În ultimul weekend din februarie, într-un restaurant din centrul vechi al Capitalei s-au adunat mai mulţi producători de vin. “Zilele vinului“ au ceva din Gala tânărului actor. Decorul minimal, regia discretă, atmosfera prietenoasă vor să pună în valoare talentul actorului principal, vinul. Mai multe podgorii mici au venit la întâlnirea cu publicul bucureştean. Piaţa vinului din România nu se compune doar din doi-trei mari producători,ci este ca un puzzle, în care s-au strâns, în ultimii ani, multe piese mici, dar importante.

La zilele dedicate vinului, toţi producătorii vor să-şi arate calităţile, să-şi cunoască clienţii, să afle părerea acestora. Nimeni nu vrea aplauze de complezenţă, ci reacţii sincere. Pe de altă parte, publicul care plăteşte un bilet de intrare, consumatorul trece pe la fiecare stand, stă de vorbă cu producătorii, degustă şi alege. E o atmosferă de întâlnire informală, pe care organizatorii şi-au dorit-o.

Alături de vin, două standuri cu ciocolată şi flori de zahăr completează imaginea unui cadou perfect.

“Ne interesează constanţa în calitate“

Cezar Ioan, organizator “Zilele Vinul.Ro“: “Prin asemenea evenimente încercăm să dăm vizibilitate unor producători mici, care nu au, în mod normal, acces foarte larg la piaţă, pentru că sunt producători de nişă, mai noi sau cu podgorii pe suprafeţe mai mici. Nu promovăm vinurile care sunt peste tot în piaţă. Publicul poate să deguste aici vinuri pe care le găseşte mai greu. La această a doua ediţie se constată o creştere a numărului de vizitatori, faţă de ediţia trecută. Am invitat şi Asociaţia producătorilor de struguri şi vin de la Drăgăşani, care tocmai s-a înfiinţat.

Agricola Știrbey a lansat spumantul Prince Știrbey. Domeniul Coroanei Segarcea a venit cu un vin nou, Pinot Noir. Crama Gârboiu a venit cu Fetească Neagră şi un Merlot. Casa Olteanu, o podgorie mică de lângă Iaşi, a venit cu un cupaj de vin alb din 2010. În fiecare an, eu şi colegii mei, degustăm cam 400 de vinuri şi ne interesează producătorii care oferă constanţă în calitate. Prin evenimentele pe care le organizăm, încercăm să creăm un context informal, în care consumatorii să-i cunoască pe producători, să deguste vinul într-o atmosferă relaxată, pentru că vinul este un prilej de socializare. Oamenii devin mai deschişi, mai calzi. Am ales să aducem lângă vin ceva dulce deoarece foarte multă lume consumă vinul roşu cu ciocolată. Mai e şi luna martie, aşa că un vin bun cu un pachet de ciocolată pot face un foarte bun cadou, pentru orice cuplu.

În aprilie va fi următorul eveniment “Zilele Vinului.Ro“, la Constanta. Se pregăteşte deschiderea sezonului, aşa că vrem să ducem vinuri pe care decidenţii din lanţul de distribuţie nu le cunosc. Vor fi vinuri din alte zone, care ajung mai greu în restaurantele de pe litoral.“

“Asocierea e şansa producătorilor mici“

Baronul Jakob Kripp, proprietar Agricola Știrbey (Prince Știrbey):

“La Domeniile Știrbey vrem să păstrăm caracterul soiului pe care îl vinificăm, să nu stricăm ceea ce a creat natura. La Drăgăşani sunt mai mulţi producători mici, nu avem un producător industrial. Noi punem accent pe calitate. E singurul nostru mod de a ne afirma. Suntem 5-6 producători mici, toţi din Drăgăşani, care ne-am asociat. Vrem să ne sprijinim reciproc. Conform Legii vinului, asociaţiile pot face regulile pentru regiunea viticolă în care funcţionează. Dorinţa mea este să facem un bun marketing pentru Drăgăşani, pentru vinul nostru.“

“Spumantul Prince Știrbey, un vin de mare clasă, făcut din Crâmpoşie“

Oliver Bauer, oenolog Domeniile Știrbey (Agricola Știrbey):

“Agricola Știrbey a lansat primul vin spumant din podgoria Drăgăşani. Spumantul Prince Știrbey este produs din soiul de struguri Crâmpoşie. Când am vinificat prima dată Crâmpoşia, m-a impresionat. Are o calitate din ce în ce mai bună în fiecare an, cu struguri sănătoşi, cu echilibru între aciditate şi zahăr. Fiind mare admirator al şampaniei din Franţa, am vrut, de mulţi ani, să încercăm cu Crâmpoşia. În 2008 am făcut nişte teste şi am alocat o cantitate mai mare de struguri pentru şampanie. După fermentare, care a durat două luni, am văzut că are o textură cremoasă, un buchet aparte şi o aciditate cum am vrut eu. A fost clar că trebuie să o scoatem pe piaţă. Crâmpoşia nu este neapărat un vin slăbuţ, de ţară, cum se credea. Pentru că are un potenţial foarte mare, putem face mai multe feluri de vin din soiul Crâmpoşie.

Trebuia să schimbăm gândirea că un vin de mare clasă trebuie să aibă un conţinut mare de alcool, să fie greu, de culoare închisă, foarte fructos. Un vin de mare clasă poate să fie şi un Riesling de Rin, foarte fin şi lejer, echilibrat şi structurat, dar şi un vin spumant, făcut dintr-un soi foarte vechi. Eu n-am lucrat până acum cu un vin atât de vechi cum este Crâmpoşia. Acest pas, de a face un spumant, nu a fost chiar atât de mare, cred că a fost logic. Și, am avut norocul că proprietarul, familia Kripp, ne dă mână liberă, este deschis la experienţe. Un oenolog este întotdeauna curios, aşa că am vrut tare mult să încerc să fac un vin spumant.

Dacă în urma experienţelor nu iese ceva de calitate, nu ajunge pe piaţă, pentru că nu ne reprezintă. Spumantul Prince Știrbey a ieşit pe piaţă. Cine l-a gustat, clienţi, prieteni sau colegi, mi-au spus ca e foarte bun. L-au degustat şi cunoştinte din Franţa şi au fost uimite. Putem face un profil de vin românesc mai bun în străinătate. Sunt mulţi producători mici care fac vinuri foarte bune, dar care nu sunt cunoscute în afara ţării. Trebuie schimbat acest lucru, cu încredere şi cu forţă. Sunt convins că potenţialul României este extraordinar şi trebuie să-şi recâştige poziţia pe care a avut-o pe piaţa vinului.“

“Avem vin cu personalitate, dar nu avem marketing“

Marian Olteanu, proprietar Casa Olteanu (Iaşi) :

“O podgorie mică nu poate să aibă marketingul unui producător mare. Prin urmare, e foarte bună o astfel de prezentare în faţa publicului, la evenimente special dedicate vinului. Noi am venit anul ăsta cu un cupaj din Aligote, Fetească regală şi Fetească albă. Producţia de struguri este obţinută de pe o suprafaţă de 60 ha, din care 20 ha sunt în proprietatea noastră. Suntem o podgorie mică. Am decis să facem un cupaj pentru că am avut un an dificil, cu o cantitate mică de struguri, cam 20 tone, pe care i-am cules bob cu bob.

Ca să nu facem compromisuri la calitate, am vrut să-i fermentăm împreună şi cred că am făcut o treabă bună. Oamenii sunt uimiţi, avem reacţii foarte bune. E un vin uşor, 12 grade, sec, fructos, tot ce-ţi poţi dori într-o zi de vară. Aşa cum spuneam, pentru că suntem o podgorie mică, trebuie să ne prezentăm la astfel de evenimente, unde avem o relaţie directă cu publicul. Încercăm să identificăm evenimentele din mediile culturale ale Iaşiului, unde este publicul nostru. Am sponsorizat Festivalul de film de la Iaşi, Campionatul de dans sportiv, unde vin oameni care ştiu să aprecieze un vin cu personalitate. Aici, la Zilele Vinul.Ro, e o prezentare pentru micii producători. E concentrat, informaţia circulă uşor. Cei de la Corcova, de la Știrbey ne trimit musafirii de la standul lor, noi la fel. Este un efort unitar, pentru a ne face remarcaţi.“

“Vrem să-i împrietenim pe oameni cu vinul“

Sergiu Nedelea, preşedinte Federaţia Somelierilor din România:

“La Zilele Vinului au venit producători mai mici, adică nu din cei care au cantităţi industriale, dar cu vinuri de calitate. Dacă treci pe la fiecare stand şi deguşti vinurile, vezi repede că ai de-a face cu vinuri de înaltă ţinută, pe care le găseşti numai în restaurante. E un eveniment care îşi propune să-i împrietenească pe oameni cu vinul. De multe ori, oamenii nu ştiu ce să comande într-un restaurant, aşa că e bine să ai un contact personal aici cu mai multe vinuri, să-ţi notezi în minte ce-ţi place şi să ştii să comanzi data viitoare. Aici am văzut persoane iniţiate, dar şi oameni care nu ştiu prea multe despre vin. Se leagă poveşti frumoase, oamenii se împrietenesc şi au revelaţii privind calitatea vinului.“

“Doar vinul face diferenţa“ Marian Timofti, somelier :

“Manifestarea Zilele Vinului este un eveniment de socializare a oamenilor cu vinul. Sunt mai mulţi producători şi toţi au acelaşi fel de stand. Doar vinul face diferenta! Avem posibilitatea să discutăm cu clienţii, să-i atragem către vin. Vinul este istorie, cultură. Dumnezeu a transformat apa în vin, nu în bere. Discernamântul fiecărui client îl conduce către un anumit producător. Vrem să-i învăţăm pe oameni cum să bea vinul cu paharul, să-i admire textura bogată.

Aici, Domeniul Coroanei Segarcea a lansat întreaga gamă Prestige, care este numai în HORECA. Vinurile au rezultat în urma unei trieri serioase a strugurilor, culeşi bob cu bob, care se vinifică separat. Crama de la Segarcea nu are egal în România şi are foarte puţini concurenţi în Europa. Conceptul este gravitaţional, pe patru etaje, până la 9 metri sub pământ, unde se face maturarea în baricuri de lemn. Crama a fost construită pe vremea Regelui Carol şi conceptul este cel iniţial. S-a făcut acolo o investiţie de 30 de milioane euro, pentru a reface totul, pentru a o readuce la planul original. A fost mărită, dar s-a păstrat forma de cruce, pe care o avea la început. Suprafaţa de vie este aceeaşi ca pe vremea Regelui Carol. Traseul gravitaţional de vinificare, maturare, pe care îl are vinul, evită stresul, pentru că mustul curge fără să fie împins de tot felul de pompe. Cele patru etaje de sub pământ oferă o trecere firească prin diferitele etape de vinificaţie.“