Țara noastră este responsabilă de bunăstarea animalelor exportate dincolo de granițele Uniunii Europene (UE) până în țara de destinație, susține Gabriel Păun, EU Director al ONG-ului cu origini australiene - Animals International -, în timp ce Mary-Eugenia Pană, președinta ACEBOP, spune că nici exportatorii români de bovine și ovine și nici medicii veterinari de la noi din țară nu au dreptul să treacă granița pentru a însoți aceste livrări, implicit de a se asigura că totul decurge conform legislației europene în vigoare.

Într-o conferință de presă al cărei subiect principal a fost riscul de anchetă parlamentară europeană pe care România îl prezintă actualmente, ca urmare a publicării rezultatelor unei investigații întreprinse asupra situației animalelor crescute în România și exportate în țări din Africa și Asia, demers care dovedește încălcarea sistematică a legislației Uniunii Europene, a deciziei Curții Europene de Justiție și a standardelor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), șeful Animals International a acuzat lipsa de implicare a autorităților de la București în ceea ce privește asigurarea bunăstării animalelor de-a lungul drumului acestora până la destinație, precum și în momentul sacrificării acestora. Și asta, în ciuda unor acorduri bilaterale care prevăd explicit acest lucru, mai spune el.

„Țara noastră este responsabilă de bunăstarea animalelor exportate dincolo de granițele Uniunii Europene, până în țara de destinație. Asta spune o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene. (...) Opinia legală a unor juriști români care au analizat profund regulamentul european (n.r. - Regulamentul CE nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului) și Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene este aceea potrivit căreia singura cale pentru România să respecte cele două normative este să pună măcar un veterinar pe vapor. Milioane de animale pleacă din România cu camionul și cu vaporul, anual, fără să existe măcar un veterinar la bord. Firmele exportatoare nu au absolut nicio responsabilitate în acest moment, spre deosebire de Australia, care a obligat deja firmele exportatoare să fie responsabile până la destinație, inclusiv să se asigure că animalele sunt sacrificate în abatoare autorizate”, a afirmat Păun. „Există acorduri bilaterale între țara exportatoare și importatoare, în cazul acesta între România și Egipt sau între România și Iordania. În baza acelui acord bilateral, oficial, veterinarii din România emit exportatorilor și certificate de export către țări terțe. Pentru fiecare transport, trebuie să existe un jurnal de călătorie”.

În plus, șeful ONG-ului al cărui sediu principal se află în Australia (unul dintre principalii exportatori de carne congelată și refrigerată către statele arabe menționate mai sus) a mărturisit cu amărăciune în glas că, din păcate, atât fermierii români, cât și cei din țările de destinație pierd bani, în timp ce traderii câștigă de fiecare dată partea leului.

Demn de menționat este faptul că românii vând berbecuții cu șase lei kilogramul în viu, în timp ce la destinație acesta se vinde chiar și cu șase euro/kg. Mai mult, atât de bine s-ar fi dezvoltat această rețea de export de „materie primă”, încât jucătorii din piață au închis cercul inclusiv prin achiziții de exploatații agrozootehnice la noi în țară.

„Cele mai multe firme care realizează export de animale din România, pe care le-am urmărit până acum, nu sunt din România, ci sunt firme arabe și din Israel. (...) Ne îngrijorează faptul că aceste firme de export fac bani (n.r. - traderi, firme de import-export), câștigă din toată această afacere și toți ceilalți pierd: statul român, fermierii români, fermierii din țările de destinație etc. Românii își vând animalele pe nimic. Vin din piață acum. Am fost și am discutat cu fermieri din România, cu președinți de federații de crescători de animale, cu toții sunt disperați. Au căzut într-o capcană din care nu mai pot ieși fără ajutorul Ministerului Agriculturii. Au ajuns să-și vândă oițele în viu, la șase lei kilogramul, iar în țările de destinație prețul să fie mult mai mare. Și asta, nu doar pentru că se adaugă costul transportului. În acest an, de Festivalul Sacrificiului, carnea de oaie în țările terțe se vindea cam la șase euro kilogramul. (...) Sunt firme care dețin absolut tot lanțul de producție. Sunt firme străine care au pus mâna pe CAP-uri vechi din România, care dețin animalele, dețin culturi de câmp, dețin camioanele, dețin vapoarele și dețin și piața din țările de destinație. (...) Am petrecut foarte mult timp la țară să discut cu fermierii din Bucovina, din Țara Bârsei, din Banat, din Maramureș. Aceștia sunt foarte nefericiți, foarte dezamăgiți de politicile agricole din România, nu își doresc să exporte animalele vii, toți au spus asta, și știu că sunt într-o capcană în care au picat”, a punctat Gabriel Păun.

De asemenea, directorul UE al Animals International a precizat că nu înțelege de ce România a ajuns în situația să exporte miei și viței care ar putea foarte bine să fie îngrășați și sacrificați la noi în țară, astfel încât să putem exporta produse cu valoare adăugată (n.r. - carne congelată și/sau refrigerată) și nu locuri de muncă și bani, așa cum facem în prezent. În plus, potrivit informațiilor obținute de investigator, țările de destinație se gândesc mai întâi la latura economică, față de cea religioasă, astfel că exportul de astfel de produse ar fi mai benefic pentru România.

„Înlocuirea exportului de animale vii cu carne congelată și refrigerată nu se poate întâmpla de pe o zi pe alta. Este un proces de lungă durată. Nici Australia nu este încă acolo, dar procesul de schimbare a început în 14 ani, odată cu scandalul (n.r. - momentul în care astfel de imagini au ieșit în mod public): obligarea exportatorilor pentru a se asigura de bunăstarea animalului, punerea unui veterinar pe vapor, trimiterea animalelor doar în abatoare autorizate, încurajarea fermierilor din țara exportatoare să-și țină animalul mai mult la îngrășat, dezvoltarea de facilități de congelare în țările de destinație – Orientul Mijlociu, Nordul Africii”, a mai declarat oficialul ONG-ului. „Nu există o problemă de acceptare a cărnii congelate la destinație, ci este vorba de a fi competitivi la preț. Din punct de vedere religios, nu este vorba ca liderii religioși să-și vadă oamenii că-și sacrifică ei singuri animalul, ci de a se asigura că acesta a fost sacrificat conform religiei lor. Sunt foarte multe țări, inclusiv România, unde se discută să se deschidă abatoare certificate halal sau koșer pe teritoriul Uniunii Europene. Se permite acest lucru din punct de vedere legal și cred că este puțin mai ieftin să trimiți un inspector halal în România, decât milioane de animale pe vapor.

„Avem probleme mari” (Pană, ACEBOP)

Prezentă și ea la eveniment, Mary-Eugenia Pană, președinta ACEBOP, a recunoscut că țara noastră încă are „probleme foarte mari pe bunăstare”, dar că acestea „nu aparțin strict României, ci sunt probleme europene”. Ea a adăugat că din 42 de nave care încarcă animale vii din porturile românești către diverse țări, niciuna nu este românească.

„Pe aceste nave sunt angajați din diverse state africane, care nu au niciun fel de instruire, și toate aceste 42 de nave aparțin unor alte state membre”, a afirmat președinta ACEBOP.

Tot ea i-a replicat lui Păun pe subiectul însoțirii transporturilor cu animale de către veterinari români, până la destinație, și a afirmat că acest lucru nu se aplică, în ciuda acordurilor.

„Trebuie să lucrăm împreună la o legislație într-adevăr comunitară, una care să ne permită de la plecare și până la destinație, într-un alt stat membru sau terț, să putem supraveghea. Deocamdată, noi nu avem dreptul, și nici medicii veterinari, să treacă peste graniță. Este adevărat, există acorduri, există hârtii, dar, din păcate, nu se aplică”, a mărturisit Pană.

Animals International... din Australia. Interes comercial?

Animals International este de origine din Australia, „locul unde a început campania de interzicere a exportului de animale vii acum 14 ani”, a răspuns Păun unei întrebări venite din partea presei. Între timp, a adăugat el, multe lucruri s-au schimbat în bine acolo, și pe linie guvernamentală, și pe linia industriei exportului de animale vii. Astfel, a explicat liderul ONG-ului, exportatorii au fost obligați să asigure bunăstarea animală până la destinație. Pe de altă parte, guvernul a impus măsuri pentru a înlocui etapizat exportul de animale vii cu carne congelată, fapt care a înlocuit o problemă cu alta – Orientul Mijlociu și Nordul Africii au început să ia animalele de care aveau nevoie de aici, de la noi, din Europa, și, mai ales, din România și din America de Sud.

„În acele țări terțe, cele mai multe animale provin de aici, de la noi. Aproximativ 1,5 milioane de animale în fiecare an sunt exportate din România în Orientul Mijlociu și în Nordul Africii, mai ales în Iordania, Libia și Israel, acestea fiind destinațiile de top”, a mai precizat directorul pentru UE al Animals International.

Cu peste 1,5 milioane de viței și oi la export în fiecare an (în principal în Libia, Iordania și Israel), România este cel mai mare exportator de animale vii către țări terțe din Uniunea Europeană, spun datele ONG-ului. Imagini înregistrate în Egipt, Turcia, Liban, Palestina, Israel și Iordania arată animale românești înspăimântate, pe deplin conștiente, manipulate și legate brutal cu frânghii și lanțuri sau chiar ridicate spre tavan de unul sau două picioare, înainte de a fi sacrificate prin tăieturi multiple în condiții neigienice, într-un mediu care prezintă riscuri pentru sănătatea umană. Atunci când sunt utilizate, cuștile rotative de sacrificare devin instrumente suplimentare pentru tortură. În Egipt și în Liban, lucrătorii sunt adesea neinstruiți și neechipați, temându-se de animale. În aceste țări, manipularea animalului prin tăierea tendoanelor și a ochilor este o rutină înainte de tăierea gâtului, se precizează într-un document de poziție al Animals International.

„Exportul cu animale vii continuă pentru simplul motiv că suferința este ținută departe de ochii oamenilor, pe nave aflate în mijlocul oceanului sau în țări din afara UE, la mii de kilometri distanță. Majoritatea navelor utilizate pentru exportul viu sunt mai vechi de 40 de ani și au condiții precare de transport. Astfel, într-un incident tragic, cel puțin 13.800 de oi românești au murit acum doi ani în drum spre Iordania, dar guvernul acestei țări a refuzat să ofere orice răspuns despre această tragedie. Cu toate acestea, Iordania rămâne în continuare cea mai mare piață de export a animalelor vii din România. În schimb, Israelul a interzis în mod repetat anul acesta importul de tauri din România, pe motiv de probleme de bunăstare animală, animalele care au supraviețuit croazierei pe mare ajungând epuizate, bolnave și murdare la destinație.

În cazul exporturilor cu camioane, niciunul dintre loturile observate la frontiera turcească nu ar fi trebuit să fie aprobat în România. Toate animalele observate în vara anului 2017 de către organizațiile partenere (Animal Welfare Foundation și Eyes on Animals) au fost înghesuite în camioane supraaglomerate, la temperaturi maxime cuprinse între 35°C și 44°C. Veterinarii nu ar fi trebuit să aprobe jurnale de călătorie pe această rută, pe durata verii. Anexa I, capitolul VI, punctul 3.1 din Regulamentul CE 1/2005 prevede că temperatura din interiorul vehiculelor de transport pentru animale nu trebuie să depășească 30°C. Mai mult, timpul mediu de așteptare în interiorul frontierei pentru loturile românești a fost mai mare de 16 ore. Timpii lungi de staționare, în combinație cu această caniculă insuportabilă, au consecințe tragice pentru animale. Toate animalele observate au fost stresate din cauza căldurii, multe dintre ele aflându-se în imposibilitatea de a face față condițiilor de transport, iar o parte din taurii transportati au decedat, în cele din urmă, din cauza stresului termic.

În ciuda acestor condiții extreme, cele mai multe oi observate aveau un strat gros de lână, nefiind tunse. 80% din totalul camioanelor inspectate ce conțineau animale din România au avut probleme cu sistemul de hidratare, în timp ce 75% dintre camioanele inspectate aveau și probleme suplimentare cu ventilația”, se mai precizează în document.

Animals International face apel către Guvernul României pentru a lua, imediat, următoarele măsuri:
1. Elaborarea unei strategii cu subvenții eficiente pentru înlocuirea etapizată a exportului cu animale vii cu produse congelate sau refrigerate;
2. Până la schimbarea reglementărilor, să fie luate toate măsurile necesare reducerii timpului de transport al animalelor vii ce sunt destinate exportului în țări din afara UE, în conformitate cu hotărârea obligatorie a Curții Europene de Justiție și cu standardele stabilite de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) privind condițiile de sacrificare a animalelor;
3. Să se asigure punerea în aplicare și verificarea îndeplinirii Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al UE cu privire la transporturile rutiere și maritime;
4. Să se asigure prezența unui veterinar numit oficial care să însoțească toate transporturile de
animale pe mare;
5. Introducerea unui sistem de reglementare care să transfere responsabilitatea, din punct de vedere juridic, către firmele exportatoare, pentru a se asigura că bunăstarea animalelor se respectă pe întreg lanțul de custodie până la destinații din afara UE. Acest sistem de trasabilitate ar trebui să permită monitorizarea transportului animalelor pentru a se asigura că animalele pot fi urmărite de la punctul lor de plecare până la sacrificare;
6. Să solicite raportarea obligatorie a bolilor/ vătămărilor și a deceselor survenite pe nave și publicarea acestor informații.

Parlamentul UE a inițiat procedurile de înființare a unui comitet de anchetă al Parlamentului European, pentru a investiga alegațiile legate de aplicarea defectuoasă a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului. Este nevoie de susținerea a cel puțin 188 de europarlamentari pentru a începe procedura de anchetă. Potrivit datelor Animals International, 207 au semnat deja inițiativa (doar doi de la noi din țară), dintr-un total de 32 de europarlamentari români.

Până la publicarea articolului, nici Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și nici Autoritatea Sanitară Națională Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu au răspuns solicitărilor noastre pentru mai multe informații legate de subiect.

Vom reveni asupra subiectului în momentul în care vom avea o poziție și din partea celor două instituții.

Înregistrarea video a evenimentului se află pe pagina de Facebook @fermierului.