Compania Syngenta a împlinit 10 ani de activitate la nivel global. Evenimentul aniversar a avut loc într-un hotel din Capitală și s-a desfășurat sub sloganul ”Syngenta 10 ani, provocarea de mâine”.

Întâlnirea a fost un bun prilej pentru noi de a discuta cu invitații prezenți la eveniment, dar și cu reprezentanții companiei.

Angelo Nicolae, director marketing Divizia Semințe Syngenta România

 „Credem că am contribuit la creșterea rezultatelor în agricultură“

Rep: Ce înseamnă această zi pentru companie?

Angelo Nicolae: Un eveniment prin care ne dorim să marcăm 10 ani de prezență pe piața din România, 10 ani de parteneriat cu distribuitorii, cu fermierii, 10 ani pe parcursul cărora am adus soluții inovatoare. Noi credem că am contribuit la creșterea rezultatelor în agricultură, la performanța fermierilor, la o productivitatea mai mare, la o alimentație mai bună și mai sănătoasă.

Rep.: Ce vă deosebește de celelalte companii?

A.N.: Syngenta e singura companie care are un portofoliu de produse atât de dezvoltat pentru protecția plantelor –insecticide, fungicide, erbicide, tot ce înseamnă protecția plantelor –, dar și un portofoliu foarte mare pentru semințe pentru culturile de câmp, legume şi  flori.

Rep.: Cum au fost acești ani 2009-2010, având în vedere că toată lumea s-a plâns că au fost ani de criză şi fermierii au avut de suferit.

A.N.: Criza mondială a afectat pe toată lumea, dar pornind de la nevoia de bază a fiecăruia de a se alimenta, agricultura nu are cum să se oprească. Cred că și fermierii din România au greutăți dar cei care lucrează profesionist, folosesc produse de calitate, aplică o tehnologie bună reușesc să aibă performanțe și profit.

Rep.: Fermierii care folosesc input-uri de calitate în culturi sunt în creștere sau nu?

A.N.: Sigur că da, dar ne confruntăm cu un proces relativ lent de consolidare a terenurilor. Nu poți discuta de o agricultură performantă dacă nu o faci pe suprafețe mari, iar terenul României a fost foarte fragmentat după Revoluție. Cu siguranță, fermierii care au investit în agricultură se îndreaptă către produse de calitate, care îi sprijină în obținerea de performanță.

Rep.: Unde ați situa fermierii români față de cei din Uniunea Europeană?

A.N.: Cred că avem un număr mare de fermieri ce se poate situa peste nivelul de performanță al fermierilor din UE. În primul rând, România are niște terenuri foarte bune şi oameni foarte pricepuți. Însă subvenția pe care ei o primesc la hectar este mai mică decât în alte țări din Comunitatea Europeană – dar poate tocmai asta e o provocare pentru ei ce îi face să-și dorească să devină mai performanți.

Companiile mari, creditoare pentru fermieri

Rep.: Acest scurt-circtuit în ciclul de primire a subvențiilor reprezintă o provocare pentru companiile care vin cu input-uri pentru agricultori?

A.N.: Da, este o problemă, pentru că agricultura în România funcționează fiind creditată de companiile mari furnizoare de input-uri. Acestea dau în primăvară sămânță și toată gama de produse de protecție a plantelor, dar încasează când fermierii recoltează. Astfel că aceste companii mari nu numai că aduc tehnologie, dar oferă și o creditare fermierilor din România, foarte necesară în această perioadă.

Rep.: Vor fermierii să-și aducă toate cunoștințele la zi? De exemplu, dacă iarna a fost plină de precipitații, ce ar trebui să facă? Vin ei și vă întreabă acest lucru?

A.N.: Syngenta nu e compania cu cei mai mulți angajați în România, dar e compania ce are o echipă profesionistă și am reușit să câștigăm încrederea fermierilor, astfel că primim multe solicitări de sprijin. Oferim consultanță tehnică foarte bună, iar varietatea mare de hibrizi şi de soluții tehnologice ce le putem oferi vin în întâmpinarea lor. Pot găsi la noi soluții indiferent dacă anul e mai ploios sau nu.

Gamă extinsă de hibrizi

Rep.: Care e strategia pe 2011?

A.N.: Cred că o influență majoră pentru culturile din primăvară o să o aibă situația dificilă din toamnă pentru semănarea culturii de rapiță. Această cultură ajunsese în România la peste 500.000 ha, dar estimăm că e acum undeva în jur 300.000 ha. Scăderea aceasta face ca o bună parte de teren să fie disponibilă pentru culturile din primăvară. Noi suntem dispuși și pregătiți cu o gamă mare de hibrizi pe multe segmente de tehnologie. De altfel, suntem lideri mondiali în cultura florii-soarelui. E o provocare. Dar se va simți lipsa culturii de rapiță – va fi un deficit de cash în piață. Bineînţeles că și companiile îl simt prin ritmul în care reușesc să încaseze banii din piață.

Rep.: Cum ar trebui să funcționeze lucrurile ca dumneavoastră și fermierii să nu stați cu grija zilei de mâine, în privința cash-flow-ului?

A.N.: Poate un sistem de creditare pentru agricultură, organizat într-o manieră care să funcționeze. Există anumite variante de credit agricol, dar care limitează accesul la aceste credite prin normele de aplicare. Găsirea unei soluții de creditare în agricultură va rezolva această problemă.

 Cristian Grecu, director de marketing al diviziei de Protecția Plantelor Syngenta România

„Grija, un mod de viaţă în compania noastră“

Rep.: Cu ce investiţii se poate mândri Syngenta?

Cristian Grecu: Cred că în cei 10 ani, pe lângă oameni s-au făcut simțite investițiile în cercetare, aproximativ 2 milioane de dolari investiți pe zi. Asta ne permite să inovăm, să venim cu soluții noi, soluții care nu se referă doar la creșterea în producții pe hectar, ci și la protejarea mediului sau la o agricultură sustenabilă pe termen lung.  Nu ne așteptăm doar să hrănim 9 miliarde de oameni în 2050, ci ca cererea pentru calitate să crească – lucru ce se vede în măsura în care crește nivelul de trai. Nevoia de siguranță, diversitate și calitate alimentară e o creștere și o cerință a pieții de care trebuie să ținem cont.

Rep.:  În privința acestei siguranțe, UE e cea care veghează prin EFSA. Dacă ne referim, de exemplu, numai la produsele fito-sanitare, ele trebuie să se încadreze în niște norme care să protejeze mediul, plantele, oamenii etc. Aceste norme vă constrâng sau vă impulsionează către inovație.

C.G.: Sunt niște norme în UE care sunt clare. În primul rând nu sunt numai normele legislative ce pun o presiune asupra creșterii calității produselor și a mâncării. Există și opinia publică, mass-media, nivelul de cultură a populației deoarece în ultima vreme lumea vrea să mănânce tot mai sănătos, există programe ce apar în media care îi învață pe oameni cum să facă acest lucru.  De aceea presiunea e pe de o parte legislativă – care e clară, dar mereu în transformare –, iar pe de altă parte vine din partea opiniei publice și etica care ne împing la un anumit nivel al produselor și al acțiunilor. Aș spune că grija a devenit un mod de viață în compania noastră. Nu simțim o constrângere deoarece e ceva ce răspunde unei năzuințe a noastre de a face mai bine pentru utilizator și consumator.

Protejarea mediului, o preocupare

Rep.: Cum răspund fermierii acestor noutăți cu care veniți an de an?

C.G.:: Cred că se simte o transformare și pe piața noastră. Dacă pe alte piețe, normele sunt mai importante, mai ales în culturile speciale, datorită protocoalelor încheiate sau a listelor rețelei naționale, la noi cred că e mai mult bazat pe această cunoaștere și dorință de a ajunge la aceste norme. Acum o săptămână am început în țară un lanț de evenimente interactive și una dintre întrebări din cadrul unei sesiunii a fost: Cum am dori să fie un produs pentru o anumită cultură, cum ar fi el ideal? În niciunul dintre grupuri nu a lipsit aspectul de protejare a mediului, a omului – partea de conservare a naturii. Ceea ce înseamnă că e prezentă și se manisfestă și la noi, chiar și la nivelul producătorului, această dorinţă de a ne încadra în cerințele noii lumi.

Rep.: Aveţi pregătite surprize pentru fermieri în 2011?

C.G.:: Totdeauna pregătim surprize și fiind surprize nu le pot spune pe toate. Dar pot afirma că avem soluții noi pentru culturi, un șir de evenimente programate pentru 2011 ce vor fi mult mai interactive, și la nivelul comunicării pregătim, de asemenea, o surpriză.

 Aurel Placinschi, fermier

A avea curajul să iei tot ce e bun, poate scoate agricultorul din situația în care se află

Rep.: În ce măsură fermierul român se poate aproviziona cu tot ceea ce-i trebuie?

Aurel Placinschi: Condiția e ca și fermierul să respecte un minimum de reguli, să respecte prospectul. Mă refer la perioadă optimă, la modul de aplicare. Nu poți aplica un produs bun, din care trebuie doar câteva grame la un hectar, cu o mașină ce nu poate face acel lucru. Dar cred în momentul de față se poate găsi și acea mașină, iar rezultatele vor fi pe măsură. Firme precum Syngenta, și nu numai, finanțează agricultorii cu tot ce trebuie. Cred că a avea curajul să iei tot ce e bun, poate scoate agricultorul în situația din care se află.

Rep.: Cum ați caracteriza acest an dumneavoastră, ca fermier?

Aurel Placinschi: A debutat destul de incert și pot să spun că am avut emoții din punctul de vedere al condițiilor meteo, dar ultima parte a anului ne-a fost favorabilă pentru că am avut prețuri deosebit de bune.

 Nicolae Sitaru, preşedinte LAPAR

Un produs fito-sanitar bun poate însemna cheia succesului unui fermier

Rep.: Cum au lucrat fermierii de când e Syngenta în România

Nicolae Sitaru:  Fermierii au lucrat bine cu produsele Syngenta. Au și semințe, dar și pesticide de bună calitate. Prețurile – oful nostru permanent – au fost destul de consistente, dar în ultima perioadă și politica lor a început să fie mai aplecată înspre fermieri.

Rep.: Ce înseamnă un produs fito-sanitar pentru un fermier în cursul unui an agricol?

N.S.: Foarte mult. Un produs fito-sanitar bun poate însemna cheia succesului unui fermier. Și în funcție de ce produse folosește și când le folosește, este mai performant sau nu. Syngenta a fost un partener bun pentru noi deoarece a venit cu produse de foarte bună calitate.

Unirea dă putere

Rep.: Aminteați de prețuri și implicit de costurile de producție ale unui fermier, din punctul de vedere al președintelui LAPAR, dar și a fermierului Nicolae Sitaru. Știu că ați făcut în județul Ialomița o cooperativă prin care cumpărați input-uri pentru toți fermierii.

N.S.: Nu e o cooperativă, ci mai degrabă un grup de interese economice. Nu cumpărăm unul pentru mai mulți, ci fiecare își cumpără produse, dar împreună. Cumpărându-le astfel se adună cantități mari ce ne dau posibilitatea să negociem mai bine și să aducem ca partener pe acela care ne poate oferi cele mai bune condiții financiare. Asta a făcut ca organizația noastră să devină destul de puternică, mulți fermieri constatând că economisesc mulți bani cumpărând produsele împreună. Avem o forță mare la nivelul organizațiilor și regret că acest lucru nu se întâmplă în toate județele pentru că toți fermierii ar constata că unirea dă putere.

Autor: Delia Ciohodaru, Foto: Syngenta