În Egipt, la Cairo, a avut loc, în zilele de 2 și 3 iulie 2025, conferința Global Grains, rezervată zonei Orientului Mijlociu și Nordului Africii. Din România, a fost invitată și a participat compania AGRIColumn, specializată în analiză de piață și consultanță pentru sectorul agribusiness.

Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn, a avut la dispoziție circa 30 de minute pentru a expune complexul de agribusiness românesc. „Invitația a fost onorantă pentru România, fiind făcută în baza poziției dominante a României în exportul european. Țara noastră este, de la începutul până la finalul sezonului 2024–2025, pe prima poziție în exportul de grâu, orz și porumb, dintre țările ce compun EU27”, a declarat Cezar Gheorghe.

Analistul român a prezentat, la conferința Global Grains, România și întregul său sector de agribusiness, compus din fermieri, exportatori, logistică, distribuție și sectorul financiar, indicând cu acuratețea cifrelor parcursul României din 2007 până în prezent.

Cezar Gheorghe a subliniat importanța aderării României la Uniunea Europeană, fapt ce a permis dezvoltarea pe verticală și orizontală a întregului complex, prin acces la fonduri europene, tehnologie, inovație și know-how. Un ansamblu de măsuri ce a adus România aici, unde este astăzi - un actor extrem de important în cadrul regional, european, al bazinului Mării Negre, al Orientului Mijlociu și al Nordului Africii. „Mărturie a poziției țării noastre stau cifrele și varietatea destinațiilor de export al grâului, în mod special. Putem spune, fără tăgadă, că România hrănește o mare parte a lumii subdezvoltate. Graficul de mai jos este doar o scurtă listă a destinațiilor, cu cifrele de export grâu aferente. România este cel mai sustenabil partener din bazinul Mării Negre, dacă vorbim de condiția calitativă a mărfurilor românești și cel mai predictibil, dacă notăm infrastructura portului Constanța, cu terminale ce însumează o capacitate de transfer de circa 1,9 milioane de tone, cereale și oleaginoase”, a punctat fondatorul AGRIColumn.

Totodată, Cezar Gheorghe a participat într-un panel rezervat bazinului Mării Negre, alături de participanți din țările ce exportă grâu din această Origine, unde a exprimat potențialul țării noastre în sezonul 2025–2026. „România ar putea atinge o valoare de 13–13,3 milioane de tone de grâu, recoltă a acestui sezon, grație unui parcurs ce a început în toamna lui 2024, marcat de precipitații, dar și de probleme. România are probleme, în special cele legate de lipsa infrastructurii de irigații, lipsa unui complex ce coagulează interesul producătorilor pentru a performa mult mai bine din punct de vedere al comerțului și, în mod firesc, din potențialul insuficient exploatat de procesare a materiilor prime”, a arătat expertul și analistul în comerțul cu cereale.

Concluzia conferinței din Egipt, România este o Origine solidă în bazinul Mării Negre, un actor principal regional, precum și cu valențe globale. Totul prin munca agregată a sistemului de agribusiness, cu compoziția exprimată mai sus.

„România are un potențial mult mai ridicat, ce nu este exploatat suficient astăzi, referindu-ne în mod clar și distinct la deficitul balanței agroalimentare în valoare de 3,4 miliarde de euro, calculat numai pentru anul 2024”, a conchis Cezar Gheorghe, care a ținut să puncteze că deciziile de business se iau informat și în cunoștință de cauză, iar AGRI TRADE SUMMIT este unul din locurile unde aceste lucruri se întâmplă. Reamintim că, a patra ediție a evenimentului organizat de AGRIColumn va avea loc pe 26 februarie 2026, la București.

Pe 1 iulie 2025, AGRIColumn a împlinit 5 ani. „Am plecat la drum pe 1 iulie 2020, cu bagajul plin de experiență și expertiză dobândită în 18 ani de lucru în cele mai mari companii din lume. Astazi, la cei 18 ani s-au mai adăugat 5. Suntem aici pentru cei care vor să înțeleagă piața, nu doar s-o urmărească. Sunt 5 ani de analiză clară, corectă, fără compromisuri”, ne-a zis Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

S-a suspendat sistemul antigrindină. Fără o analiză a randamentului tehnic, economic, social asupra fiecărui punct de lansare a rachetelor antigrindină. Fără niciun studiu de impact. Doar pe vorbe a fost oprit.

Fermierii din cultura mare se plâng de ani buni că nu le mai plouă pe câmp din cauza rachetelor antigrindină. De cealaltă parte, fermierii din horticultură doresc acest sistem deoarece, spun ei, și-a dovedit eficacitatea.

În opinia celor din cultura mare, horticultorii au posibilitatea să-și asigure afacerile, grindina fiind acceptată de asigurători, pe când seceta nu se asigură.

Sistemul se numește „Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor”. Prin urmare, cât a funcționat, grindina nu a mai fost o problemă în zonele în care există punctele de lansare a rachetelor antigrindină. Dar… sistemul e și pentru creșterea precipitațiilor, după cum îi zice numele. De ce nu provoacă ploaie? Cum e posibil ca în deșert să fie provocată ploaia, iar la noi nu? Nu înțeleg și nimeni nu explică acest fapt.

Recent, ministrul Agriculturii a declarat că sistemul antigrindină are rezultate slabe, că la autoritatea care se ocupă de el sunt contracte suspecte, că rachetele nu sunt omologate. Atâția ani cât MADR a susținut și popularizat sistemul, nimeni din conducerea ministerului nu a remarcat rezultatele slabe, contractele suspecte și rachetele neomologate? Sunt aspecte care nu se prea leagă...

Acum, Florin Barbu iese și zice că suspendă sistemul antigrindină deoarece fermierii, cei mai mulți din județele Vrancea, Prahova și Buzău, spun că rachetele antigrindină nu doar că nu protejează culturile, dar fac să dispară norii și aduc seceta. Și mai zice șeful MADR că va muta sistemul de la ministerul pe care îl conduce la Ministerul Economiei. Cu alte cuvinte, se spală pe mâini.

Fermierii din legumicultură, pomicultură și sectorul vitivinicol nu consideră asigurarea împotriva riscului de grindină soluția salvatoare, exclusivă, acoperitoare și viabilă în sectorul horticol, pentru că sunt listați în HoReCa și în marile lanțuri de magazine, iar grindina le distruge recoltele, ceea ce conduce la delistare și plata unor daune, având în vedere că nu au ce furniza conform contractelor.

Fără studii reale, științifice, fără evaluări punctuale din perspectivă tehnică, economică și socială, nimeni nu poate afirma că sistemul antigrindină și de creștere a precipitațiilor nu este sau este bun.

Momentan, autoritățile spun că nu este bun, însă nu ne spun de ce nu s-au crescut precipitațiile, cum s-au cheltuit banii, prin ce buzunare au ajuns. Probabil că au terminat banii și se folosesc de fermieri ca să oprească sistemul antigrindină, cum am zis, fără studii de impact, fără alte explicații, științifice măcar.

În schimb, guvernanții îi îndeamnă pe fermierii din sectorul horticol să-și pună plase antigrindină. Ca și când astea ar fi gratis, iar investiția se realizează doar bătând din palme.

Prin luna mai a acestui an, grindina a făcut prăpăd în multe zone din țară. Și nu doar pe câmpuri, fenomenele extreme au distrus case, mașini, au omorât animale și chiar au rănit oameni. Cine plătește toate aceste pagube?

Asta este realitatea românească, oamenii se încred în tot felul de teorii conspirative, cele mai multe, vehiculate prin intermediul internetului, iar ministrul Agriculturii folosește populismul, nu știința.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Unii cu munca, alții cu numărătoarea și huzureala

Singurele alegeri pe care le pot face agricultorii

„Fermierul trebuie să ştie cum să navigheze printre multiplele provocări.”

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă cu privire la introducerea accizei pe vinul liniștit. Măsura este departe de a aduce beneficii economiei, însă ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească, o industrie cu rădăcini adânci în tradiția, economia și viața rurală a țării noastre. APEV solicită retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei.

Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. „Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil”, susține APEV.

Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condițiile pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu prielnic. „Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie să înțelegem că în spatele fiecărei sticle de vin produs în România stă o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmisă din generație în generație”, subliniază Mihnea Olariu, președinte APEV.

Guvernanții trebuie să rețină și să înțeleagă că vinul românesc produce valoare adăugată din pământ, de la zero, an de an, în timp ce alte industrii importă materia primă.

Decizia de a pune o taxă în plus pe vinul liniștit vine într-un context dificil, având în vedere că, în 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice. Pe de altă parte, costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă sunt în continuă creștere. Totodată, vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile magazinelor. „Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, explică președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România.

Consecințe resimțite la nivelul întregii societăți

Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.

„Acciza pe vinul liniștit ar putea genera scăderi de vânzări estimate de la 6% până la 12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor”, punctează Mihnea Olariu.

De asemenea, măsura accizării vinului liniștit creează inegalități între producători, încurajând, totodată, piața neagră și autoconsumul:

• Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare;

• Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea;

• Din 3,68 milioane hectolitri care s-au produs în 2024, doar 0,88 milioane au fost certificați (~24%), restul de 76% nu sunt vinuri fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă;

• Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.

Vinul, un patrimoniu ignorat de decidenții politici din România

Vinul nu trebuie taxat doar pentru că „se poate”, după cum pare că se întâmplă în aceste zile. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 euro/hl, mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. „Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet”, a încheiat Mihnea Olariu, președinte APEV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În agricultura modernă, care se concentrează pe optimizarea randamentelor și păstrarea sănătății solului, sezonul de recoltare este unul dintre cele mai critice momente. Echipamentele grele, cum ar fi combinele, își fac treaba în condiții de operare adesea dificile, iar anvelopele sunt supuse unui stres intens și continuu. Aceasta înseamnă o dublă provocare: pe de o parte, asigurarea eficienței operaționale și, în același timp, protejarea solului de daunele cauzate de compactare.

Producătorul BKT (Balkrishna Industries Ltd) a dezvoltat recent o nouă anvelopă cu scopul de a aborda provocările asociate nevoilor de recoltare prin combinarea performanței ridicate, fiabilității și respectării mediului.

În timpul fazelor de recoltare, variațiile de sarcină datorate umplerii și golirii rezervorului de cereale pot provoca o presiune considerabilă asupra anvelopelor, ducând la uzură accelerată și, în cel mai rău caz, la daune, cum ar fi tăieturi sau perforații din cauza reziduurilor sau resturilor de pe sol. În plus, compactarea solului este o preocupare majoră pentru fermieri, deoarece utilajele grele pot deteriora structura solului, reducând randamentul culturilor pe termen lung.

O soluție rentabilă, care nu compromite viitorul terenurilor

Noua anvelopă Agrimax Proharvest integrează soluții tehnice avansate pentru a asigura eficiență și fiabilitate maximă. Datorită tehnologiei VF (Very High Flexion ), anvelopa poate transporta cu până la 40% mai multă sarcină decât o anvelopă standard la aceeași presiune de umflare, permițând astfel o distribuție mai largă și mai uniformă a greutății pe sol, reducând semnificativ riscul de compactare și promovând conservarea solului, care este esențială pentru menținerea fertilității și a productivității agricole.

Pentru condiții de funcționare solicitante, Agrimax Proharvest dispune de o carcasă din poliester ranforsată combinată cu trei straturi de curele de oțel care asigură o rezistență mai mare la deformare și o protecție superioară împotriva solicitărilor mecanice, prelungind astfel durata de viață a anvelopei chiar și în caz de sarcini mari și ciclice.

De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită formulei compuse, dezvoltate pentru a oferi o rezistență ridicată la tăiere și așchie, precum și împotriva daunelor cauzate de miriștea reziduală sau alte materiale abrazive de pe sol, minimizând astfel riscul de perforare și reducând costurile de întreținere.

Banda de rulare a anvelopei Agrimax Proharvest are un design inovator cu umăr deschis care îmbunătățește tracțiunea pe teren accidentat și umed, îmbunătățind în același timp proprietățile de autocurățare. Eliberarea rapidă a noroiului și a resturilor este asigurată în timpul transferurilor pe teren și pe drum, contribuind astfel la menținerea unor niveluri ridicate de siguranță și performanță în fiecare etapă a operațiunilor.

Noua anvelopă de la BKT nu performează doar pe câmpuri, Agrimax Proharvest oferă, de asemenea, o manevrabilitate excelentă pe șosea, asigurând o uzură uniformă, un control mai bun al direcției, precum și un confort remarcabil la condus, elemente care fac transferurile rutiere mai sigure și mai puțin obositoare pentru operator, crescând în același timp productivitatea generală a utilajului.

Tehnologia CFO (Cyclic Field Operations – Operațiuni agricole ciclice) reprezintă un alt plus de valoare, permițând anvelopei să tolereze supraîncărcările temporare peste capacitatea sa, așa cum apare atunci când rezervorul combinei atinge umplerea maximă și apoi revine la condițiile standard de funcționare odată ce sarcina este redusă, prevenind deteriorarea structurală și asigurând un ciclu de viață mai lung al produsului. „Datorită designului său inovator, Agrimax Proharvest abordează aceste provocări prin reducerea presiunii exercitate asupra solului, deoarece are o amprentă mai mare. Acest lucru nu numai că păstrează sănătatea solului, dar promovează și randamente agricole mai mari și mai durabile”, arată Dilip Vaidya, președinte senior și director de tehnologie la BKT.

În plus, durata de viață mai lungă a anvelopei, care a fost posibilă datorită alegerilor de proiectare specifice, cum ar fi compusul durabil și structura ranforsată, ajută la reducerea impactului general asupra mediului prin limitarea nevoii de înlocuiri frecvente și scăderea cantității de materiale și resurse necesare pentru producție și gestionarea ciclului de viață al produsului.

Anvelopa Agrimax Proharvest este o soluție avansată din punct de vedere tehnologic și rentabilă pentru toți operatorii din industria agricolă care doresc să maximizeze productivitatea fără a compromite viitorul terenurilor lor.

Cooperativa agricolă BioCarpathia este exemplul că, prin asociere, fermele se pot dezvolta, pot atrage investitori și finanțări europene, având putere de negociere. Iar retehnologizarea agriculturii înseamnă optimizarea costurilor de producție. Timpul de lucru se reduce, risipa scade, iar fermierii devin mai eficienți.

Pentru prima dată în România postdecembristă, o cooperativă agricolă obţine o finanţare nerambursabilă de 90% din partea Uniunii Europene, în valoare de 1.686.000 de euro, pentru dotarea cu utilaje agricole a fermelor membre. Cofinanţarea a fost de doar 10% din partea fermierilor.

Este vorba despre cooperativa agricolă BioCarpathia din județul Brașov. Astfel, 14 fermieri, membri ai cooperativei BioCarpathia, au intrat în posesia unor utilaje agricole de ultimă generație, 31 la număr, respectiv 13 tractoare Valtra de 135 CP, șapte semănători de prășitoare Mascar MAXI, patru tocători de resturi vegetale Berti, patru scarificatoare Alpego CRAKER şi trei grape cu discuri Horsch. Toate achiziționate de la compania MEWI.

„Prin aceste achiziții avem acces la cea mai avansată tehnologie privind utilajele. Cooperativa noastră, fiind profilată pe producție bio de lapte, a primit punctaj suplimentar pe proiecte europene și ne-a făcut finanțabili în fața altora. Ceea ce ne-a permis să contractăm o astfel de finanțare, de peste 1,6 milioane euro. E prima dată când se întâmplă în România ca o cooperativă să primească atât de multe utilaje, să le distribuie membrilor cooperatori și ne bucurăm că am fost primii, dar în egală măsură sperăm să fie încurajator pentru alții. Dacă noi am putut, înseamnă că și alte cooperative pot face treaba asta. Cu 90% nerambursabili, toți vor să facă treaba asta.

Ca mesaj, vreau să transmit formelor asociative din România că fără bani europeni nu ne putem dezvolta și pentru a avea acces la bani europeni trebuie să ne adaptăm obiectivele noastre să fie în concordanță cu obiectivele finanțatorului. Dacă Europa își dorește o agricultură curată și noi trebuie să producem o hrană curată, asta ne permite accesul la finanțare. Însă mesajul cel mai important este că împreună fermierii în forme asociative au acces și la finanțare, dar au și putere de negociere. N-am fi putut face treaba asta fără bani europeni. Vă imaginați vreo bancă să ne dea peste 1.600.000 de euro ca să cumpărăm atâtea utilaje de ultimă generație? Structura de finanțare bancară și veniturile mici din agricultură, vorbim de profitabilitatea sectorului agricol, nu permit cooperativelor să aibă acces la finanțare bancară, care e 100% rambursabilă, nu e nerambursabilă ca la proiectele europene. Adică trebuie să fii profitabil economic ca să poți susține ratele la bancă, ceea ce astăzi este foarte rar în România în domeniul agricol”, a arătat Aurel Blaj, director executiv al Cooperativei Agricole BioCarpathia.

Pe primul loc, fermierul

Membrii cooperativei din județul Brașov își desfășoară activitatea în zona de munte. Prin urmare, pentru dotarea tehnică a fermelor s-a ținut cont de acest aspect. „Avem nevoie de utilaje performante în sectorul nostru de activitate, pe coaste, în râpe. Tehnologia finlandeză a tractoarelor Valtra este robustă, potrivită pentru condițiile grele care sunt în fermele cooperativei. Ne-am orientat către o marcă și un tip de tractor cu niște funcționalități pentru ferma de familie din zona de munte”, a precizat Aurel Blaj.

Brand managerul Valtra în cadrul companiei MEWI, George Tănase a completat: „Fără implicarea producătorului Valtra, ar fi fost probabil greu să finalizăm această tranzacție. A contat foarte mult tot ce înseamnă specificațiile tractorului, în sensul că în afară de caracteristicile minimale care s-ar dori din perspectiva proiectelor pe fonduri europene, fermierul și în special cu domnul Blaj ceea ce am discutat, dotările tractorului trebuia să fie la un anumit standard. Aici noi am venit, acesta a fost unul dintre punctele noastre forte, am venit cu un tractor echipat foarte bine, și la un nivel înalt de echipare, avem un tractor cu o vizibilitate foarte bună, un tractor cu un acces ușor, avem suspensie punte față, avem suspensie cabină, avem suspensie pneumatică pe scaun, avem lumini LED, încărcătoarele sunt cele mai de top, de la producătorul Quicke – Alö Quicke, care este numărul unu mondial. Probabil, toate acestea la un loc au făcut ca noi să fim oferta câștigătoare”.

De altfel, predarea utilajelor către fermierii din Cooperativa BioCarpathia s-a făcut în cadrul unui eveniment festiv care a avut loc la sediul MEWI din Brașov, în luna mai. De remarcat că, anul acesta, în 2025, MEWI a împlinit 30 de ani de activitate. „Cred că cel mai important este să ne ridicăm la nivelul cerințelor și așteptărilor fermierilor. Finlandezii au o vorbă, pe care, eu, cel puțin, încerc să o aplic, ei spun „farmer first”, adică „pe primul loc fermierul”. Și dacă nu încercăm să punem fermierul pe primul loc ca el să poată să-și facă treaba și să aibă încredere în noi ca furnizori, ca parteneri, cred că acesta este lucrul cel mai important, să avem încredere unii în alții. Bineînțeles, calitatea produselor este, de asemenea, foarte importantă. Acest lucru se confirmă și se vede că avem produse competitive. Nu cred că poate cineva să stea pe piață 30 de ani dacă produsele nu sunt conform cerințelor și așteptărilor clienților finali”, a punctat George Tănase.

Constantin Șuhan, fermier: „De când facem parte din cooperativă, ferma a înaintat foarte mult, asocierea este un ajutor foarte mare. Sunt unul dintre fericiții care a primit tractor, iar acest Valtra este diferit față de ce avem noi acasă, este un ajutor, este o oportunitate de a evolua. Utilajele noastre sunt destul de învechite. Cu aceste utilaje de ultimă generație, terenurile sunt mult mai bine lucrate, producția este alta, e clar, evoluăm”.

Mihai Codruț Burcuș, fermier: „Utilajele acestea noi și performante ne sunt de foarte mare folos. Le folosim pentru zootehnie și cultură mare. Pentru mine, Cooperativa BioCarpathia înseamnă responsabilitatea produsului și responsabilitatea culturii, fiind una ecologică, necesită niște investiții foarte mari, datorită calității, fiindcă produsele sunt 100% naturale. Animalele sunt crescute doar cu produse bio de calitate, inclusiv lucernă și plante furajere, și iarbă semănată și din asta vine și calitatea laptelui”.

Octavian Barbu Sofronie, fermier: „Am primit un disc, e un pas în față, sunt foarte mulțumit, mai ales că un astfel de utilaj chiar îmi lipsea din fermă. Eu am un tractor și de-aia n-am primit acum, că am un tractor tot nou, are 4 ani. Și discul era mai important la momentul acesta decât tractorul. Mă bucur că fac parte din Cooperativa BioCarpathia, deoarece sunt foarte multe avantaje. De exemplu, am un preț mai bun și la produsul final, și la inputuri. Am o fermă cu 20 de vaci de lapte și continuăm. Dăm înainte, că trebuie să muncim. Fără muncă nu se poate”.

Finanțarea nerambursabilă europeană, un câștig

O consecință importantă a retehnologizării fermelor este optimizarea costurilor de producție. „Timpul de lucru se reduce, risipa scade, iar fermierii BioCarpathia devin mai eficienți. Astfel, ne putem păstra competitivitatea pe piață fără a compromite calitatea, ceea ce înseamnă prețuri corecte pentru consumatori și venituri sustenabile pentru producători”, menționează directorul executiv Aurel Blaj.

În cooperativa din județul Brașov sunt 42 de fermieri, unii produc lapte și alții au culturi furajere pe care le comercializează în cooperativă. Criteriul de departajare în repartizarea utilajelor cumpărate cu bani europeni a fost cel al performanței agricole.

„Am făcut o listă cu volumele de lapte livrate în cooperativă în ultimul an și în funcție de acel clasament s-au repartizat tractoarele, s-a ținut cont de suprafețele lucrate. Minunea s-a întâmplat că după a doua ședință eram într-un consens, ceea ce rar se întâmplă când ai la masă 40 de fermieri. E drept că cei care au deja utilaje în ferme pe proiectele proprii au avut bunul-simț să nu solicite acum utilaje”, explică Aurel Blaj.

Managerul BioCarpathia a ținut să puncteze că, ori de câte ori va fi nevoie și se va putea, cooperativa va apela la banii europeni. „Ne-am propus să dezvoltăm cooperativa, pentru că aici producem bio și românii au dreptul și au nevoie să mănânce sănătos, iar noi suntem datori să le punem pe masă o hrană sănătoasă. Dar nu putem dezvolta fără bani, dezvoltarea fără bani nu există. Prin urmare, orice oportunitate care ne permite accesul la finanțare pentru a atinge obiectivele noastre, o vom accesa pentru că e un câștig”, a conchis Aurel Blaj.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, a organizat, pe 25 iunie 2025, a doua ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante”.

Evenimentul a reunit peste 25 de jurnaliști din presa centrală și locală, precum și fermieri din vestul țării, cadre universitare, cercetători și reprezentanți ai industriei semințelor.

„O zi din viața unui ameliorator de plante” este o inițiativă a Alianței Industriei Semințelor din România, ce are ca scop creșterea conștientizării importanței cercetării și invoației în amelioarea plantelor. Reamintim că, prima ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante” a avut loc anul trecut, pe 19 iunie, la Iași, organizat fiind de AISR și Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”. 

Alianța Industriei Semințelor din România vrea să fie un partener al cercetării românești, iar evenimentul „O zi din viața unui ameliorator de plante” să fie unul de tradiție. AISR îndeamnă fermierii să aibă încredere în cercetarea agricolă românească.

„Încercăm să creăm și să susținem un ecosistem, prin punerea laolaltă a producătorilor și instituțiilor de cercetare agricolă”, a spus Daniel Stanciu, vicepreședinte AISR.

Maria Cîrjă, vicepreședinte AISR a completat: „Eu sunt un produs al învățământului și al cercetării românești. Suntem parteneri de bază ai cercetării și ai fermierilor din România. Cercetarea trebuie să răspundă nevoilor fermierilor și mai departe nevoilor consumatorului, de aceea suntem aici. Împreună vom lucra pentru prosperitatea agriculturii românești”.

SCDA Lovrin are o istorie de circa 80 de ani, iar clădirea în care funcționează unitatea de cercetare are peste 200 de ani. „Azi, Staţiunea se află pe un trend crescător, iar investițiile pe care le avem în curs fac să existe premize că devenim din ce în ce mai buni, cu performanţe tot mai bune. Inovăm, dezvoltăm noi soiuri şi hibrizi cu rezultate superioare, produse adaptate vremurilor. Obiectivele ameliorării se gândesc pentru viitor, nu pentru prezent. Un soi la care, de pildă, lucrăm azi, el trebuie să fie valoros și peste 10–20 de ani”, a arătat Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.

Președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), Ioan Jelev a ținut să precizeze că cercetarea agricolă românească este cunoscută peste tot în lume și are rezultate extraordinare chiar și în condițiile în care finanțarea de la bugetul statului a fost zero din 1989 până în 2017, când oricum statul a acordat o finanțare minimală care nu atinge nici 40% din cerințele anuale. Întreaga cercetare din România beneficiază de o alocare bugetară de 0,38% din PIB, din care pentru cercetarea agricolă revine o cifră de sub 0,01% din PIB. „Cercetarea agricolă românească este eficientă și utilă. O arată fermierii din țara noastră, principalii beneficiari ai rezultatelor cercetării agricole, care participă în masă la zile ale porților deschise sau vin și preiau rezultate ale cercetării noastre în număr mare, încât uneori unitățile noastre nu prididesc să satisfacă cererea”, a declarat Ioan Jelev.

Prezent la eveniment a fost și Cosmin Popescu, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, care a subliniat că susține colaborarea strânsă dintre educație și cercetare, iar învățământul și cercetarea au nevoie și trebuie popularizate. „Educația la nivel academic este alături de cercetarea agricolă desfășurată la SCDA Lovrin. În prezent, există o foarte bună colaborare între educație și cercetare”, a afirmat Cosmin Popescu.

Cercetarea agricolă, prezentată direct în câmp

Și pentru că evenimentul poartă numele „O zi din viața unui ameliorator de plante”, cu toate că au fost multe grade cu plus în termometre, atmosfera fiind încinsă la propriu, au fost vizitate câmpurile experimentale ale SCDA Lovrin. Specialiștii stațiunii au explicat etapele unui program de ameliorare, de la selecția inițială a genotipurilor până la obținerea de soiuri performante, adaptate condițiilor pedoclimatice din România. S-a pus accent pe criteriile de selecție agronomică, pe evaluările de productivitate și pe rezistența soiurilor la boli și schimbări climatice.

12 ani, atâta durează obținerea unui soi nou de grâu, pentru crearea căruia cercetătorii muncesc necontenit în laborator, în câmp, indiferent de condițiile meteorologice. Și indiferent de banii cu care sunt remunerați de stat, de obicei prea puțini.

De menționat că, cercetarea de la Lovrin pune accent pe calitate și nu pe cantitate, atunci când creează soiuri și hibrizi. Spre exemplu, soiul de grâu Biharia are calităţi de panificaţie excelente, un conţinut ridicat de proteină, aspect care interesează pe foarte mulţi fermieri. E drept că Biharia se remarcă și la producție, în ferma lui Dimitrie Muscă (CAI Curtici – Arad) a dat producţii de peste 9 tone la hectar. „Obiectivele de cercetare ale SCDA Lovrin au fost mereu de a merge în primul rând pe calitate. Este şi o tradiţie în ceea ce priveşte cercetarea agricolă românească. Se pune tot mai mult accent nu pe cât mâncăm, ci pe ce anume mâncăm. Iar noi ne propunem să ducem mai departe această tradiţie”, a punctat Marinel Horablaga, care a adăugat că, pe lângă obiectivele clasice de calitate și productivitate se lucrează la crearea de soiuri adaptate schimbărilor climatice.

Din câmp s-a trecut la vizitarea laboratoarelor, în care SCDA Lovrin a investit sume considerabile și încă mai are de investit.

În laboratorul de analiză a calității grâului, gazdele evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante” au prezentat cum se evaluează calitatea soiurilor, nivelul de proteină, greutatea hectolitrică și alți parametri esențiali pentru încadrarea în standarde comerciale și industriale. A fost o oportunitate pentru cei prezenți de a înțelege legătura strânsă dintre cercetare și cerințele pieței agroalimentare.

Semințele necertificate, risc agricol și economic

O discuție interesantă și necesară a fost despre riscurile asociate utilizării semințelor necertificate.

Alina Mihai, director executiv AISR, a atras atenția asupra importanței utilizării semințelor certificate și a riscurilor și consecințelor utilizării de către fermieri a semințelor de hambar: scăderea randamentului, pierderi financiare, calitate neuniformă a culturii și lipsa trasabilității. „Fermierii care folosesc sămânță necertificată se expun unor riscuri pe care, uneori, nici nu le conștientizează complet. Este esențial ca alegerile care țin de semințe și agricultură în general să fie făcute informat și responsabil”, a punctat Alina Mihai.

Noile Tehnici de Ameliorare, o nouă oportunitate și orizont în ameliorare

Președintele AISR, Andrei Măruțescu, a făcut o radiografie a stadiului legislativ actual privind Noile Tehnici de Ameliorare sau Noile Tehnici Genomice (NGT), subliniind importanța procesului de reglementare, în contextul în care Uniunea Europeană lucrează la un cadru legislativ pentru utilizarea biotehnologiilor moderne în agricultură.

„Nevoia de invoație în agricultura europeană este stringentă, iar fără reglementare, fermierii europeni nu vor putea beneficia în viitor de ultimele descoperiri științifice în ameliorarea de precizie și genetică. Noile Tehnici Genomice înseamnă inovații care pot duce la soiuri mai rezistente și mai productive. O legislație predictibilă și modernă va încuraja investițiile în cercetare și va sprijini creșterea competitivității fermierilor pe piața europeană și globală, cât și menținerea cercetării agricole la cele mai înalte standarde”, explică Andrei Măruțescu.

În concluzie, evenimentul „O zi din viața unui ameliorator de plante” a constituit un cadru ideal pentru schimbul de idei între cercetători, fermieri, industrie și reprezentanții media, într-un demers de transparență, educație și conștientizare privind importanța și rolul științei în agricultură. Participanții au apreciat oportunitatea de a vedea pe teren cum se desfășoară activitatea de cercetare și modul în care rezultatele științifice se transferă în soluții practice și tehnologie pentru agricultură.

„AISR își reafirmă angajamentul de a susține agricultura bazată pe știință, inovație și responsabilitate și va continua să organizeze evenimente de acest tip, menite să conecteze fermierii și opinia publică la pulsul cercetării și al industriei semințelor”, a conchis directorul executiv Alina Mihai.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grâul, în alimentația mondială, este un element de bază, furnizând nutrienți esențiali și găsindu-se în compoziția a numeroase produse alimentare. Potrivit prognozelor pentru 2025, producția totală de cereale din Uniunea Europeană este estimată la 274,484 milioane tone, cu 6,26% mai mare decât producția recoltată în 2024. România, conform INS, a produs 20,5 milioane de tone de cereale anul trecut, marcând o creștere de 9% față de anul precedent. Având în vedere toate provocările cu care se confruntă agricultura, fermierii trebuie să adopte soluții inovatoare care să asigure atât productivitatea, cât și profitabilitatea.

La începutul acestui an, Corteva Agriscience a lansat fungicidul Queen^®, cu molecula inovatoare Inatreq™ Active, un produs revoluționar care oferă un control curativ și preventiv excelent împotriva tuturor tulpinilor de Septoria, o boală fungică considerată de specialiștii în agricultură drept cea mai importantă și dăunătoare boală foliară, deoarece provoacă pierderi semnificative de recoltă.

Andrei Doru: „Adoptarea tehnologiilor agricole avansate este esențială pentru menținerea competitivității și pentru asigurarea sustenabilității practicilor agricole.”

Derivată dintr-o sursă naturală, molecula Inatreq™ Active oferă performanță biologică superioară și introduce un nou mod de acțiune, fără rezistență încrucișată cu chimicalele fungicide existente pentru cereale, permițând opțiuni flexibile de aplicare și asigurând o performanță constantă și cu spectru larg.

În plus, tehnologia inovatoare de formulare i-Q4™ îmbunătățește aderența și acoperirea soluției de pulverizare, asigurând o protecție optimă cu un consum minim de produs. „Pentru fermierii noștri, integrarea Inatreq™ în strategiile lor de protecție a culturilor poate duce la culturi mai sănătoase și randamente mai ridicate. Prin reducerea impactului bolilor dăunătoare, fermierii pot obține un randament economic mai bun și pot contribui la obiectivele naționale de securitate alimentară. Adoptarea unor astfel de tehnologii agricole avansate este esențială pentru menținerea competitivității și pentru asigurarea sustenabilității practicilor agricole”, precizează Andrei Doru, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides și SAT Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Prin urmare, fungicidul Queen^® pe bază de Inatreq™ Active reprezintă pentru fermieri un instrument de luptă împotriva apariţiei rezistenţei la bolile specifice culturilor de cereale. „Nu oferim o cheltuială fermierului, ci oferim o investiţie. De ce spun acest lucru? Pentru că Inatreq™ Active, prin fungicidul Queen^® vine cu o protecţie integrată în partea a doua a culturii, la T2, cum îl numesc fermierii, atunci când avem nevoie de o frunză stindard extrem de sănătoasă şi care să facă să crească producţiile fiecărui fermier. Este un lucru extraordinar”, explică Adrian Teban, Field Sciencist Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Adrian Teban: „Cultura de cereale este protejată din primăvară şi până la recoltare, o protecţie integrată perfectă. Prin noile tehnologii pe care Corteva le înglobează suntem alături de fermier, pentru că tehnologiile care vin cu produsele noastre îl însoţesc şi-l ajută să fie performant în orice situaţie.”

Pe piaţa fungicidelor din România, dar şi pe plan mondial, o astfel de soluție de protecție a plantelor este aşteptată de aproape 20 de ani. „O moleculă cu un nou mod de acţiune care să fie atât de integrată în tehnologie şi să aducă atâtea beneficii fermierului n-a mai fost lansată de la apariţia SDHI-urilor, şi iată că astăzi Corteva face acest pas. Totul a pornit de la un compus care a fost găsit în natură. Este un lucru extraordinar pe care l-a reuşit Corteva, să stabilizeze un produs şi să-l folosească ca fungicid. De aici apare şi profilul eco-toxicologic extraordinar de bun al acestei substanţe, al acestui fungicid, şi cu siguranță va fi extraordinar de bine primit de către fermieri. El practic vine şi se adaugă celuilalt fungicid pe care noi l-am recomandat întotdeauna la T1, la prima aplicare, şi anume Verben. Acum venim în completare şi practic cultura de cereale este protejată din primăvară şi până la recoltare, o protecţie integrată perfectă. Prin noile tehnologii pe care Corteva le înglobează suntem alături de fermier, pentru că tehnologiile care vin cu produsele noastre îl însoţesc şi-l ajută să fie performant în orice situaţie”, conchide Adrian Teban.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2025

Abonamente, AICI!

În perioada 18-20 iunie 2025, la Bruxelles s-a dezbătut viitorul agriculturii europene. Au avut loc întâlnirile Președințiilor, Prezidiilor COGECA, unde Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de către Florentin Bercu (UNCSV), prezent, totodată, la dezbaterea COPA și COGECA cu instituțiile Uniunii Europene.

În cadrul reuniunii Președințiilor, COGECA Praesidium, a dezbaterii și ședința grupului de la Visegrad extins au avut loc dezbateri pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA privitoare la: actualizări pe Cadrul Financiar Multianual post 2027; debirocratizări și simplificări pentru Politica Agricolă Comună; discuțiile din Consiliul European pentru Agricultură și Alimentație; Regulamentul privind defrișările; situația pieței privind schimburile comerciale cu Ucraina, Mercosur, SUA, UK; protecția animalelor pe perioada transportului; strategia privind Reziliența Apei; consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente; Legea pentru monitorizarea solului; carnivorele mari; priorități cheie pe strategia europeană pentru Bioeconomie.

Președintele COPA, Massimiliano Giansanti, a spus că nu poate exista o lume fără ferme, agricultura având un impact social, economic și ecologic imens. „Ne aflăm la mai puțin de o lună de prezentarea propunerii pentru noul Cadru Financiar Multianual (CFM) și bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) post-2027. În actualul context geopolitic, securitatea trebuie garantată pornind de la securitatea alimentară, iar agricultura și silvicultura sunt piloni strategici pentru hrănirea celor 450 de milioane de cetățeni europeni și pentru sprijinirea economiilor locale. Fermierii nu sunt o povară, ci o parte a soluției pentru CFM. Deși președinta Ursula von der Leyen a afirmat recent că fermierii sunt în centrul preocupărilor, acest lucru trebuie demonstrat prin alocarea unui buget adecvat. COPA este pregătită să lucreze pentru protecția fermierilor, care asigură stabilitatea societății. Nu putem concepe o lume fără ferme, iar agricultura are un impact social, economic și ecologic imens. Fermierii trebuie să fie competitivi la nivel global. În perioada cu inflație de peste 15%, li s-a cerut să producă mai mult pentru a menține prețurile scăzute, au făcut-o, și o pot face din nou, dar au nevoie de sprijin pentru a rămâne sustenabili și competitivi. În acest context, au fost exprimate îngrijorări cu privire la ideea de comasare a pilonului 2 al PAC cu fondurile de coeziune, ceea ce ar slăbi capacitatea de producție alimentară. Înainte de orice reformă trebuie făcută o analiză de impact a actualei PAC. Fermierii susțin menținerea celor doi piloni, un buget dedicat și crescut, întrucât inflația anterioară a redus semnificativ finanțările, iar fermierii nu mai pot plăti nota de fiecare dată. Dacă se dorește o „revoluție a PAC”, trebuie să se păstreze litera „C” din „Politica Agricolă Comună”, adică caracterul comun și unitar. Viitorul PAC se va axa pe ecoscheme și componenta socială, dar este esențial să se țină cont de nevoile fermierilor. Aceștia nu cer pomeni, ci condiții pentru a putea concura corect pe o piață plină de provocări. Fermierii europeni trebuie să concureze cu exploatații agricole mari din Rusia și Ucraina, și în acest context este esențială găsirea unui echilibru între regiunile Sud, Nord, Est și Vest ale UE, pentru a menține o agricultură viabilă în toate statele membre. Este o problemă gravă dacă un stat membru refuză cofinanțarea, riscăm să pierdem forme importante de agricultură. Dispariția pieței unice europene ar periclita coeziunea UE. În acest context, fermierii riscă să se retragă din piața internă pentru a vinde doar în afara UE, dat fiind că în UE costurile de producție sunt mai mari din cauza standardelor ridicate”, a precizat Massimiliano Giansanti, care a cerut ca demnitatea fermierilor europeni să fie apărată și respectată. Președintele COPA a mulțumit ministrului polonez al Agriculturii care a transmis și susținut mesajele COPA, exprimându-și speranța că și alți miniștri din UE vor acționa la fel.

Președintele COGECA, Lennart Nilsson, a întrebat cum va funcționa un model agricol cu 27 viteze diferite în UE, cine își asumă riscurile și cine suportă consecințele acestui model fragmentat. „Suveranitatea europeană începe cu suveranitatea alimentară, deoarece nu există securitate fără securitate alimentară și nici autonomie strategică fără o agricultură rezilientă. PAC trebuie să rămână coloana vertebrală a strategiei UE privind alimentația și agricultura, așa cum este consacrată în tratatele UE, prin natura sa comună, structura robustă și resursele financiare alocate. Se solicită un angajament reînnoit, cu un buget dedicat, protejat și indexat la inflație pentru PAC în cadrul financiar multianual următor. Totul se reduce la un singur cuvânt: COOPERARE. Atunci când fermierii și cooperativele agricole sunt puternice, sunt susținute fermierii, cooperativele și, implicit, cetățenii. În vremuri dificile, cooperativele agricole sunt esențiale pentru a asigura stabilitate, predictibilitate și sustenabilitate în sector. COGECA se opune împărțirii bugetului. Reformele nu trebuie făcute fără a fi precedate de analize de impact riguroase și consultări reale cu fermierii, cooperativele și organizațiile acestora, iar propunerile lor trebuie preluate înainte de comunicarea oficială”, a spus Lennart Nilsson.

Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, organizație membră AAC și vicepreședinte COGECA a declarat că nu mâncăm armament, ci hrană produsă de fermieri. „În majoritatea cazurilor, declarațiile Ursulei von der Leyen și ale altor conducători de autorități sunt frumoase, dar sunt contrazise de fapte. Trebuie să trecem de la declarații la fapte și să dovedim acest lucru prin alocarea unui buget specific, consistent, actualizat cel puțin cu rata inflației, prin cadrul financiar multianual post-2027 pentru subvenții și investiții prin PAC, care să poată permite finalizarea convergenței externe și să facă fezabilă producția de alimente de calitate la prețuri accesibile pentru cei 450 de milioane de consumatori din UE”, a punctat Florentin Bercu.

Președintele Comisiei Europene a subliniat rolul esențial al fermierilor în hrănirea celor 450 milioane de cetățeni ai UE și a promis simplificarea PAC și sprijinirea tinerilor fermieri. „PAC rămâne un pilon central al viitorului Cadrului Financiar Multianual, adaptabil la schimbările climatice și nevoile sectorului. Puterea și viitorul UE constă în producția de hrană, viitorul fermierilor și al Agriculturii comunitare”, a arătat Ursula von der Leyen.

Fără fermieri, cooperative și organizațiile lor nu putem construi viitorul Uniunii Europene, a spus Czeslaw Siekierski, președinte al Consiliului de Miniștri ai Agriculturii din UE: „Sectorul agricol trebuie să fie rezilient pentru ca Uniunea Europeană să își mențină independența, o lecție învățată în timpul pandemiei COVID-19 și al războiului din Ucraina. Nu putem depinde în totalitate de importuri mai ieftine. Politica Agricolă Comună este fundamentul care asigură producția de alimente de calitate la prețuri accesibile. Comisia Europeană a reafirmat că agricultura este o prioritate, un mesaj transmis clar chiar astăzi de președinta Ursula von der Leyen. Însă această prioritate trebuie susținută printr-un buget adecvat, actualizat și bine direcționat. Președinția poloneză a elaborat un document care sintetizează concluziile ultimelor șase luni, alături de recomandări din partea statelor membre privind viitorul PAC. Tema centrală: securitatea alimentară și asigurarea unei producții agricole competitive. Este esențial să continuăm un dialog permanent și intens cu fermierii, cooperativele și organizațiile profesionale așa cum se întâmplă deja în Polonia. Acest dialog trebuie extins și consolidat la nivelul tuturor statelor membre. Toți miniștrii sunt de acord: bugetul este crucial. Avem nevoie de un buget dedicat, ambițios și adaptat noilor provocări: inflație, schimbări climatice, extinderea UE. De asemenea, este necesară simplificarea procedurilor și susținerea reînnoirii generaționale. Trebuie să ne întrebăm de ce tinerii nu mai sunt atrași de agricultură și ce putem face pentru a schimba această realitate. Este vital să asigurăm concurență loială și reciprocitate în standardele aplicate produselor importate, în oglindă cu cele din UE. Fermierii europeni nu pot concura cu mari proiecte agricole din afara UE, iar o eventuală integrare a PAC într-un buget unic pe țară ar vulnerabiliza și mai mult sectorul. Viitorul trebuie construit pe stimulente, nu pe constrângeri. Revoluția verde este necesară, dar trebuie să se întâmple în timp, în paralel cu păstrarea competitivității, nu impusă rapid și artificial. Agricultorii au fost mereu gardienii mediului, ai solului și ai naturii și trebuie lăsați să continue acest rol așa cum știu mai bine. Agricultura nu trebuie să devină obiectul politicilor viitoare, ci subiectul central. PAC este o politică consacrată, cu structură și resurse proprii, și trebuie tratată separat din perspectivă economică și socială. Avem nevoie de un angajament politic puternic, bazat pe solidaritate. Fermierii trebuie consultați constant, nu doar în perioade electorale. Trebuie ascultați cu atenție și susținuți pentru că fără fermieri, cooperative și organizațiile lor, nu putem construi viitorul Uniunii Europene”.

Enrico Letta, președintele Institutului Jeacque Delors, a atras atenția asupra impactului produselor din afara UE și a costului tranziției suportat de IMM-uri. „Cuvântul și pozițiile voastre ca fermieri și cooperative sunt esențiale și foarte importante pentru viitorul UE”, a specificat Enrico Letta, pledând pentru sprijin și investiții în fermieri, digitalizare și inovație. Totodată, s susținut ideea unei UE suverane din punct de vedere alimentar și a cerut preluarea propunerilor și sugestiilor transmise de COPA-COGECA.

Europarlamentarul COM AGRI (IT, SSD), Nardello Dario, susține că noua Politică Agricolă Comună (PAC) și viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) sunt esențiale pentru perioada următoare, iar Comisia Europeană nu ar trebui să propună noul CFM post-2027, care va include bugetul PAC, până nu sunt integrate solicitările și propunerile venite de la fermieri și cooperative. „Parlamentul European, prin grupul S&D, a solicitat menținerea identității și unității PAC ca politică distinctă. Agricultura are nevoie de o strategie coerentă și de un buget adecvat, inclusiv cu indexare la inflație. Deciziile trebuie să pornească de la fermieri, printr-o abordare de jos în sus. Este necesară o strategie clară și o consolidare a valorilor bugetare. Tinerii fermieri trebuie sprijiniți, inclusiv în tranziția către Agricultura 5.0. Sistemul actual trebuie reformat după o evaluare atentă a celui anterior, pentru a-l îmbunătăți. Comisia Europeană nu ar trebui să propună noul CFM post-2027, care va include bugetul PAC, până nu sunt integrate solicitările și propunerile venite de la fermieri și cooperative. Este esențială colaborarea strânsă între Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European (COM AGRI) și COPA-COGECA pentru a asigura o agricultură europeană puternică, durabilă, competitivă și susținută politic și financiar. Este esențial pentru viitor să putem consolida colaborarea din COM AGRI și COPA COGECA pentru a integra propunerile dumneavoastră și ajunge să avem o agricultură mai puternică, sustenabilă, durabilă și competitivă”, a arătat Nardello Dario.

Wiktor Szmulewicz, președinte Camera Agricolă a Fermierilor din Polonia, a spus: „Vrem o evoluție, nu o revoluție și asta se poate face doar prin investiții. Nu considerați că una se spune și alta se face? Scurtarea lanțului de aprovizionare din păcate s-a lungit.  Vorbim de simplificare, dar vedem că povara crește”.

Președintele Confederației Agricultorilor din Portugalia, Álvaro Mendonça e Moura, a afirmat că UE nu poate rămâne unită fără un buget suficient și a criticat ideea reducerii bugetului, considerând că fermierii nu trebuie păcăliți cu promisiuni că banii vor fi redirecționați către tineri sau mediu, dacă suma totală este insuficientă.

„Ce fermier nu are nevoie de bani? Suntem de 30 ani în UE. Nu am cerut până acum subvenții, dar avem nevoie de ele ca să putem continua. Bătrânii fermieri sunt din ce în ce mai frustrați și că pierd bani și că riscă să își închidă fermele. PAC ne ține împreună și trebuie să fie consolidat”, a completat Nikolaus Berlakovich, reprezentant al fermierilor din Austria și vicepreședinte COPA.

Arnold Puech D’Alissac, CESE, reprezentant al fermierilor din Franța: „Suntem în contextul geopolitic în care Agricultura și Alimentația sunt arme de apărare la nivel european, reprezintă o contribuție importanta de 1,3% și trebuie finanțate mult mai consistent. Avem provocarea de a nu lăsa altora puterea de a hrani UE. Cum vom face asta fără un buget consolidat, cu exploatații competitive?”

Francie Gorman, reprezentant al fermierilor din Irlanda și vicepreședinte COPA propune evaluarea actualei PAC înainte de a începe reforma. De asemenea, sublinează că investițiile în mediu nu au generat beneficii financiare suficiente și că trebuie cunoscut mai întâi bugetul total înainte de discuțiile privind repartizarea și reformarea. „Agricultura are un rol dublu vital: produce alimente și carbon. Sprijină economiile rurale mai eficient decât alte sectoare. Deși s-a promis că agricultura va rămâne o prioritate, părerea fermierilor nu a fost suficient luată în calcul. Sunt necesare subvenții și investiții”, a accentuat Francie Gorman.

În final, mesajul comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, transmis de șefa sa de cabinet Ester de Lange: „Cercul este rotund când vorbim de lanțul alimentar. O vorbă olandeză spune că nu putem construi un continent pe stomacul gol. Dacă avem noi provocări, avem nevoie de un buget mai mare, avem nevoie de un număr mai mare de țări dispuse să facă acest efort suplimentar. Trebuie să acoperim cheltuielile din perioada COVID 19, trebuie să acoperim împrumuturile pentru NEXT GEN EU(PNRR), nevoile mai mari pe partea de înarmare și extindere a UE. Statele Membre trebuie să acopere aceste cifre. Apreciem inputul fermierilor și al cooperativelor din COPA-COGECA, îl preluăm și vom ține cont de el. Trebuie să ne asigurăm că producția de alimente este importantă, să găsim o cale în care să respectăm trăsăturile specifice ale măsurilor din PAC, să menținem cutia cu instrumente unite și intacte, să avem predictibilitate, stabilitate pe minimum 5-7 ani. Sinergiile se pot obține doar prin păstrarea particularității PAC și cei 2 piloni. Trebuie să ne asiguram că  economiile rurale și locale vor rămâne pe poziții și vă dau un exemplu: doar în Finlanda sunt 300-400 km la frontiera cu Rusia, unde sunt doar ferme, neavând armată, fermierii apăra granița. Dacă își vor înceta activitatea și vor pleca de acolo vom rămâne descoperiți. Vrem o evoluție, nu o revoluție, iar asta se poate face doar prin investiții și sprijinirea sectorului agroalimentar. Bineînțeles că vrem un buget mai mare ca să putem finaliza și convergența externă. Simplificarea este luată extrem de mult în serios,  suntem deja în lucru cu a doua simplificare într-un an. Trebuie luată și mai mult în considerare pentru viitorul program PAC post 2027. Trebuie să luptăm împreună să ne asigurăm că rămâne un PAC comun, consolidat, puternic. Știm că sunt state care au bani și îi vor da la agricultură, că sunt state care au bani și nu îi vor da la agricultură și sunt state care nu au bani, dar ar da mai mult la agricultură. Dacă bugetul nu este mai mare va trebui să fim mai targetați pentru a exista un echilibru între fermierii noi-vechi, mici-mari etc”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a semnat un protocol de colaborare cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) pentru accelerarea digitalizării agriculturii românești.

Prin acest protocol, Clubul Fermierilor Români și Autoritatea pentru Digitalizarea României își propun să sprijine adoptarea tehnologiei digitale în ferme prin inițiative de formare și consiliere; să înlesnească accesul la finanțări pentru proiecte de digitalizare; să contribuie la reducerea decalajului digital și la creșterea competitivității fermierilor români pe piața europeană.

„Autoritatea pentru Digitalizarea României susține toate inițiativele care au ca rezultat final o administrație publică deschisă către cetățean. Nu lăsăm pe nimeni în urmă și oferim sprijin în domeniul digitalizării cu accent pe formarea competențelor digitale specifice agriculturii, pentru a oferi servicii cât mai diversificate. Împreună ne adaptăm schimbărilor economiei de piață și devenim competitivi, urmând liniile Uniunii Europene și adaptând bunele practici în folosul statului prin utilizarea celor mai avansate tehnologii în special în domeniul agriculturii”, a declarat Dragoș-Cristian Vlad, președinte ADR.

Semnarea protocolului marchează:

• Consolidarea competențelor digitale și a educației digitale;

• Infrastructuri digitale securizate și sustenabile;

• Transformarea digitală a întreprinderilor;

• Digitalizarea serviciilor publice.

„Am construit, de-a lungul anilor, o relație solidă cu Autoritatea pentru Digitalizarea României. Faptul că digitalizarea a devenit un subiect prioritar pentru agricultură s-a datorat și implicării Clubului în promovarea acestui subiect la nivel național. Sunt convins că agricultura românească performantă va deveni un adevărat vector de dezvoltare pentru România, prin legătura directă cu digitalizarea. Vom dezvolta soluții scalabile și predictibile, vom interconecta și interoperabiliza bazele de date, pentru a oferi date în timp real fiecărui fermier, și vom folosi tehnologii avansate precum inteligența artificială și Internet of Things, atât de necesare în sectorul agricol. Digitalizarea înseamnă productivitate și eficiență. Avem nevoie de aceste transformări și acesta este drumul pe care trebuie să mergem”, a arătat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Parteneriatul între Clubul Fermierilor și ADR răspunde direct nevoilor sectorului agroalimentar românesc, arătate de cele mai recente analize la nivel european: digitalizarea în agricultură este cheia pentru eficiență, trasabilitate, exporturi competitive și reziliență la riscuri.

„Mă bucur să văd interesul crescut al sectorului agricol pentru digitalizare, implicarea activă a generației tinere, din care și eu fac parte, care dorește să dezvolte și să eficientizeze acest domeniu prin utilizarea tuturor instrumentelor inovative. Aceste inițiative reflectă angajamentul nostru ferm de a implementa soluții moderne, adaptate tehnologiilor emergente, menite să susțină competitivitatea, transparența și sustenabilitatea în agricultură și economie”, a subliniat Alexandra Chivu, vicepreședinte ADR și coordonator CNTD.

Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este o structură participativă stat-privat-mediu academic pentru realizarea transformării digitale a României. CNTD vine în sprijinul instituțiilor publice, reprezentanților companiilor de profil, ai camerelor de comerț și industrie, partenerilor sociali, organizațiilor neguvernamentale ale mediului de afaceri din sectorul digital, mediului academic sau institutelor de cercetare cu activitate în domeniul digital, în dezideratul comun de a accelera transformarea digitală a economiei și societății românești, pe traiectoria europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a lansat platforma informatică destinată Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), parte a angajamentului asumat de AFIR pentru modernizarea și eficientizarea accesului la fondurile europene dedicate dezvoltării rurale.

Începând cu 20 iunie 2025, platforma poate fi accesată la adresa https://gal.afir.ro, devenind canalul unic și oficial de lucru pentru GAL-urile care implementează proiecte finanțate prin intervenția DR-36 LEADER – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.

Platforma oferă:

• Un spațiu securizat pentru întreg ciclul de implementare a proiectelor;

• Acces facil prin RoeID sau conturi Gmail;

• Unelte moderne de monitorizare și raportare în timp real;

• Un nou standard de colaborare între GAL-uri și stat.

„Această platformă digitală, concepută și dezvoltată la nivelul departamentului IT din cadrul AFIR, fără niciun efort bugetar suplimentar, reprezintă un instrument esențial pentru gestionarea eficientă, transparentă și în timp real a proiectelor locale, oferind funcționalități moderne care simplifică procesele administrative și sporesc capacitatea operațională a GAL-urilor. Prin acest demers, AFIR continuă procesul amplu de digitalizare a serviciilor publice, susținând transformarea modului în care comunitățile rurale accesează și utilizează finanțările disponibile”, precizează Adrian Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Platforma permite gestionarea completă a etapelor de implementare a Strategiilor de Dezvoltare Locală, de la depunerea cererilor de finanțare până la monitorizarea proiectelor, într-un spațiu securizat și intuitiv. Accesul în platformă se realizează prin utilizarea datelor digitale de autentificare (utilizator și parolă) deja utilizate de către GAL-uri în etapa de depunere a strategiilor, dar va permite și beneficiarilor accesul, atât cu cont gmail personal, cât și cu cont creat în cadru Platformei RoeID – dezvoltată de către Autoritatea pentru Digitalizarea României.

„Utilizarea acestei platforme devine obligatorie pentru toate GAL-urile începând din acest moment, constituind un pas concret către profesionalizarea administrației locale și întărirea parteneriatelor dintre stat și comunitățile locale”, a punctat Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!