria.ro/2025/05/12/agenda-evenimentului-zilele-horticulturii-clujene-2025/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ajuns la ediția cu numărul XXII, VINARIUM International Wine Contest este cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est. Evenimentul se va desfășura în perioada 22 - 25 mai 2025, la Ploiești, fiind organizat de Asociația VINARIUM (Institutul Vinului), în parteneriat cu ADAR - Asociația Degustătorilor Autorizați din România, sub patronajul OIV - Organizația Internațională a Viei și Vinului  și VINOFED - Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri. Începând cu 2020, FIJEV - Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin a devenit Partener.

Organizatorii anunță că sunt așteptate în concurs peste 1.300 de probe (vinuri și distilate de origine vitivinicolă) din peste 26 de țări.

Jurizarea se va desfășura cu opt comisii a câte cinci judecători/comisie – dintre care trei sunt străini, iar doi aparțin țării organizatoare. Fiecare comisie este condusă de câte un președinte. Până în acest moment și-au anunțat prezența judecători din 20 țări.

Juriul este format din specialişti cu experienţă, având grade înalte de calificare – oenologi, degustători autorizaţi ADAR, Master of Wine, doctori în enologie, licențiați WSET. Parte dintre judecători sunt şi comunicatori din zona de vin.

Lista judecătorilor VINARIUM 2025 o găsiți aici: https://www.iwcb.ro/juriu-2025/.

„VINARIUM pune în lumină o resursă care poate ajuta România. VINUL înseamnă și identitate și passepartout cultural, istorie. Înseamnă bunăstare și prin enoturism, enofarmaceutice sau enocosmetice. Suntem îndemnați să împărțim obsesiv „prea puțin”, când noi am avea toate șansele să împărtășim binele din plin (!)”, punctează Cătălin Păduraru, președinte VINARIUM.

Conform Regulamentului OIV, doar 30% din probele intrate în concurs pot obţine o medalie.

Punctajele pentru medalii sunt următoarele:

• Marea Medalie de Aur (93-100 puncte);

• Medalia de Aur (89-92,9 puncte);

• Medalia de Argint (85-88,9 puncte).

Pe lângă Medaliile de Aur, Argint și Mari Medalii de Aur, vor fi acordate următoarele premii speciale:

• VINOFED va acorda premii pentru vinurile seci care au obţinut cele mai mari punctaje în competiţie, în categoriile: vinuri albe, vinuri rosé, vinuri roşii și vinuri spumante.

• FIJEV va acorda premii speciale pentru vinurile româneşti cu punctajele cele mai mari, vinuri care au în componenţă soiuri româneşti sau sunt cupaje în care soiurile româneşti reprezintă minimum 50%.

Premiile IPPU Packaging & Kurz România

Juriul VINARIUM va face o selecție a celor mai bune trei prezentări vizuale – ansamblu, packaging & labeling – în termenii esteticii, susținerii mesajului enologic, personalității cramei, plus maniera de realizare. IPPU Packaging împreună cu KURZ Romania pun la dispoziție trei premii ce includ producția unui tiraj de 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate cu măiestrie și profesionalism de către echipele IPPU Packaging și KURZ România.

Premiile Importatorilor

Pentru a crește potențialul de business al vinurilor de import medaliate la VINARIUM International Wine Contest, VINARIUM & vinul.ro organizează (post-competiție) un eveniment de (re)cunoaștere a acestor vinuri de către importatorii din România. Vor fi acordate Premiile Importatorilor. Vinurile aflate în căutarea unui importator vor avea oportunitatea de a fi descoperite de selecționerii români pentru piața locală care vor face cunoștință cu vinurile, medaliile, prețurile si packaging-ul acestora și vor avea la dispoziție datele de contact ale producătorilor.

Rezultatele VINARIUM 2025 vor fi afișate online pe site-ul oficial al concursului www.iwcb.ro în data de 30 mai 2025.

Observatori oficiali prezenți la Ploiești pe perioada desfășurării concursului vor fi:

• Manuel Capote - Spania, membru în Consiliul Director al VINOFED;

• Richard Pfister - Elveţia, observator OIV;

• Janna Rijpma Meppelink - Țările de Jos, vicepreședinte FIJEV.

Partener Principal VINARIUM: Corteva Agriscience

Parteneri VINARIUM 2025: Smurfit Webstrock, Aqua Carpatica, Agri Alianta, IPPU, La Mama, Constantin Photography, Creative Impact, Master Graphic Media, Stolzle Lausitz, Sentia, Business Grow Up, OEVE, Enomatic

Partener de mobilitate: Suzuki

Parteneri media: Vinul.ro, Revista Fermierului, Wine Searcher, Fijev, Winesday

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

„Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este un eveniment găzduit anual de USAMV Cluj-Napoca (Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii) pentru sute de liceeni, care vor învăța despre biotehnologii în artă, falsuri alimentare, biotopul acvacol, comportamentul și bunăstarea animalelor sau viața albinelor și a viermilor de mătase.

Campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își deschide porțile sâmbătă, 10 mai 2025, pentru sute de liceeni pasionați de științele vieții.

„Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este evenimentul dedicat în fiecare an tinerilor care nu cunosc încă programele atractive de studii de licență ale Facultății de Zootehnie și Biotehnologii: Zootehnie; Biotehnologii; Comportamentul și bunăstarea animalelor.

Au confirmat deja prezența circa 150 de elevi din clasele XI-XII de la licee și colegii tehnologice din Seini, Dej, Șimleu-Silvaniei, Cluj-Napoca și Bistrița, care vor avea parte, prin grija profesorilor și a celor 45 de studenți voluntari, de un program variat în campusul USAMV Cluj-Napoca.

Astfel, evenimentul organizat în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” Cluj include ateliere și prezentări atractive, alături de activități curriculare, după cum urmează:

• Biotehnologii în artă - realizarea prin intermediul biotehnologiei de micropropagare de pandantive din plante crescute in vitro, care pot fi purtate ca accesorii;

• Chimia altfel - atelier la care au loc experimente, cum ar fi realizarea unui vulcan sau a unei reacţii chimice, cu obținerea unei oglinzi de argint depuse pe pereții unei eprubete;

• Lapte sau vrăjeală? – atelier în cadrul căruia elevii vor deveni detectivi, încercând să descopere falsurile alimentare;

• Alimente funcționale – elevii vor învăţa care sunt alimentele cu beneficii pentru sănătate şi vor realiza un aliment-medicament sau un aliment inovativ. Se va prepara, într-un mod amuzant, o înghețată delicioasă din iaurt probiotic, cu ajutorul azotului lichid;

• Bee smart, bee heathy, bee good! – atelier ce aduce la lumină, cu ajutorul unui stup de observație, viața unei familii de albine, plus degustare de produse ale stupului (miere, polen etc). De asemenea, la acest atelier se va intra și în lumea mai puțin cunoscută a viermilor de mătase, cu prezentarea etapelor din viața acestora și a aplicațiilor produselor sericicole;

• Animal quizz – un atelier distractiv care transpune elevii în lumea văzută prin ochii animalelor, încurajând competiția printr-un set de întrebări despre comportamentul și bunăstarea animalelor (de companie, de fermă și exotice);

• Biotop acvacol – vizită la Complexul acvaristic al universității, urmată de atelierul de amenajare și populare a unui acvariu;

• MicroVerse – prezentarea lumii nevăzute a celulei umane, unitatea fundamentală a vieții. Prin observație directă la microscop, elevii vor descoperi structura și misterul care stau la baza existenței noastre;

• Molecula vieții – atelier demonstrativ de extragere și utilizare ADN;

• Univesul plantelor – elevii vor învăța despre plantele și semințele folosite în hrana animalelor și a omului, precum și despre o metodă de evaluare a producției de iarbă din pajiști;

• ISU Cluj – prezentare și demonstrații de măsuri prim-ajutor;

• Vizionarea clipurilor realizate de echipe studențești în cadrul Atelierului de cinematografie ”Comunicarea științifică prin povestiri, filme și animație”, organizat cu Asociația Persona, cu sprijinul SciFilmIt. Tematica scurtmetrajelor: provocările și realizările muncii de cercetare la USAMV Cluj-Napoca.

„Fiind mereu în contact cu viitorii candidați și cerințele acestora, facultatea noastră a reformat profund programele de studii oferite la admitere. Astfel, pe lângă programele tradiționale de licență și masterat din domeniul Zootehnie, din anul 2023 se organizează admitere pentru programul de studii în limba engleză  Comportamentul și bunăstarea animalelor, singurul program de studii de licență din România cu această specializare, care poate continua tot în limba engleză prin programul de masterat Etologie și interactiune om-animal (Ethology and human-animal interaction)”, arată prof. dr. Daniel Dezmirean, decanul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

De asemenea, tot din 2023 s-au reformat programele de studii din domeniul Biotehnologii, fiind prima facultate din România care a înființat și a scos la concurs locuri la admitere la acest program.

„Asigurăm astfel specialiști care pot acoperi toate ariile de specializare ale biotehnologiilor, de la sănătate, agricultură, mediu, industrie și până la domenii mai noi în aria noastră de cercetare, cum sunt biotehnologiile farmaceutice, biotehnologiile în acvacultură, bioinformatică, nanotehnologii etc. Și în acest caz studiile se pot continua la masterat în limba română sau în limba engleză prin programul Biotehnologii aplicate (Applied biotechnologies). Considerăm că în acest fel, facultatea noastră a făcut pași importanți în internaționalizare, anual având înscriși studenți străini și primind tot mai multi studenți Erasmus, care vin în mobilitate la programele noastre, mai ales din Franța, Spania, Polonia, Turcia”, a punctat prof. dr. Daniel Dezmirean.

Green Campus 2025 se află la cea de-a VIII-a ediție, iar din 2017 și până în prezent au participat peste 1.500 de liceeni din mai multe județe la evenimentul anual organizat de către Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii. Și la ediția din 2025, participanții vor fi invitați la finalul evenimentului la tradiționalele degustări de plăcinte și gulyaș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Impactul dramatic al noilor dăunători asupra agriculturii europene impune adaptarea legislației europene așa încât să se permită utilizarea unor derogări pentru anumite produse de protecție a plantelor când lipsesc alternativele adecvate, atrage atenția Copa-Cogeca, cea mai mare organizație profesională a fermierilor și cooperativelor din Uniunea Europeană.

Copa și Cogeca își exprimă sprijinul deplin pentru fermierii și cooperativele din Uniunea Europeană în eforturile continue de a proteja producția de hrană și de a asigura sustenabilitatea agriculturii europene.

„Recunoaștem provocările agronomice serioase cu care se confruntă fermierii europeni din cauza presiunii ridicate a dăunătorilor de sol. Fermierii au nevoie de acces la produse de protecție a plantelor sigure, eficiente și necostisitoare, indiferent de natura lor, în special atunci când metodele alternative nu sunt încă eficiente sau disponibile în anumite regiuni. Dorim să subliniem și să ne concentrăm pe cazul extrem de dramatic al dăunătorilor din sol, în special al insectelor, în diferite culturi arabile (porumb și floarea-soarelui) din anumite state membre și pe lipsa de insecticide adecvate și potrivite care să protejeze cu adevărat culturile și să garanteze randamente de calitate înaltă și robuste pentru producătorii noștri europeni. În aceste țări, infestările sunt adeseori mult peste pragurile economice de dăunare. Așadar, producătorii necesită soluții eficiente, bazate pe știință, pentru a preveni pierderile de recoltă, a proteja veniturile fermierilor și a menține securitatea alimentară”, transmite Copa-Cogeca.

Deciziile recente ale instanțelor din unele state membre, așa cum este cazul României, care suspendă temporar utilizarea semințelor tratate cu anumite substanțe, chiar și în condițiile unor derogări controlate, pun în pericol stabilitatea producției agricole. Tratarea semințelor este un instrument agricol de precizie care protejează planta încă din primele etape, prevenind răspândirea derivei produsului de protecție a plantelor dincolo de suprafața pe care trebuie aplicat.

Copa și Cogeca consideră că este nevoie de modificarea reglementărilor europene relevante, astfel încât să permită acordarea de derogări pentru utilizarea excepțională a anumitor instrumente de protecție a plantelor, atunci când lipsesc alternative adecvate, pe baza evaluărilor naționale, în zonele unde presiunea dăunătorilor depășește semnificativ pragurile economice.

Aceste derogări trebuie să fie disponibile în condiții stricte, doar în regiunile unde necesitatea este dovedită, și ca măsură de ultim resort, în concordanță cu principiile gestionării integrate a dăunătorilor (IPM).

„Agricultura europeană trebuie să rămână rezilientă și competitivă, respectând în același timp obiectivele de mediu. Credem cu tărie că deciziile de politici publice trebuie să se bazeze pe știință, nu pe ideologie, iar vocile fermierilor trebuie ascultate și luate în considerare în elaborarea legislației agricole. Ne exprimăm solidaritatea cu fermierii europeni în demersul lor de a apăra un cadru legislativ pragmatic, echitabil și bazat pe știință, care să protejeze atât producția agricolă, cât și viitorul comunităților rurale din întreaga Uniune Europeană”, se arată într-o declarație recentă a Copa-Cogeca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Protecția plantelor: Deciziile europene trebuie să țină cont de realitățile specifice fiecărei țări

Pesticidele, între necesitate și politicile verzi

Criza neonicotinoidelor distruge agricultura și procesarea în România

Ghidul oficial al programului „Rabla pentru Tractoare”, publicat recent în Monitorul Oficial, a stârnit controverse majore după ce autoritățile au modificat în mod esențial și netransparent definiția eligibilă a „tractorului”, excluzând din program tocmai subcategoriile T1a, T1b, T2a, T2b, T3a  și T3b, adică exact acele vehicule care, potrivit legislației europene, sunt tractoare agricole sau forestiere, mai accesibile pentru fermierii mici și mijlocii.

Excluderea din program a celor șase categorii de tractoare de dimensiuni mici și medii și păstrarea doar a celor de categorie mare și pe șenile (categoria C) defavorizează exact segmentul cel mai numeros din domeniul agricol, cel al fermelor mici și mijlocii, care nu vor avea astfel acces la ajutorul acordat de stat prin programul „Rabla”.

„În același timp, în forma sa actuală Ghidul favorizează atât marii fermieri, cu un potențial financiar mai mare, cât și importatorii de tractoare și utilaje agricole de mari dimensiuni”, explică Asociația Importatorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM), prin reprezentantul său Ivan Sebastian. Acesta arată că, Regulamentul (UE) nr. 167/2013 stabilește clar, la art. 3 pct. 8, că: „Tractor înseamnă orice vehicul agricol sau forestier cu motor (...) a cărui principală funcție constă în puterea sa de tracțiune”, iar în art. 4 detaliază categoria T ca fiind destinată tractoarelor pe roți, inclusiv cu indicele „b”, adică tractoare care ating viteze peste 40 km/h.

În forma sa supusă consultării publice, ghidul nu conținea nicio mențiune despre excluderea celor șase categorii. Modificările au fost adăugate doar în forma finală, fără reluarea consultării publice, fapt ce contravine dispozițiilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. „Nu poți schimba o definiție stabilită printr-un regulament european printr-un ghid administrativ și să excluzi din legalitate o categorie omologată. Tractoarele T1a, T1b, T2a, T2b, T3a și T3b sunt omologate la nivel european și recunoscute în legislația națională. A le scoate din eligibilitate echivalează cu o discriminare mascată în normă tehnică”, avertizează juriștii specializați în drept administrativ și legislație tehnică.

Fermierii și distribuitorii de tractoare și vehicule de uz agricol (alte utilaje decât tractoarele, folosite în fermele mici și mijlocii pentru lucrările de mici dimensiuni efectuate pentru creșterea plantelor sau animalelor) solicită emiterea de urgență a unui nou ordin, care să:

• suspende aplicarea prevederilor actuale până la clarificarea legală;

• corecteze definițiile în conformitate cu alinierea la Regulamentul (UE) nr. 167/2013;

• includă explicit în cadrul eligibilității a tuturor vehiculelor omologate legal în categoriile T și subcategoriile aferente, cu respectarea principiului liberei concurențe și al egalității de tratament între beneficiari.

În lipsa unui răspuns oficial, se ia în calcul acționarea în contencios administrativ pentru anularea parțială a ghidului, în baza art. 1 alin. (6) din Legea 554/2004, pentru încălcarea principiilor de legalitate și transparență.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grupul antreprenorial Agroland prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală anunță un amplu proces de rebranding și consolidare a structurii sale operaționale pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness. Prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, se va alătura grupului începând cu 1 mai 2025. Totodată, Agroland anunță un ritm susținut de investiții și intrarea pe noi segmente, cum ar fi zona de abatorizare păsări.

Consolidarea structurii operaționale a Grupului Agroland se face pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness.

Agroland Retail va include magazinele proprii, distribuția către francize și infrastructura logistică aferentă.

Agroland Food va integra toate fermele existente, fabrica de procesare a ouălor, fermele de reproducție și stațiile de incubare, iar în viitor o linie de abatorizare. Agroland Agribusiness va continua să administreze distribuția de inputuri agricole, tradingul de cereale, producția și selecția de semințe, iar până la sfârșitul anului, fabricile de furaje. 

Ecosistemul de companii va funcționa sub umbrela Agroland Group, iar noua structură de organizare va permite companiei să se adapteze mai rapid la schimbările din piață și să implementeze strategii de creștere mai eficiente.

Cum fiecare verticală va avea o contabilitate separată și va putea fi evaluată individual, noua structură oferă investitorilor de pe piața AeRO a Bursei de Valori București, unde companiile Agroland Business System (BVB: AG) și Agroland Agribusiness (BVB: AAB) sunt listate, mai multă claritate și transparență, și o imagine clară asupra performanței fiecărui segment de activitate. O astfel de reorganizare va avea un impact pozitiv asupra procesului de listare pe piața principală, un obiectiv pe termen mediu al grupului.

Schimbările marchează o nouă etapă de dezvoltare a companiei care își continuă planurile ambițioase de dezvoltare pe un model de business integrat. Grupul își propune să continue investițiile într-un ritm susținut, peste nivelul din 2024, și să intre pe noi segmente.

Astfel, pe zona de food, Agroland a achiziționat și prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, entitate care se va alătura grupului la începutul lunii mai. Această unitate va răspunde cererii tot mai mari pentru produse sustenabile și cu valoare adăugată. Tot pe zona de food, continuă investițiile în dezvoltarea platformei avicole de la Mihăilești care va ajunge anul acesta la o producție medie lunară de 5,8 milioane de ouă, în creștere cu 18% comparativ cu producția medie din 2024.

Pe zona de agribusiness, grupul a demarat modernizarea stației de condiționare a semințelor din Șimian, județul Mehedinți, investiție care va contribui la creșterea calității proceselor de selecție și pregătire a semințelor, consolidând poziția companiei în lanțul de producție agricolă.

Nu în ultimul rând, pe zona de retail, Agroland a planificat pentru acest an deschiderea a cel puțin zece magazine noi, dintre care minimum șase vor fi în format Mega.

„Securitatea alimentară devine din ce în ce mai importantă, mai ales în actualul context geo-politic la nivel global. Credem că România este bine poziționată și dispune de resursele necesare pentru a-și mări producția internă și a diminua sau chiar elimina dependența de importuri pe multe segmente de producție agro-alimentară. Producția de ouă este unul din aceste segmente. Putem să asigurăm nu doar ouăle necesare consumului intern dar chiar să exportăm. Agroland își propune să fie un partener de încredere în acest proces, investind în producția internă, dar și în dezvoltarea unei unități de procesare a ouălor, pentru a adăuga valoare produselor și a contribui la exportul acestora”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Business System. 

Schimbările la nivel de organizare vin la pachet cu crearea unei noi identități vizuale, mai clare și mai puternice pentru piața pe care activează, evidențiind fiecare dintre cele trei verticale de business. 

„Noua identitate vizuală vine să susțină structura organizațională pe verticale de business și poziționarea Agroland Group ca un ecosistem de companii puternice în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, cu o abordare integrată, care se bazează pe sustenabilitate și parteneriate strategice pentru a contribui la dezvoltarea unui sector agricol modern și eficient. Ne propunem să susținem productivitatea și prosperitatea micilor și marilor fermieri și a comunităților prin produse de calitate, resurse și soluții competente și parteneriate îndelungate bazate pe încredere”, punctează Horia Cardoș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Micii producători locali muncesc în fiecare zi, indiferent de sezon. Totuși, cei mai mulți consumatori aleg să îi sprijine doar în preajma Crăciunului sau Paștelui. Pentru a schimba această mentalitate, platforma economierurala.ro continuă campania „Gesturile mici produc schimbări mari”, lansată în decembrie 2024, cu un mesaj esențial: economia rurală are nevoie de susținere consecventă, nu doar sezonieră.

90% dintre români spun că preferă produsele locale, însă doar 18% le cumpără regulat, arată un sondaj realizat online de EconomieRurala.ro. În perioada sărbătorilor, 8 din 10 aleg produse românești pentru masa festivă. Chiar dacă valoarea medie a coșului de cumpărături a crescut cu 9% în 2024, micii producători ajung rar să beneficieze direct de această creștere.

Consumul local nu trebuie să fie o alegere emoțională de sezon, ci un obicei constant. Fiecare produs cumpărat de la un producător local susține nu doar o afacere, ci un întreg ecosistem rural: familii, comunități, tradiții, biodiversitate.

EconomieRurala.ro aduce în atenție câteva exemple de producători locali care merită susținuți tot anul.

În inima munților, acolo unde timpul curge mai blând și tradițiile se păstrează cu grijă, iau naștere brânzeturile De Colțești. Povestea lor începe în 1994, într-o mică afacere de familie, crescută cu răbdare, respect pentru natură și multă dragoste pentru gustul curat.

Fiecare sortiment e o poveste în sine – de la clasicele rețete care ne leagă de copilărie, până la combinații surprinzătoare cu chili, trufe sau lavandă, pentru cei care caută o experiență nouă, dar sinceră. Brânzeturile „De Colțești” sunt obținute exclusiv din ingrediente naturale, fără aditivi, conservanți sau uleiuri vegetale. Maturarea se face lent, timp de minimum patru luni, în condiții atent controlate, pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a texturii și complexitatea aromelor. Este un proces care îmbină precizia tehnică cu respectul pentru tradiția de odinioară, iar rezultatul este un produs final autentic, echilibrat și memorabil.

ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.

Safala Organic Farm, afacere aflată în satul Șinteu din județul Bihor, este o fermă ecologică fondată de Oana și Bogdan Lerescu, care au ales să cultive alune de pădure și zmeură. Pe aproximativ șase hectare de aluni și un hectar de zmeură în spații protejate, familia Lerescu aplică principii de agricultură ecologică, evitând utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice. Pentru a combate risipa alimentară, surplusul de fructe este transformat în dulceață, nectaruri și alte produse procesate. Produsele lor sunt disponibile în târgurile locale din Oradea și prin intermediul magazinului online.​

La crama Vinaltus, oenologul Iustin Urucu a lansat gamele super-premium Demeter i.u.s.o. (Iustin Urucu Super Oltenești) și Corvus i.u.s.r. (Iustin Urucu Super Românești), evidențiind atât soiuri autohtone, cât și internaționale, reflectând terroir-ul unic al regiunii. Vinurile sunt produse în ediții limitate, utilizând struguri cultivați pe o plantație de aproximativ nouă hectare, situată într-un microclimat favorabil creat de râurile Jiu, Amaradia și Almăjel. Crama Vinaltus, finalizată în 2023, dispune de facilități moderne și o sală de degustare, oferind vizitatorilor o experiență autentică în descoperirea vinurilor oltenești.​

Cristina și Cătălin Plăiașiu, fondatorii Tinerii Fermieri, cresc peste 90 de familii de albine în Valea Stânii, județul Argeș, oferind miere pură, neprocesată termic, ambalată manual imediat după extracție. Produsele lor, precum mierea de salcâm, mierea de tei și fagurele cu miere, sunt apreciate de chefi de top și colaboratori din restaurante renumite din București. Cu o linie proprie de procesare, fiecare borcan reflectă pasiunea și grija pentru calitate. Livrarea personală și prezența activă în târguri locale consolidează legătura directă cu clienții, evidențiind angajamentul lor față de produse autentice și sustenabile.​

Anca Oloeriu, împreună cu soțul ei, Florin, și fiica lor, Elena, au transformat o livadă din satul Manga, comuna Voinești (Dâmbovița), într-o afacere de familie numită Arome din Voinești. Inițial, căutând un refugiu departe de agitația Bucureștiului au descoperit un teren cu aproximativ 230 de pomi fructiferi și o cabană cochetă, care le-a oferit cadrul ideal pentru escapadele de weekend. Observând potențialul livezii, au început să valorifice fructele prin producerea de sucuri naturale și fruct, promovându-le activ pe pagina lor de Facebook. Livrările se fac în București și Ilfov.

Povestea Flaronia a început din dorința Floricăi Blatter de a valorifica experiența acumulată în peste 20 de ani de muncă în Austria, investind într-o plantație ecologică de aronia în satul Sălcioara, județul Călărași. Cu o investiție inițială de 50.000 de euro, Florica Blatter a fondat Bio Flaronia și produce sucuri presate la rece, dulcețuri și siropuri din aronia, fără adaosuri artificiale, toate certificate BIO. Afacerea a crescut treptat, chiar și în lipsa resurselor umane sau a unei infrastructuri de procesare proprii, dar cu multă determinare și integritate. Produsele Flaronia, cunoscute pentru eticheta curată și beneficiile lor antioxidante, pot fi comandate online, iar planurile de viitor includ o fabrică proprie de procesare.

Eggcellent, o microfermă din satul Tonești, comuna Sâmburești - Olt, reprezintă o afacere de familie cu peste zece ani de experiență în producția de ouă certificate ecologic. Ouăle provin de la găini „pasture raised” respectându-se stilul de viață al păsărilor, fără antibiotice, cu o hrană de calitate, ceea ce le asigură un gust delicios și o valoare nutrițională mare. Deși prețul per ou este puțin mai ridicat, aceste atribute sunt de neegalat într-o bucătărie profesională, preocupată de calitatea ingredientelor.

Carmangeria Casa Țăranului din Bihor este un exemplu de afacere locală care reușește să păstreze gustul autentic al mezelurilor tradiționale, produse după rețete de familie transmise din generație în generație. Înființată în 2019 printr-un proiect Start-Up Nation, afacerea s-a dezvoltat treptat, cu mult efort și pasiune, livrând direct consumatorilor din județ. Participarea la târguri locale și colaborarea cu piața volantă din Oradea le-au adus vizibilitate și apreciere în rândul iubitorilor de produse autentice.

​Bozo este un brand românesc de detergenți premium, fondat în 1995 la Râmnicu Vâlcea. Cu o experiență de aproape trei decenii, compania produce și comercializează o gamă variată de produse, inclusiv detergenți, odorizanți, balsamuri, degresanți, detartranți, soluții anti-calcar și anti-rugină, soluții pentru geamuri, săpun lichid, înălbitori de rufe și parfumuri ambientale, toate fabricate în România. Produsele sunt dezvoltate în laboratoarele proprii și supuse permanent controalelor de calitate. Astăzi, Bozo Factory investește continuu în cercetare, dezvoltare și tehnologie pentru a satisface cele mai diverse exigențe ale consumatorilor. De-a lungul timpului, compania a câștigat încrederea consumatorilor, reflectată în recenziile externalizate primite, având un scor de 9,7 din 10.​

Tot un brand românesc de detergenți este ECLAR, detergent gel pentru rufe, care are în compoziție un ingredient special: bicarbonatul de sodiu, ale cărui proprietăți miraculoase îl fac unic. Este produs în județul Dolj, la Băilești, acolo unde este „acasă” pentru Ramona și Laurențiu Ungureanu, o familie tânără care a revenit în țară în anul 2016 după vreo zece ani de muncă în Italia. Astfel, familia Ungureanu a investit în propria fabrică de detergent Eclar Factory RO, iar timp de trei ani, până în 2019 când a apărut pe piață detergentul ECLAR (Evelyn, Cassian și Andi - copiii, plus părinții Ramona și Laurențiu, împreună formează Familia ECLAR), tinerii investitori au depus o muncă intensă. Cei doi soți au perfecționat formula, împreună cu renumiți chimiști, au testat-o pe diverse tipuri de pete, pe mai multe tipuri de țesături și programe de spălare. În tot acest timp, au folosit detergentul pe hainele lor și ale celor trei copii. Au rafinat rețeta până când au ajuns la o formulă care face față tuturor exigențelor și este complet sigură pentru întreaga familie, indiferent de vârstă sau sensibilitățile pielii. Astăzi, cu fiecare sticlă de detergent ECLAR vândută, Ramona și Laurențiu Ungureanu simt că au realizat ceva cu adevărat important, un produs pentru întreaga familie, care reflectă pasiunea, munca și dedicarea tinerilor antreprenori.

​Pai din Pai este o afacere de familie din județul Constanța, fondată de Andreea Chițu, care produce paie de băut 100% naturale și biodegradabile, realizate din tulpini de grâu și secară provenite din propria fermă de 80 de hectare. Aceste paie reprezintă o alternativă sustenabilă la cele din plastic, fiind rezistente în băuturi calde și reci și complet compostabile. Procesul de producție implică recoltarea, spălarea, sterilizarea și ambalarea în materiale reciclabile, fără utilizarea plasticului. Produsele „Pai din Pai” sunt disponibile online și în rețelele sociale, promovând un stil de viață eco-friendly și sprijinind tranziția către consumul responsabil.

Un gest mic poate însemna enorm pentru un sat. Haideți să schimbăm obiceiurile, nu doar sărbătorile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, marcat de condiții climatice extreme, scăderi istorice ale producției și un consum global în continuă scădere, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

Producția globală de vin (excluzând musturile și sucurile) a scăzut, în 2024, la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Scăderea de 4,8% față de 2023 a fost cauzată de factori meteorologici severi precum înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli ale viței-de-vie. Aceste condiții au afectat regiunile viticole majore din ambele emisfere.

Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023 și cel mai scăzut din 1961. „Tendința descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale, dar și presiunile economice precum inflația și scăderea puterii de cumpărare”, arată Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV).

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane hectolitri în 2024 (cu 3,5% mai puțin față de 2023), înregistrând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial (44,1 mhl), urmată de Franța (36,1 mhl, în scădere drastică cu 23,5%) și Spania (31,0 mhl).

Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată la 35,9 miliarde euro, datorită prețurilor medii mari (3,60 euro/litru). Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.

Adaptarea la schimbările climatice, inovația în viticultură și reconectarea cu noile generații de consumatori devin priorități strategice pentru toate regiunile lumii.

România reușește să își mențină poziția pe harta mondială a vinului, atât prin suprafața cultivată, cât și prin rolul său în consumul intern.

Cu 187.000 ha de viță-de-vie, România e pe locul 8 la nivel mondial

România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 ha struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (+0,1%). Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia.

România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european.

Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% față de anul anterior, ajungând la 3,7 milioane hectolitri. Aceasta este una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România rămâne un producător stabil în contextul general al declinului la nivel global.

În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de trei milioane hectolitri consumați în 2024. „În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste”, conchide ONVPV.

Raportul complet al OIV, aici: https://www.oiv.int/press/state-world-vine-and-wine-sector-2024-adaptation-cooperation

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: 52 de vinuri roze din România medaliate la Concours Mondial de Bruxelles

Titlul „Best Wine In Box” pentru vinuri din România, la concursul internațional din Franța

Enolog, meserie oficial recunoscută în Clasificarea Ocupațiilor din România