Plantele pe care astăzi le cultivăm şi le consumăm sunt complet diferite de plantele pe care le creşteau şi le consumau strămoşii noştri. Porumbul, grâul, orezul, soia etc au fost, astfel, modificate genetic, încât acum nu mai pot supravieţui în natură fără a fi asistate de om.
Creşterea populaţiei, criza energetică încălzirea globală şi diminuarea biodiversităţii vor avea un impact dramatic asupra vieţii pe Terra. În ultimii 12 ani, populaţia umană a crescut cu un miliard de persoane, ajungând la 6,3 miliarde ceea ce face ca producţia de hrană să fie deja insuficientă.
Dispariţia unor habitate naturale din cauza activităţilor umane este principalul pericol pentru 85% dintre speciile aflate pe aşa-numita „lista roşie” a celor aflate pe cale de dispariţie. Principalii factori ai acestui proces distructiv: urbanizarea, industrializarea şi extinderea terenurilor agricole, ca urmare a faptului că randamentele culturilor convenţionale pe unitatea de suprafaţă nu mai sunt satisfăcătoare. Soluţiile pentru aceste probleme ar fi: plante mai productive, ale căror recolte sunt mai bogate în anumiţi micronutrienti şi proteine de înaltă calitate, plante care, toate, pot fi obţinute prin inginerie genetică.
Dacă actuala criză a apei va continua, în anul 2025, producţia mondială de cereale se va situa cu 350 milioane de tone sub nivelul actual. O cale de reducere a consumului de apă ar consta deci în creşterea eficienţei agriculturii, prin utilizarea unor culturi tolerante la secetă sau care valorifică mai bine resursele hidrice, acestea putând fi obţinute numai prin tehnicile ingineriei genetice.
La nivel mondial, pierderile de randament al plantelor cultivate determinate de buruieni înainte de recoltare au fost estimate la 9,5%. Buruienile concurează cu plantele cultivate pentru apă, elemente nutritive şi lumina, contaminează recoltele cu seminţele lor şi constituie habitatele unor insecte dăunătoare şi agenţi patogeni.
Împreună cu patogenii şi dăunătorii, prin acţiunile directe şi indirecte, buruienile reduc producţiile vegetale cu o treime în raport cu potenţialul productiv al varietăţilor cultivate. În cazul utilizării plantelor modificate genetic tolerante la erbicide nu sunt necesare tehnici specifice pentru cultivare, management şi recoltare. Rămân aplicabile practicile tradiţionale de rotaţie a culturilor, regimurile de însămânţare, tehnicile de pregătire a solului etc. Precum şi fertilizarea, tehnicile de irigare, combaterea mecanică a buruienilor şi tratamentele cu efect în combaterea bolilor şi dăunătorilor. Caracterul introdus, de toleranţă la erbicide, nu face decât să ofere fermierilor o opţiune în plus pentru combaterea buruienilor în cursul perioadei de vegetaţie.
Din studiile întreprinse în lume şi în România cu pivire la impactul agronomic, rezultă că marea majoritate a fermierilor care au cultivat soia, porumb, răpită, bumbac şi cartof modificate genetic s-au declarat încântaţi de noile tehnologii deoarece:
Au realizat culturi mult mai curate de buruieni, printr-o singură său maxim două erbicidări cu un ericid total RR, cu rezistenţă mai mare la boli şi dăunători;
Treceri mult mai puţine pentru întreţinerea culturilor sau combaterea bolilor şi dăunătorilor, respectiv economie importantă de combustibil şi forţa de muncă;
Eliminarea, în multe cazuri, a lucrării de baza-aratura, prin aplicarea tehnologiei fără lucrări sau lucrări minime ale solului, folosind arătura superficială, în ambele cazuri reducerea consumului de motorină fiind foarte importantă pentru fermieri;
Obţinerea, în toate cazurile, de recolte mai mari cu 5 până la 100% comparativ cu tehnologiile convenţionale, rezultat extrem de important pentru fermieri.
Marea majoritate a cercetărilor ştiinţifice, cu o arie vastă de cuprindere asupra impactului ecologic ajung la următoarele concluzii:
Biotehnologiile bazate pe transferul de gene sunt mult mai „ecologice” comparativ cu tehnologiile convenţionale;
Biodiversitatea este cu mult mai puţin afectată în culturile cu plante modificate genetic, deoarece, efectul, în marea majoritate a cazurilor, este extrem de selectiv;
Din punct de vedere al calităţii aerului, prin reducerea numărului de tratamente sau suprimarea acestora, emanaţiile de gaze de eşapament se reduc foarte mult
Cu privire la impactul poduselor alimentare obţinute prin prelucrarea plantelor modificate genetic asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor oamenii de ştiinţă au ajuns la următoarele concluzii:
Nu s-au constatat modificări anatomo-patologice sau serologice la loturile de animale hrănite cu raţii care au conţinut porumb sau soia modificate genetic. Marea majoritate a animalelor din fermele UE consumă soia sau şroturi de soia modificată genetic importată din SUA, Argentina sau Brazilia, în proporţie de 80% din consumul total al UE;
Nu s-au constatat efecte nutriţionale negative, intoxicaţii, apariţia unor boli generate de componentele modificate genetic din alimente sau produsele agricole modificate genetic consumate, în primul rând, de americani.
Avantajele economice şi financiare ale culivarii plantelor modificate genetic se regăsesc în două dimensiuni, ambele având efecte favorabile asupra creşterii profitului obţinut de fermieri. Este, pe de o parte, dimensiunea economică a creşterii veniturilor, concretizată în cifre de afaceri mai mari, ca efect al unor producţii medii şi totale sporite faţă de producţiile obţinute cu tehnologiile convenţionale, iar, pe de altă parte, de dimensiunea economicităţii, concretizată în reducerea costurilor de producţie, în cazul folosirii biotehnologiei.
Cele prezentate, credem că sunt argumente solide pentru susţinerea reintroducerii în cultură a plantelor modificate genetic, respectiv a soiei. Mai nou, problemele legate de atacul în masă a dăunătorului numit Ceuthorynchus ne determină să vă solicităm ajutorul cu privire la introducerea în cultură a varietăţilor modificate genetic, rezistente la acest dăunător. Şi nu în ultimul rând menţinerea şi introducerea în cultură a varietăţilor de porumb şi cartof modificate genetic.
Ca întotdeauna, agricultorii au dat dovadă de înţelegere şi pentru a evita discuţiile interminabile şi sterile pe subiectul plantelor modificatelor genetic facem solicitarea să se facă un prim pas în acest demers, ca producţiile rezultate în urma culivarii plantelor modificate genetic să fie folosite integral cu destinaţie specială, pentru industria biocarburantilor fără a se afecta în vreun fel producţia de alimente ştiut fiind faptul că România deţine în prezent circa 3 milioane hectare de teren agricol necultivat.
Ing. Daniel BOTANOIU
