Gata! Mi se puse pata! Nu mai poci să rabd! Dete o iarnă cum nu mai fu de dinainte de a vedea lumina zilei şi se opări civilii den cauza de dezăpezirea plătită de ministreasa de la suşele şi trotale. Care costuri bre, că acu’ sare mitocanul din mine? Ce ie aia 6000 de ieuroi pintru on kilometru de uliţă. Ia  imparte la 1000 de paşi şi o să vazi că nu ie mai mult de 6 ieuroi pi metru de potecă. Adicătelea, la cursul de la Nea Mugurel, ca’ la 23 de leuţi. O scârbă, nici o lopată mai acătării nu poci să cumperi, carele fără de tevea saltă spre 24. Fă o soscoată. La câți votanţi ie pă metru de suşa naţională, nu ajunge nice p’o măsa. Pune-i şi pă ăia care votează la ambasăzi şi la care nu poci să ieşi c’o lopată, că se nărăviră la trai bun. Ce atâta scandal pintru o gioarsă de lopată? Noroc că nu-i de vină Nea Traian pintru viforu’ de fu, da’ nici nu putea a fire, că, orişcât, ne zise din vreme, că iarna nu’i ca vara, adicătelea ne cam băgă în iecuaţie.

Acu’ Mata ştii că io ţâu cu opoziţia, adicătelea cu ăia de ie puţini, că puterea ie la majoritate, de când democraţia-i democraţie pe elineşte. Şi Preşu' cu ai lui ie pe parte lu’ ăia puţini. Io vrau să-ţi spui că sunt opărit rău de când iese ciumpalacii dă râme în oboru’ de la universitate şi cere demisii. Uitarăm tot! Acu’, vorba aia, facerea de bine…! Da’ mă doare că uitarăm. Uitarăm de binele din mai, mai an, când ne tăiă pe sfert greaţa de potol şi ne iertă de colesteroalele pe care, obligat-forţat, le băgam în foale pe vremea lu’ dom’ Călin. Alea de ni le găsi dom’ Eugen şi ierea să facă infract de grija noastră? Uitară de binele când crescu teveaul şi începurăm cura de suptţinerea respiraţiei, de-am  scăpat de râgâieli, vânturi şi defecări (să mă ierţi). Başca că scutirăm dospapiru’ că dacă nu bagi prin faţă, nu se merită să cheltui pintru pe din dos? Uitară toţi, mai cu seamă cocoanele de răgnesc pă ploaie, pă zăpadă, pă vânt, pă jale, că iote, ie doi ani şi mai bine, de când trecurăm pă cură sănătoasă de pâne, apă străcurată şi un prav de sare în zilele de dulce şi de dezlegare la peşte?

Să nu mai vorbim de decompensate. În loc să zică un mare mersi că ne suptţine Guvernu’, să nu înfulecăm chimicale, iei sare, în ciuda lu’ nea Traian, de-i ţine dosu’ lu’ aiatolahu’. Uitară că nu se existează pă faţa pământului blestem mai mare, decât să ai trei maşini la poartă (poliţia, salvarea şi pompierii) şi aiatolahu’ le are pă toate, ba şi trei în unu’. Batâr de ar manifesta şi popii, aş mai înţelege, că ar fi în dreptu’ lor, la câtă normă de prăşit pintru locurili cu verdeaţă avură în ultimul an.

Ascultă aici la mandea. Protestanţii ăştia nu are viziune. Nu se gândeşte neam, la gorobeţii de mâne, că tre’ să le lăsăm căşi de căşi şi nu bordeie, cum vrea iei, de când se nărăviră la încreditare pe birou’ populaţiei. Numai’ gândeşte că încă cu on an pă strategia lu’ Nea Traian şi on vifor (că nu crez să ne lase vecinu’) şi ne-am scos. Ne întinerim naţia ca’ cu douăşcinci de procenturi.  Dupe mintea mea se duc şaispce din empozitele pă pensii, cinci din tevea şi un patru-cinci din coplată. Şi mă ştii, le am cu socoteala. La cât sunt de mânios uitai să-ţi zic să mă ajuţi cu’on belet de aeroplan pân’ la Moscova, că văz că pe Preş nu-l taie să ceară ajutor, de unde vine lumina şi gazili, că, nu l’ar lăsa. Ştiu drumu’. Am mai fost şi al’dat’. Zic să mergi şi Mata, că le ai cu limbili.

La dom’Putin, că-i moldovan d’al nost. M’aş duce la Brucsel da’ fură dom’Crin şi dom’Victoraş, ca putere ce se află. Noi ăştia den opoziţie (io, matale, Nea’Traian şi Dom’Iemil), tre’ s’o luăm în partea celaltă. Vezi să fie belet dus-întors la bişniţclas, să bage ăia potolu’. Netimbrată iau io la pachet, ca hrană rece şi de dar la Kremlin ori Lubianca (depandă de unde înnoptează dom’Vladimir)

Gheorghe

Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare