În medie, un român aruncă o porție de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă 6.000 de tone de alimente irosite zilnic la nivelul întregii țări. Aruncăm 20% din totalul alimentelor produse, iar gospodăriile sunt cele mai mari surse de risipă alimentară, urmate de HoReCa și retail.
Risipa începe când cumpărăm prea mult, continuă când gătim disproporționat și se încheie când aruncăm ce a fost muncit cu trudă. Prin intermediul inițiativei „Gospodari la Obor”, Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) vrea să rupă acest cerc, construind o rețea informală de oameni care nu irosesc nimic – de la legume și frunze, până la idei și timp.
De ce este important să reducem risipa alimentară?
Pentru că, în fața taxelor mai mari, putem învăța cum să cheltuim mai puțin, dar mai înțelept.
Pentru că, în loc să generăm gunoaie, putem produce compost pentru grădinile urbane și balcoanele verzi.
Pentru că regenerarea orașului pornește din comunități vii, active, care gătesc împreună și creează sol nou din resturi.
Pentru că piețele și magazinele sunt locurile de unde cumpărăm, iar ALAS și organizațiile partenere își doresc să îi învețe pe români să cumpere responsabil și calitativ. Nu cantitatea, ci calitatea alimentelor trebuie să primeze pentru românii care vin la piață.
„Gospodăria adevărată înseamnă respect – pentru muncă, pentru hrană și pentru resursele care ne rămân. În vremuri în care totul pare mai scump, acest proiect ne reamintește că putem face mult cu puțin, dacă lucrăm împreună. Piața Obor este un loc simbol pentru consumatorii casnici, dar este și un loc de unde își procură materia primă mulți chefi de top. Împreună cu alți colegi de breaslă vrem să transmitem acest mesaj: economia începe cu responsabilitatea cu care cumpărăm. Un român atent la resurse este perceput ca fiind gospodar. Românii trebuie să reînvețe să fie gospodari, nu risipitori”, declară Marius Tudosiei, fondator ALAS și proprietar Băcănia Veche.

Proiectul este finanțat de Platforma de Mediu pentru București, prin programul „În ZONA TA”, și se desfășoară în parteneriat cu entități valoroase precum: Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociația Eco Ruralis, Climatosfera și mai multe unități de învățământ din Sectorul 2.
,,Ce facem mai exact? Instalăm un compostor comunitar lângă Piața Obor, pentru ca resturile vegetale să hrănească pământul, nu gropile de gunoi. Organizăm ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte, pentru a reduce risipa și a învăța rețete zero waste. Îi implicăm pe copii, seniori, comercianți și vecini în ateliere, tururi ghidate și sesiuni de educație ecologică. Derulăm o campanie de conștientizare cu mesaje clare și simple: Nu risipi nimic la Obor!; La Obor se mănâncă tot; Compost is the new black!”, arată Cristina Chinole, Manager de Proiect ALAS.
Asociația Lanțului Alimentar Scurt își dorește să arate că legumele imperfecte sunt la fel de gustoase și demne de pus pe farfuriile oamenilor, că ne hrănesc și ne dau energia zilnică și că nu există niciun motiv să fie aruncate, mai ales în acest context economic în care „economisirea” trebuie să fie un laitmotiv al vieții noastre, având în vedere că atâția copii, bătrâni și bolnavi au o alimentație precară, pentru că nu își permit să cumpere alimente variate.
„Cu atât mai mult în etapa asta e important să fim atenți la resurse și să încercăm, prin asta, să contracarăm eventualele creșteri de prețuri. Nu toată lumea a crescut prețurile, dar impactul noilor taxe va fi resimțit la nivel general în România. Iar atenția la resurse poate însemna o gospodărire mai bună, niște planuri mai detaliate, care să ne ajute să cheltuim mai puțin. Ar trebui, mai ales, să ne concentrăm pe cum putem evita risipa. Risipa alimentară începe din faza achizițiilor – suntem tentați să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Continuă când gătim, pentru că nu folosim integral produsele, și se încheie când aruncăm mâncare deja gătită – pentru că gătim prea mult pentru cât de puțini suntem. E păcat de toată munca celor care au trudit să avem aceste lucruri pe masă. E păcat să ajungă la gunoi. E păcat și de munca noastră să o risipim așa. Gospodăria adevărată înseamnă respect pentru tot ce avem: de la grădina proprie până la resturile care pot deveni compost. La Punctul Gastronomic Local La Motoare gătim cu ce ne oferă natura și nu irosim nimic – transformăm legumele trecute în zacuscă, oasele în ciorbe și cojile în hrană pentru pământ. Asta nu e doar sustenabilitate, e bun-simț gospodăresc. Cu toții putem învăța cum să facem asta, la restaurant sau acasă”, subliniază Răzvan Lavric, gospodar Slow Food, fondator La Motoare (Haleș – Buzău) și membru ALAS.
Proiectul „Gospodari la Obor” se va derula în Piața Obor și în Parcul Păsărarilor, acolo unde vor avea loc ateliere, picnicuri, sesiuni de compostare și campanii de informare.
„Compostarea comunitară este, în primul rând, un demers de educare a populației cu privire la importanța colectării separate la sursă și a gestionării sustenabile a biodeșeurilor. În plus, contribuie la protejarea mediului, pentru că se evită emisiile generate prin depunerea biodeșeurilor la groapă, se îmbunătățesc solurile din orașe și se regenerează biodiversitatea. Nu în ultimul rând, compostarea comunitară contribuie la îndeplinirea țintelor de reciclare ale României, prin evitarea contaminării cu biodeșeuri a fracțiilor reciclabile”, susțin reprezentanții Academiei de Compost.
Cel care produce hrana cu trudă este mai atent cu modul în care o gestionează. Ruralul risipește mai puțin decât urbanul, în parte pentru că oamenii de la sat au fost mai dezavantajați economic, iar o mare parte din resursele lor au fost folosite ca hrană pentru animale. Tocmai de aceea, mulți dintre gospodarii de la Obor pot avea un rol aparte în educarea populației urbane.
Începem să conștientizăm care sunt efectele economice, sociale și de mediu ale risipei alimentare, dar românii trebuie să învețe să perceapă hrana ca pe un element esențial pentru siguranța națională.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Grupul antreprenorial românesc Agroland, activ în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, continuă extinderea rețelei de magazine prin inaugurarea unei noi unități în format MEGA în orașul Slobozia, din județul Ialomița. Magazinul în regim propriu, inaugurat joi - 7 august 2025, a presupus o investiție de aproximativ 150.000 de euro, sumă care nu include stocul de marfă.
Noul magazin Agroland este situat în centrul comercial Park Plaza din Slobozia și dispune de o suprafață de 300 mp. Totodată, înlocuiește vechiul magazin tradițional și oferă o gamă extinsă de peste 2.800 de produse, de la articole pentru grădinărit și creșterea animalelor, până la produse pentru îngrijirea animalelor de companie. Este cel de-al 33-lea magazin Agroland MEGA la nivel național și primul în acest format din județul Ialomița, ceea ce marchează o nouă etapă în strategia de extindere a rețelei. Magazinul funcționează de luni până vineri în intervalul orar 08:00-20:00 și în weekend cu program sâmbata: 8:00 - 18:00 și duminica: 8:00 - 16:00.

„Ialomița este un județ în care ne-am integrat treptat și în care ne bucurăm de sprijinul unei comunități active. Odată cu deschiderea acestui nou magazin format MEGA în Slobozia, consolidăm prezența Agroland în regiune și reconfirmăm angajamentul nostru de a investi local și de a crea locuri de muncă. Estimăm pentru această unitate vânzări de peste 800.000 de euro în 2026 și un trafic mediu zilnic de aproximativ 150 de clienți”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al grupului Agroland.

În trimestrul doi din 2025, cele 92 de magazine proprii Agroland au înregistrat 696.000 de clienți, o creștere de 19% față de aceeași perioadă din 2024. Valoarea medie a bonului a rămas constantă, la 92 de lei. Pe întregul semestru I din 2025, rețeaua a atras, în total, în magazine proprii și francize, două milioane de clienți (+20% față de S1 2024), iar bonul mediu a fost de 88 de lei.
*****
Agroland, fondat de Horia Cardoș, este un grup antreprenorial românesc prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, care și-a început activitatea în 1997 ca o mică rețea de magazine pentru fermieri. În prezent, prin divizia Agroland Retail, grupul operează cea mai mare rețea, cu peste 240 de magazine specializate în vânzarea de produse pentru grădină, fermă și animale de companie.Divizia Agroland Food integrează fermele existente, fabrica de procesare a ouălor, fermele de reproducție și stațiile de incubare, și în viitor linia de abatorizare. Agroland Agribusiness administrează distribuția de inputuri agricole, tradingul de cereale, producția și selecția de semințe, urmând ca până la sfârșitul anului să integreze și fabricile de furaje.Acțiunile Agroland Business System și Agroland Agribusiness sunt listate pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând din 2021, sub simbolul AG și respectiv AAB.Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Slow Food Buzău, în parteneriat cu Primăria comunei Scorțoasa, anunță lansarea unui proiect cultural-turistic fără precedent în România: fosta moară din satul Policiori va fi reabilitată și transformată în „Moara dintre Foc și Pământ”, un centru educațional culinar interactiv, aflat la doar câțiva kilometri de Vulcanii Noroioși.
Ținutul Buzăului este vizitat anual de peste 100.000 de turiști, însă până acum nicio moară veche nu a fost reabilitată și transformată într-un centru educațional de gastronomie locală.
Proiectul „Moara dintre Foc și Pământ” aduce împreună patrimoniul local, educația gastronomică, sustenabilitatea și turismul responsabil. Noua destinație va găzdui ateliere de panificație, demonstrații culinare, expoziții despre tradițiile morăritului și activități educaționale pentru copii și turiști – un parcurs complet „de la grâu la pâine”, cu accent pe experiență directă.
Moara actuală

Proiectul vine cu beneficii directe pentru comunitate: sprijinirea producătorilor locali prin crearea de noi oportunități economice, atragerea de turiști și diversificarea punctelor de interes în zonă, promovarea vânzărilor directe, formarea tinerilor în spiritul valorilor tradiționale și revitalizarea patrimoniului local. Totodată, această inițiativă adaugă o nouă dimensiune atractivă comunei Scorțoasa, completând oferta turistică reprezentată de Vulcanii Noroioși.
„Este mai mult decât o reabilitare a unei clădiri vechi, este readucerea la viață a unui simbol local și o contribuție valoroasă la dezvoltarea sustenabilă a regiunii. Moara va deveni un loc viu, unde tradiția se întâlnește cu educația și inovația socială”, precizează Thorsten Kirschner, inițiatorul comunității Slow Food Buzău.
Demararea proiectului a primit recent aprobarea Consiliului Local Scorțoasa, urmând reabilitarea morii și deschiderea acesteia către comunitate și vizitatori. „Este un proiect important pentru comuna noastră, nu doar pentru că valorificăm o clădire abandonată, ci și pentru că ne dorim să oferim un exemplu de bună practică în parteneriatul public-privat, cu beneficii reale pentru întreaga comunitate”, subliniază Vasile Săcuiu, primarul comunei Scorțoasa.
Clădirea actuală a morii

Obiectivele proiectului urmăresc:
Conservarea patrimoniului și recondiționarea mecanismelor originale ale morii;
Crearea unui traseu educațional interactiv pentru copii și turiști;
Susținerea producătorilor locali printr-un magazin artizanal cu produse certificate Slow Food;
Diversificarea ofertei turistice din apropierea Geoparcului UNESCO „Ținutul Buzăului”.
Potrivit proiectului, peste 80% dintre produsele oferite la „Moara dintre Foc și Pământ” vor proveni de la peste 20 de producători locali (parteneri sau membri) Slow Food și producători din zona Scorțoasa/Vulcanii Noroioși.
În primii doi ani, proiectul va găzdui peste 30 de ateliere și va primi peste 2.000 de copii și turiști.
Bugetul proiectului este estimat la 150.000 de euro și va fi acoperit din surse proprii, sponsorizări și venituri generate din activități educative și comerciale. Proiectul urmărește să devină un model de dezvoltare sustenabilă, non-profit, dedicat comunității locale.

Inițiatorii invită companii, organizații și persoane fizice să susțină proiectul prin sponsorizări financiare, donații de materiale ecologice sau implicare voluntară, sponsorii beneficiind de recunoaștere oficială și vizibilitate atât la nivel local, cât și național.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agra Asigurări lansează noul sezon de vânzări pentru anul agricol 2025-2026. Anunțul vine într-un moment esențial pentru agricultura românească, marcat de intensificarea fenomenelor meteo extreme, care afectează tot mai devreme culturile agricole, generând pierderi considerabile pentru fermieri.
În luna aprilie a acestui an, Agra Asigurări a înregistrat 693 de avizări de daună, în creștere semnificativă față de cele 300 de cazuri raportate în aceeași perioadă a anului trecut. Înghețul târziu de primăvară a afectat sever culturile de toamnă din Dobrogea, precum și plantațiile viticole din județele Constanța și Prahova.
În luna mai, compania a înregistrat 1.493 de avizări de daună, pe fondul episoadelor de grindină care au afectat suprafețe întinse de culturi în județele Mehedinți și Dolj. În iulie, aceleași fenomene au provocat pagube semnificative atât culturilor de câmp, cât și plantațiilor pomicole din regiunile de Vest și Centru ale țării, precum și în județele Neamț, Botoșani și Iași. La acestea s-au adăugat efectele unei furtuni extreme, fără precedent, care a lovit zonele agricole din județele Ilfov și Ialomița.
„În acest context, Agra Asigurări introduce o serie de actualizări și extinderi de acoperire, menite să răspundă provocărilor climatice tot mai variate și nevoilor tot mai stringente ale fermierilor”, declară Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

În acest sezon, compania pune un accent deosebit pe extinderea pachetului de reînsămânțare destinat culturilor de primăvară. În completarea riscurilor deja acoperite, precum formarea crustei la suprafața solului, spălarea solului, antrenarea particulelor de nisip sau pământ de către vânt și îngheț, pachetul include acum și daunele provocate de dăunători specifici. Această actualizare este deosebit de relevantă în contextul actual, în care opțiunile de protecție pentru fermieri au fost semnificativ reduse, ca urmare a interzicerii utilizării neonicotinoidelor.
A fost introdusă, totodată, acoperirea pentru riscul generat de ploile torențiale de lungă durată care duc la băltirea solului, un fenomen cu impact major asupra culturilor de toamnă și de primăvară. În plus, a fost extinsă acoperirea oferită prin produsul Agrar Basis, care include acum și daunele provocate de grindină în stadiile incipiente de dezvoltare ale culturilor, o etapă cunoscută pentru vulnerabilitatea crescută a plantelor la fenomene meteo extreme.
În paralel, Agra Asigurări analizează introducerea înghețului târziu de primăvară ca risc asigurat pentru plantațiile de măr, o măsură esențială pentru protejarea livezilor, având în vedere caracterul tot mai imprevizibil al climatului. De asemenea, este în lucru un produs de asigurare dedicat legumelor cultivate în câmp, cu scopul de a sprijini producătorii horticoli care se confruntă cu pierderi tot mai mari din cauza instabilității vremii.

Consolidarea relației cu fermierii, în anul agricol 2025 - 2026
Cu peste 1,7 milioane de hectare asigurate, 7.200 de polițe subscrise și peste 4.250 de avizări de daună doar în sezonul trecut, Agra Asigurări continuă să își consolideze poziția de partener de încredere pentru fermierii din România. Suprafața totală asigurată a crescut cu 11,2 % în 2024 față de 2023 și cu 14,6% în 2025 comparativ cu 2024, reflectând ritmul susținut de extindere a portofoliului companiei.
„Un punct forte pentru companie rămâne rapiditatea cu care sunt procesate și plătite dosarele de daună, peste 80% dintre deconturi fiind achitate în termen de aproximativ zece zile de la emiterea protocolului”, afirmă Horia-Adrian Lupu.
Toate aceste actualizări au fost discutate și prezentate în cadrul Conferinței Agra Asigurări, desfășurată în perioada 29-30 iulie 2025, la Poiana Brașov. Evenimentul a reunit peste 80 de brokeri specializați în asigurări agricole din întreaga țară, parteneri care colaborează cu compania încă de la intrarea sa pe piața românească, în 2016.

„Acest eveniment reflectă angajamentul Agra Asigurări față de partenerii noștri de distribuție, care joacă un rol esențial în susținerea fermierilor și a agriculturii din România. Ne propunem să consolidăm această colaborare și să oferim un cadru deschis pentru dialog, transparență și dezvoltare comună. Într-un sector agricol tot mai dinamic, ne aliniem eforturile în jurul unui obiectiv clar: extinderea accesului fermierilor, la nivel național, la soluții de protecție adaptate realităților climatice și economice. Prin această abordare, contribuim la dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol, la stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și, implicit, la securitatea alimentară”, a punctat Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

În cadrul conferinței au fost analizate rezultatele și provocările sezonului anterior, au fost prezentate noutățile operaționale și de produs pentru anul agricol 2025-2026, iar discuțiile s-au concentrat pe stabilirea direcțiilor de colaborare pentru optimizarea proceselor și consolidarea relației cu fermierii.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cu ocazia Forumului Național pentru Viitorul Agriculturii, eveniment organizat pe 5 iunie 2025 de Clubul Fermierilor Români la București, l-am întâlnit pe fermierul clujean Emil Turdean cu care am vorbit despre actualul an agricol, dar și despre culturile de nișă spre care s-a îndreptat pentru a fi pe plus în afacerea agricolă pe care o deține încă din 1994.
Pasiunea pentru agricultură, deschiderea spre cercetare și evoluție, dorința de a învăța, de a se informa și de a aplica în afacerea agricolă orice apare nou, modestia și hărnicia, toate îl caracterizează pe Emil Turdean, fermier din județul Cluj. Pe cele două exploataţii agricole, cea de la Luna de Jos şi cea de la Turda, lucrează peste 1.500 de hectare.
La început de iunie, în ferma lui Emil Turdean, culturile arătau bine. „Grâu, rapiţă, secară, orzoaică de primăvară, floarea-soarelui toate sunt extraordinare”, ne-a zis fermierul. În schimb, porumbul, ca talie, e rămas în urmă cu cel puţin o lună, din cauza frigului, iar acum, dacă intră perioada secetoasă, porumbul va rămâne de un metru, iar cultura va fi compromisă. „În rest, culturile, la cei care au făcut tehnologie, sunt în top. Cei care n-au făcut, n-au fertilizat şi n-au făcut tratamente fitosanitare vor avea probleme, pentru că sunt boli. Dar acum fiecare face după cum crede că e bine în ferma lui, numai să nu ne văităm că nu suntem rentabili şi nu suntem eficienţi. Diferenţa între a face un al treilea tratament pentru boli, care costă 56 de lei, şi să nu-l faci, înseamnă o cultură compromisă pe care n-o poţi da decât la furaj. Totdeauna trebuie calculat cu costurile unde te afli. Dacă costul acela îţi mai aduce minim încă pe atât, înseamnă că trebuie făcut. Pentru că e o presiune fantastică de boli pe cereale, eu am optat pe trei tratamente cu fungicide, insecticide, am avut un atac fantastic de insecte în primăvara asta, de când au venit căldurile. Rapiţa la mulţi colegi a îngheţat, cei care au folosit mult azot din toamnă, adică n-au fertilizat echilibrat şi au avut azot mai mult, a crescut tija florală, a îngheţat şi a rămas rapiţa pitică. Cei care ne-am dus cu fosfor, potasiu mai mult din toamnă şi azot cât e necesar, 20 kg, rapița s-a făcut viguroasă, rădăcinile au rămas jos, a venit îngheţul, a mai murit câte o frunză, dar tija centrală n-a murit. Avem cultură de rapiţă care arată foarte bine”, povestește Emil Turdean.
Oportunități de câștig cu in, cânepă și fasole
În ferma lui Emil Turdean, 60% din păioasele de toamnă înseamnă secară. „Toată lumea produce grâu, eu am pus secară, care e un produs din ce în ce mai cerut, pentru că toată lumea vrea să mănânce pâine de secară. În piață sunt hibrizi de secară care au potenţial de 10-12 tone la hectar. Preţul la secară în primăvara asta a fost mai mare ca la grâu. Mai am orzoaică de primăvară, de bere, unde iar, într-o perioadă foarte scurtă, poţi face 8 tone de orzoaică de bere. Cu un leu s-o dai, e tot mai rentabil decât să faci porumb 6 tone. Cultura de floarea-soarelui rezistă foarte bine la secetă, dar am schimbat tehnologia de semănat, nu mă mai duc pe rânduri largi, mă duc pe rânduri de 45 cm la 45 cm 3 boabe. Acoperă mai bine pământul, calatidiul creşte mai mare. Și rapiţa o seamăn la rânduri de 45 cm, valorifică ploile din iarnă-primăvară, în ultimii ani am făcut sub 4,5 tone media la rapiţă. Deci ne adaptăm şi noi”, arată fermierul.
Din această toamnă, Emil Turdean vrea să cultive in și cânepă. „Inul e o cultură foarte bună. Am avut în cultură, am făcut 4.000 şi ceva de kilograme la hectar la in. Vreau să intru pe cânepă de fibră, fibra o cumpără cei de la Orăştie, sămânţa de cânepă ne rămâne unde trebuie. De asemenea, caut terenuri unde pot iriga, vreau să pun și fasole, produs pe care țara noastră îl importă masiv. Sunt soiuri de fasole unde faci 7 tone de fasole boabe la rânduri de 45 cm. Tot timpul vin oportunităţi. Trebuie să fii atent, informat.”
Perdele forestiere pentru protecția culturilor agricole
Emil Turdean intenționează să investească, din banii proprii, în perdele forestiere, pentru că ajută foarte mult culturile agricole. „Am observat că peste tot unde sunt roată împrejurul parcelelor arbori, culturile se comportă mult mai bine. Vreau să-mi plantez perdele de protecție roată împrejur la toate parcelele mele, pe cheltuiala mea, n-am nevoie de nimeni. Am văzut anul trecut în Bulgaria, când am fost cu un coleg, ce înseamnă în Bulgaria floarea-soarelui cu perdele de protecţie. Era bine. Am văzut ce e dincoace la noi, era tristă, ofilită, voia să moară. Până la urmă, trebuie să mai scoatem un ban din buzunar şi-l băgăm înapoi în natură, ca natura să ne apere pe viitor. Ciclul acela trebuie să-l facem să fie funcţional.”
Ca arbori, vrea să planteze platan, mesteacăn, stejar, paltin, nuc negru, cireș sălbatic.
Din cauza faptului că nu mai avem ierni cu zăpadă, pământul se usucă rapid primăvara. „Am avut vânturi puternice în această primăvară, iar unde erau pomi, pâlcuri de pomi, pământul nu era mișcat. Însă, în multe locuri tot pământul l-a dus vântul și l-a pus pe pășuni, că mișcă terenurile. De aceea, consider că perdelele forestiere sunt necesare și utile”, a încheiat Emil Turdean.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2025Abonamente, AICI!
CITEȘTE ȘI: Cultura mare și zootehnia, mână-n mână
Viitorul agriculturii, între experiment și reziliență. Viziunea unui fermier veteran
Inul și cânepa, culturi valoroase care necesită atenție în politica agricolă a țării
Maschio Gaspardo, unul dintre liderii mondiali ai tehnicii agricole, a devenit acționar al Lynx AG LLC, cu sediul în Churdan, Iowa. Lynx este specializată în tehnologii de semănat fără cultivare, care completează perfect linia de produse Maschio Gaspardo. În tandem, compania lansează Maschio Gaspardo USA INC, o societate mixtă cu sediul în Iowa, dedicată dezvoltării și fabricării semănătorilor de precizie de mari dimensiuni pentru piața nord-americană.
Maschio Gaspardo North America INC, activă din 2004 prin filiala sa din DeWitt, Iowa, își consolidează astfel prezența investind într-una dintre cele mai strategice zone ale continentului pentru agricultura la scară largă.
Această inițiativă sprijină strategia pe termen lung a companiei Maschio Gaspardo, anunțată anterior, de aprofundare a investițiilor în America de Nord ca regiune-cheie de creștere.
Parteneriatul cu Lynx, un producător local, oferă acces direct la capacitățile de producție, cunoștințele agronomice și tehnologia adânc înrădăcinate în Corn Belt, Iowa fiind cel mai mare stat producător de porumb din țară. Fondată în 2013, Lynx AG este un producător cu sediul în SUA, recunoscut pentru inovația sa rapidă, pentru accentul puternic pus pe agricultura de precizie și pentru cea mai mare mașină de cultivare în benzi din lume: 20 de metri lățime, 36 de rânduri, cu un rezervor dublu de îngrășăminte de 24 de tone, proiectat pentru eficiență maximă în fermele de porumb și sfeclă de zahăr. De asemenea, compania își administrează propria fermă de testare pentru a valida agronomic și funcțional echipamentele în câmpuri reale.
Prin parteneriatul cu Lynx, compania Maschio Gaspardo își extinde gama de semănători de dimensiuni mari, adaptate nevoilor agriculturii nord-americane. În acest context, Maschio Gaspardo va dezvolta o nouă gamă de semănători de precizie, integrând CHRONO ca unitate principală de semănat: un sistem de mare viteză proiectat și brevetat de companie, bazându-se pe experiența sa îndelungată în sectorul utilajelor agricole.
„Această mutare se aliniază perfect cu planul nostru strategic și întruchipează viziunea noastră de a fi un partener tehnologic global pentru agricultura de mâine. Prin consolidarea prezenței noastre în America de Nord, aducem moștenirea noastră de valori, pasiune și inginerie, deoarece numai prin colaborări strategice putem crește durabil”, a declarat Mirco Maschio, președintele Maschio Gaspardo S.p.A.
Chrono dispune de șapte brevete mecanice și electronice, realizând un semănat de maximă precizie la viteze de peste 15 km/h, datorită distribuției pneumatice a semințelor, conectivității ISOBUS și electronicii avansate. Proiectat în colaborare cu Școala italiană de design (SID), Chrono oferă performanțe de top și o estetică funcțională tipică excelenței italiene în materie de design industrial.
„Chrono reprezintă apogeul angajamentului nostru pentru inovare: o tehnologie concepută pentru a oferi precizie, viteză și eficiență operațională. Cu Lynx ca partener, ne vom adapta în continuare soluțiile pentru a răspunde nevoilor reale ale fermierilor nord-americani, îmbunătățind randamentul și durabilitatea”, a subliniat Andrea Maschio, președinte al Maschio Holding.
Noua societate mixtă este imediat operațională și se va concentra pe furnizarea de soluții practice personalizate pentru condițiile agronomice și operaționale din America de Nord. Produsele vor fi vândute prin intermediul rețelelor de distribuitori atât ale Maschio Gaspardo, cât și ale Lynx, oferind fermierilor utilaje integrate, fiabile și durabile, concepute pentru a crește productivitatea și randamentul, reducând în același timp deșeurile și costurile de exploatare.

„America de Nord este esențială pentru traiectoria noastră de creștere. Parteneriatul nostru cu Lynx accelerează dezvoltarea produselor, scurtează timpul de lansare pe piață și aduce fermierilor soluții de mare valoare, concentrându-se pe fiabilitate, digitalizare și productivitate”, punctează Luigi De Puppi, CEO Maschio Gaspardo.
Lance Glendenning, CEO Lynx AG LLC, a adăugat: „Suntem încântați să ne unim forțele cu Maschio Gaspardo. Împreună vom construi o nouă generație de mașini de semănat, în care calitatea designului european întâlnește caracterul practic și rezistența cerute de agricultura americană”.
Semănatul de precizie este unul dintre segmentele cu cea mai rapidă creștere în agricultura modernă, permițând optimizarea inputurilor, creșterea eficienței operaționale și reducerea impactului asupra mediului. Prin acest parteneriat, Maschio Gaspardo își consolidează strategia de expansiune globală și, totodată, poziția de full-liner capabil să ofere soluții concrete și fiabile în fiecare etapă a ciclului de cultură, adaptate la nevoile reale ale pieței.

Maschio Gaspardo este unul dintre liderii mondiali în producția de utilaje pentru cultivarea solului, semănat, fertilizare, protecția plantelor, întreținerea spațiilor verzi și prelucrarea fânului. Fondată în Italia - Campodarsego (PD) în 1964 de frații Egidio și Giorgio Maschio, compania are aproximativ 2.000 de angajați în 8 fabrici de producție, dintre care trei sunt situate în China, India și România, și funcționează prin intermediul a 14 filiale comerciale.
Lynx AG LLC este un producător american cu sediul central în Churdan, Iowa, specializat în tehnologii de precizie pentru plasarea materialelor agricole. Compania dezvoltă, produce, testează pe teren și comercializează soluții dedicate agriculturii de precizie și strip-tillage-ului.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Prin intermediul unei scrisori deschise către președintele României, Guvern și reprezentanții țării la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile majore ce amenință agricultura românească și implicit securitatea alimentară a țării noastre.
Uniunea Europeană a transmis, pe 16 iulie 2025, noua propunere pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. În această formă, „agricultura europeană este pusă la zid”, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.
„Agricultura contribuie cu 1,3% la PIB-ul UE și a primit în programarea 2021-2027 0,40% din bugetul UE, iar în programarea 2028-2034 se propune să primească 0,15%, față de care ne manifestăm consternarea, nemulțumirea și profunda îngrijorare pentru reducerea bugetului pentru subvențiile și investițiile în producția hranei. Agricultura și Dezvoltarea Rurală au nevoie să fie menținut pragul de 0,4% din Bugetul care va fi aprobat la nivel european, pentru asigurarea hranei de calitate, la standarde înalte, celor 450 de milioane de cetățeni”, subliniază AAC.
Pentru România, consecințele sunt dezastruoase:
Pierde 17,4 miliarde de euro, față de o alocare corect proporțională cu creșterea bugetului UE;
Se cere dublarea contribuției naționale la cofinanțare, de la 15% la 30%, o povară insuportabilă pentru un sector agricol deja fragil;
Fermierii români riscă să rămână fără finanțări clare, pe termen lung, ceea ce va genera o scădere dramatică a investițiilor, a creditării și chiar vânzarea masivă a fermelor către fonduri străine;
Convergența subvențiilor promisă României la aderare în 2007 este din nou amânată și ignorată.
„România nu mai poate accepta un rol secundar în Uniunea Europeană. Agricultura noastră a demonstrat că poate hrăni Europa. Fermierii români au respectat toate regulile, au investit, au rezistat în fața secetei, a crizelor și a concurenței neloiale. Este momentul să fim sprijiniți pe măsura contribuției și a nevoilor reale ale țării”, se arată în scrisoarea deschisă a AAC.
În numele fermierilor și a cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită:
Majorarea bugetului AGRICULTURII și DEZVOLTĂRII RURALE (PAC subvenții+investiții) cu minimum 30%, pentru a reflecta realitatea economică și inflația cumulată;
Menținerea distinctă a celor doi piloni ai PAC: subvenții directe și fonduri pentru dezvoltare;
Alocarea către România a cel puțin 77,6 miliarde de euro, nu doar a celor 60,2 miliarde propuse;
O poziție fermă de respingere a creșterii cofinanțării la 30%;
Finalizarea convergenței externe începând cu 2028, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenții egale cu media europeană;
Recunoașterea agriculturii ca pilon esențial al securității naționale și europene, la același nivel cu apărarea, extinderea și coeziunea.
„Fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară. Fără respectarea intereselor României în aceste negocieri, întreaga societate va suporta consecințele: prețuri mai mari, importuri masive, pierderea controlului asupra pământului și a resurselor noastre. Este momentul unei poziții clare, curajoase și unite. Vrem să credem că România nu va mai juca rolul ghiocelului, ci va impune respect, echitate și viziune în negocierile europene. În numele fermierilor, cooperativelor și procesatorilor din România, vă solicităm să ne reprezentați cu demnitate și rezultate. Viitorul agriculturii românești este în mâinile dumneavoastră!”, astfel fiind încheiată scrisoarea deschisă a AAC către președintele țării, Guvernul României și reprezentanții țării la Uniunea Europeană.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Conferința „Adaptarea tehnologiilor de cultură: floarea-soarelui, porumb, sorg în condițiile schimbărilor climatice ale anului agricol 2024 – 2025”, eveniment care face parte din programul de manifestări de diseminare a cunoștințelor pentru anul 2025 al Secției de Cultura Plantelor de Câmp din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), va avea loc pe 27 august 2025 în Eforie Nord, la hotelul Europa.
Conferința „Adaptarea tehnologiilor de cultură: floarea-soarelui, porumb, sorg în condițiile schimbărilor climatice ale anului agricol 2024 – 2025” este organizată de ASAS în parteneriat cu societatea Sport Agra din Amzacea (Constanța) și va fi moderată de dr. ing. Dumitru Manole, fermier și membru de onoare al ASAS.
Evenimentul va fi deschis de președintele ASAS, prof. univ. dr. Ioan Jelev, după care dr. ing. Elena Mateescu, director general ANM, va vorbi despre provocările schimbărilor climatice.
În cadrul conferinței, dr. ing. Dumitru Manole va prezenta „Adaptarea tehnologiilor în condițiile schimbărilor climatice ale anului agricol 2024 - 2025 la culturile de floarea-soarelui, porumb, sorg în podișul Dobrogei de Sud – Amzacea”.
Alte prezentări vor fi susținute de dr. ing. Traian Manole – „Cercetări privind dinamica entomofaunei dăunătoare la unele culturi agricole în arealul podișului Dobrogei de Sud - Amzacea în condițiile schimbărilor climatice”, precum și de dr. ing. Ioan Antohe – „Noutăți în cultura sorgului zaharat”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Miercuri – 16 iulie 2025, Comisia Europeană trebuia să prezinte oficial propunerea privind viitorul buget al UE și Politica Agricolă Comună (PAC), un moment esențial pentru toți fermierii europeni. Însă, la Bruxelles, după cum pare, viitorul agriculturii europene este tratat cu superficialitate. Fermierii sunt din nou tratați ca o problemă, nu ca o prioritate.
„Confuzie la Bruxelles. În loc de transparență și respect, avem doar incertitudine. Briefingul oficial de la prânz a fost anulat fără explicații, comisarii au fost trimiși în Parlamentul European, iar anunțurile finale sunt amânate pentru diseară sau chiar pentru mâine. Toate acestea în timp ce discutăm despre viitorul securității alimentare și al agriculturii europene”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).
În aceste momente, la Bruxelles, are loc un marș simbolic al fermierilor europeni, la care este prezent Florentin Bercu, din partea AAC.
„Nu este vorba de cifre, ci despre siguranța alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, despre viitorul fermierilor din România și din toată Europa. Vrem respect față de munca noastră”, precizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).



Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Elena Andrei, împreună cu soțul ei, se ocupă de o fermă vegetală de circa 300 ha în județul Călărași, zona Lehliu. Cei doi și-au ușurat munca prin digitalizarea gestionării arendei. În articolul de față, Elena Andrei ne povestește cum gestionează arenda în fermă, fără stres și fără griji.

„Știu cât de multe ai pe cap în perioada de recoltare, iar imediat după vine partea de plată a arendei, poate cea mai sensibilă etapă. Fie că plătești în produse agricole, grâu, porumb, floarea-soarelui, sau în bani, bonuri de pâine ori ulei, această etapă reprezintă un proces adesea complicat, dar nu din punct de vedere fizic, ci birocratic.
Pierdeam foarte mult timp cu hârtii, calcule și tot felul de tabele în Excel, iar din momentul în care am început să folosesc un soft special pentru gestionarea arendei, lucrurile au devenit mult mai simple. Vreau să împărtășesc ce funcționează în cazul meu, poate ajută și alți fermieri”, ne-a spus Elena Andrei.

Înainte să înceapă plata arendei, tânăra fermieră verifică toate contractele. Unele expiră, altele trebuie actualizate.
„Lucrând cu un soft dedicat gestionării arendei, primesc notificări automate cu șase luni înainte să expire contractele. Așa că pot să vorbesc din timp cu arendatorii și să reînnoim ce e de reînnoit. Actualizez și rata de conversie, în funcție de prețul pe care îl dă Consiliul Județean, ca să știu exact ce cantități am de plătit. Unii arendatori vor plata prin OP, alții cash, iar unii prin mandat poștal. Am și cazuri unde se dorește plată în produse, situație în care trebuie să întocmesc un proces-verbal și o factură dedicată. La fiecare trebuie să fac un alt tip de document: factură separată, proces-verbal, uneori chiar adeverințe pentru bancă sau primărie.
Ce s-a schimbat în ultimii ani și trebuie să ținem cont este cerința ANAF de a emite facturi separate pentru fiecare arendator, nu una generală. Accesul rapid la toate datele necesare pentru întocmirea acestor documente este un avantaj major. Mă ajută să economisesc timp și să gestionez mai eficient activitatea.
Integrarea cu diverse programe de contabilitate este un alt punct forte. Indiferent dacă țin evidența intern sau externalizez serviciile contabile, în acest soft am posibilitatea de a exporta toate fișierele necesare”, arată Elena Andrei.

După ce încheie plata arendei, Elena Andrei depune declarația 112, obligatorie pentru toate persoanele fizice cu care are contracte. Și aici o ajută softul, pentru că are toate informațiile centralizate. „Nu trebuie să calculez manual și nu risc greșeli. Dacă nu aș avea acces rapid la toate datele și tipizatele în program, m-aș încurca rău. Așa, dau câteva clicuri și am totul pregătit”, punctează fermiera.
Înainte de digitalizare, la sediul fermei avea rafturi pline cu dosare. Acum le are pe toate în calculator. „Pot să caut un contract sau o plată și de pe telefon, dacă sunt pe câmp. Pot genera rapid liste pentru bancă, adeverințe pentru primării, rapoarte, facturi pentru fiecare arendator. Toate clare, toate la zi”, subliniază Elena Andrei.
Fermiera din Călărași a ținut să spună că relația cu arendatorii e importantă. „Dacă vrem să avem stabilitate, trebuie să fim corecți și organizați. O plată făcută la timp și un document întocmit bine arată că ne pasă. Arenda nu e doar o obligație. E ceea ce ne ține ferma în mișcare.”
Concluzia Elenei Andrei este că arenda se poate gestiona ușor, clar și fără nervi, dacă ai un soft care te ajută. Ea folosește Arendaș, de la Isagri, ceea ce i-a adus timp și liniște.

Foto: Elena Andrei
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!