Ajuns la a 17-a ediţie, Târgul Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje - AGRARIA 2011 s-a desfăşurat între 4 şi 8 mai la Cluj-Napoca, în Complexul Expo Transilvania. Agraria 2011 a reunit circa 250 de expozanţi din domeniile maşini şi echipamente agricole, producerea de seminţe, protecţia plantelor, zootehnie, horticultură, finanţare pentru agricultură, consultanţă, industrie alimentară etc, proveniţi din 10 ţări, între care Germania, Austria - stand colectiv, Italia, Olanda, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Franţa etc. Suprafaţa expoziţională ocupată în interior şi în aer liber a atins maximum posibil fizic în locaţie, de 20.000 mp brut.

Cu toate că vremea nu a fost un aliat al organizatorilor, a fost rece şi a plouat, numărul vizitatorilor a ajuns la aproximativ 20.000 de persoane. Mai mare decât anul trecut când s-au înregistrat 18.000 de vizitatori. Organizator al Târgului Agraria este DLG InterMarketing, subsidiara din România a DLG Germania (Societatea Germană pentru Agricultură), care organizează cea mai mare expoziţie agricolă din lume – Agritechnica de la Hanovra, Germania. Agraria este un târg auditat de CENTREX - International Exhibition Statistics Union (Uniunea Internaţională pentru Statistica Expoziţiilor).

Corina Mareş, director general DLG InterMarketing, spune că Agraria este cel mai mare târg agricol al Transilvaniei. “Până acum am fost pe al doilea loc în ţară, după Indagra de la Bucureşti. Nu ştim cum o să fie în perioada următoare, poate reuşim să creştem. Acoperim toată gama de input-uri pentru agricultură, de la maşini, utilaje agricole până la consultanţă. Am promovat destul de mult evenimentul, în presă, dar şi prin organizarea unor întâlniri cu asociaţiile de fermieri. De multe ori constatăm că unele informaţii nu ajung acolo unde trebuie, aşa că ne-am străduit în acest sens. Am învăţat mereu câte ceva. Întotdeauna este însă loc de mai bine.

În prezent, spaţiul de la Expo Transilvania este destul de mic, de la spaţiul propriu-zis expoziţional până la logistică-parcări, depozitare, acces. Noi vrem să rămânem cu târgul la Cluj, vom organiza în continuare acest eveniment, dar firma-mamă din Germania, DLG, care organizează Agritechnica la Hanovra, cel mai mare târg agricol din lume, are nişte reguli de organizare, care presupun mai mult spaţiu, pentru o expunere corespunzătoare. Noi suntem un brand de Cluj, aşa că rămânem aici şi sperăm să avem condiţii mai bune în anii următori.

Ne-am propus şi ne-am străduit să creăm o mentalitate a vizitatorilor asemănătoare cu a celor din alte ţări. Indiferent cum e vremea, oamenii se pregătesc şi vin la târg, pentru că vor să fie informaţi, să vadă cu ochii lor cum sunt exponatele. Până acum, românii se gândeau că, dacă n-ai bani, nu te duci la târg. Acum începe să se schimbe această atitudine, ceea ce ne bucură foarte tare, pentru că am acţionat în acest sens.

Am reuşit, după mulţi ani, să ne atingem targetul în privinţa vizitatorilor, ceea ce e destul de greu în România. Acum, fermierii vin ţintit, au deja informaţii şi se duc la standurile care îi interesează, ştiu cum să negocieze, să facă un contract. Au deja un alt comportament faţă de furnizor. Este mai bine şi pentru  firme, care discută cu un cumpărător avizat.

Am avut vizite cu autocarul, organizate prin direcţia agricolă, am avut cinci consilii judeţene care au colaborat cu noi şi au sponsorizat vizite de informare pentru fermieri. Totodată, avem o colaborare foarte bună cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care a organizat multe acţiuni de calitate, cu invitaţi din mai multe ţări, în aceeaşi perioadă cu expoziţia.
Avem tot felul de evenimente, menite să-i atragă pe oameni către târg. Departamentul nostru specializat pe astfel de evenimente ne ajută să ne adaptăm la evoluţia nivelului de informare a publicului. Vrem o comunicare directă pe tot parcursul anului, nu numai în timpul târgului”, punctează Corina Mareş.
Cinci zile de sărbătoare
Agraria 2011 a reuşit, în ciuda crizei economice, să îşi reconfirme poziţia ca eveniment emblematic pentru Transilvania, dedicat fermierilor şi companiilor din domeniul agricol din România, susţin organizatorii. “Desfăşurată, nu întâmplător, în aceeaşi perioadă cu Conferinţa Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din România, Agraria 2011 s-a bucurat de prezenţa unui număr foarte mare de personalităţi dintre cele mai importante pentru agricultura Europei, şi în special a României”, a completat directorul general DLG InterMarketing, Corina Mareş.

La deschiderea oficială din ziua de 4 mai au luat cuvântul o serie de oficialităţi străine şi române, printre care: Valeriu Steriu – preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii; Szilagy Matyas - Consulul General al Ungariei la Cluj Napoca; Rudolf Lukavsky - consilier comercial al Ambasadei Austriei în România; prof. dr. Doru Pamfil - rectorul USAMV Cluj-Napoca; Octavian Ciprian Alic - director general adjunct al APDRP; Jochen  Kockler - directorul general al Departamentului Expoziţii al DLG Germania; Călin Fărgaciu - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Cluj.

În după-amiaza primei zile a expoziţiei, în sala de conferinţe, s-au întâlnit reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii cu reprezentanţii Federaţiei Crescătorilor de Bovine şi ai companiilor care reprezintă la noi în ţară mari producători de genetică bovină. În jur de trei ore s-au dezbătut problemele existente pe piaţa materialului seminal congelat, s-a discutat despre însămânţările artificiale şi registrele genealogice. Subiecte de interes atât pentru fermieri, cât şi pentru furnizorii de genetică bovină, însă finalizate fără un rezultat concret. Este totuşi un prim pas în dialogul dintre autorităţi-fermieri-companii. Întâlnirea a fost organizată de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi au participat circa 40 de persoane. Din partea ANARZ au fost prezenţi directorul general Andrei Kocsis şi directorul tehnic Peter Tamas Nagy, iar de la MADR a venit Roger Cătălin Manea, directorul general al nou-înfiinţatei Direcţii Generale de Zootehnie şi Industrie Alimentară. Dintre reprezentanţii crescătorilor amintim pe Mircea Ciurea - preşedintele FCBR, Claudiu Frânc - vicepreşedinte FCBR, Călin Fărgaciu - preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine Cluj, Costel Caraş - Asociaţia Holstein RO. I-am remarcat, din partea companiilor furnizoare de genetică bovină, pe Ioan Ladoşi – ABS/PIC România, Adrian Dina – Cow Genetics, Janos Sultesz – Schontal Schul Impex.

O premieră în rândul expoziţiilor agricole din ţara noastră a constituit-o prezenţa la Agraria 2011 a Comisarului European pentru Agricultură, Dacian Cioloş. El a vizitat târgul în data de 6 mai, împreună cu ministrul Agriculturii Valeriu Tabără. Cei doi oficiali au degustat produse din carne şi lapte de bivoliţă, au vizitat standurile cu animale, unde  crescătorii şi-au arătat realizările dar şi nemulţumirile. După ce au văzut aproape toată expoziţia, Cioloş şi Tabără s-au oprit pentru scurte discuţii la câteva standuri: Comisia Europeană - DG AGRI, standul colectiv al Austriei şi Germaniei, precum şi la standurile Direcţiei Agricole Cluj şi ANARZ. La standul Comisiei Europene, comisarul european şi ministrul au fost „provocaţi” la un concurs cu întrebări de cultură generală despre agricultura în UE, pe care l-au acceptat cu plăcere. Pe 7 mai, Comisarul european Dacian Cioloş a vizitat ferma de vaci de lapte de la Viişoara, a lui Ovidiu Onişor.

Ziua Crescătorului de Bivoli s-a desfăşurat pe 6 mai, ocazie cu care a avut loc conferinţa “Actualitate în creşterea bivolului românesc”, organizată de Global Distribution Group şi Asociaţia Crescătorilor de Bivoli din Transilvania. Au fost peste 100 de participanţi.
7 mai, la Agraria, a fost Ziua Crescătorului de Bovine. Fermierii s-au întâlnit cu ministrul Valeriu Tabără. În sală au fost aproape 150 de persoane, în majoritate fermieri. S-au discutat deschis problemele sectorului şi soluţiile rezolvării lor. Probabil că vor rămâne la stadiul de teorie, ca mai mereu în urma unor astfel de întâlniri în teren. Ziua s-a încheiat cu Tombola crescătorului de bovine, premiul - o viţică oferită de Asociaţia Crescătorilor de Bovine Cluj şi Cooperativa Agricolă Someş- Arieş a fost câstigat de Onihie Ricean din Soporul Nou, judeţul Cluj.

Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - DG AGRI, a sprijinit fermierii şi companiile prezente în informarea cu privire la oportunităţi de finanţare, dar şi la proiecte de dezvoltare rurală deja implementate cu succes. O atracţie deosebită pentru publicul vizitator a fost concursul Roata Norocului, cu întrebări de cultură generală despre agricultura în UE, adresat copiilor şi adulţilor şi animat de Claudiu Racz. „Demonstraţiile de gătit ale maestrului Petrişor Tănase din 6, 7 şi 8 mai au pus o lumină savuroasă asupra unor produse de calitate din Europa, cu explicaţii şi recomandări de alimentaţie sănătoasă şi creativă”, cred organizatorii.

Prin campania „Fii verde la Agraria” s-au strâns fonduri pentru amenajarea parcului grădiniţei Raza de Soare din Cluj Napoca. Persoane şi companii expozante au donat sume de bani importante.

Agro Expert vrea să le prezinte străinilor o altă faţă a României

Nicoleta Roiban, director executiv Agro Expert Cluj-Napoca:

“Agraria e cel mai bun târg pentru noi. Sunt multe companii străine care vin aici. E nevoie de mai multă grijă pentru spaţiul exterior al expoziţiei şi cred că autorităţile locale ar trebui să se implice mai mult. Este evidentă creşterea interesului fermierilor, sunt mulţi oameni care vin să se intereseze, să vadă, sa compare produsele. Noi ne sfătuim clienţii să vină la târg, unde pot să vadă şi utilajele potrivite.

Ne ocupăm de pesticide de peste 13 ani şi reprezentăm mai multe firme străine, din Danemarca, Franţa, Marea Britanie, SUA. Pentru produsele veterinare, reprezentăm firme din Polonia, Austria, Olanda, Germania.
Am încercat să ne impunem mereu cu produse noi. Suntem tot timpul lângă fermieri şi le găsim cele mai bune soluţii. Ne adresăm în primul rând fermelor mixte, care au animale şi parte vegetală. Avem o zonă mare de acţiune, mai puţin în sudul ţării. Fermierii sunt mulţumiţi, pentru că mereu aducem produse inovative, noi. Ne testăm întotdeauna produsele, avem ferme în care facem loturi demonstrative, unde ne chemăm clienţii. Multe sunt produse bio. Pas cu pas, ajugem să vindem cantităţi însemnate. Dorinţa noastră e să fim prezenţi oricând e nevoie de noi, suntem foarte prompţi. Ne place să-i determinăm pe partenerii străini să-şi schimbe părerile preconcepute, să le prezentăm o altă faţă a României.”

Finanţarea prin credite bancare şi leasing va stabiliza piaţa
Coman Stănică, director vânzări Agrocomerţ Holding:

“Suntem o firmă cu o bogată ofertă de utilaje, începând cu combine de 4 m lăţime, care sunt bune pentru ferme mici şi medii. Avem, bineînţeles, combine pentru ferme foarte mari. Avem şi remorci tehnologice pentru cereale, pluguri şi grape Lemken, cultivatoare şi semănători pentru păioase.

Un fermier poate să-şi ia toate utilajele de la noi, suntem un full liner. Suntem reprezentanţi pentru Amazone, care produce tehnică de semănat păioase, prăşitoare, tehnică de erbicidat şi de prelucrare a solului.

Despre Claas, nu mai trebuie să vorbim, e bine cunoscută. Avem toate utilajele, inclusiv prese pentru baloţi cilindrici sau paralelipipedici, mici şi mari, instalaţii de înfoliere. Din anul 2000, Claas a început să producă şi tractoare. Avem 10% din piaţa de tractoare. În acest an, am adus pe piaţa din România tractorul Axion. Din 2012 vom avea şi tractorul clasa C, care va fi prezentat la târgul Agritechnica 2011 de la Hanovra.

Cred că un producător agricol, care vrea să aibă productivitate, să câştige bani, trebuie să aibă dotările necesare, pentru a face toate lucrările la parametrii performanţi. Una dintre probleme este, într-adevăr, finanţarea. Nu mai există niciun fel de sprijin. Fondurile europene nu sunt folosite cum ar trebui. Este prea multă birocraţie, trece prea mult timp de la depunerea proiectului până la o eventuală aprobare. O problemă este şi punctajul. După ce s-a terminat Sapardul, nu s-a mai cerut o scrisoare de confort, aşa că firmele nu au avut bani de avans. Mulţi au renunţat, chiar dacă erau eligibili.

Noi participăm la toate târgurile, unde trebuie să avem legătura directă cu clienţii. Vânzările încep după târg.
După ce se vor termina banii europeni, în România se va face finanţare prin credite bancare, prin leasing. Aceste forme de finanţare cred că ne vor stabiliza piaţa. Acum nu putem să avem un plan de vânzări, pentru că oamenii nu au certitudinea fondurilor. Târgurile au rolul de a face legătura între clienţi, importatori, finanţatori. Costurile se amortizează în timp. Agraria este importantă pentru partea centrală şi de nord a ţării. În ultimii 3 ani, amploarea a scăzut şi e păcat. E nevoie de o locaţie nouă şi de asigurarea unui teren de demonstraţii.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, noi ne pregătim oamenii, avem centre de şcolarizare, nu numai pentru oamenii din vânzări şi marketing, dar şi pentru service.”

Preţuri promoţionale până la sfârşitul lui iunie

Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners:
“Suntem importatori oficiali pentru New Holland şi suntem parteneri ai târgului Agraria încă de la început. Venim cu plăcere aici, unde sunt mulţi fermieri, inclusiv prin excursii organizate de consiliile judeţene. Oamenii vin bine informaţi, ştiu ce vor. În anii trecuţi, am vândut utilaje chiar din târg. Am venit acum cu tractoare de 100 şi 200 CP, pentru că în această zonă sunt terenuri mai mici, în pantă. Avem utilaje şi pentru zootehnie, ca greble, cositori, prese de balotat, remorci, dar şi utilaje pentru pregătirea patului germinativ, semănat, întreţinerea culturilor.

Noutatea din acest an este încărcătorul cu braţ telescopic Hydrac. Avem două modele - unul mai mic, ce poate intra în grajduri sau hale mai mici, cu capacitate de ridicare de 1500 kg, cu braţ de 4 m, şi altul mai mare, cu capacitate de 3100 kg şi braţ de 7 m.
Tot ca noutate, avem pachete promoţionale, cu valabilitate până la sfârşitul lunii iunie, în care am inclus un tractor Poettinger de 95 CP cu plug reversibil, la un preţ de 35.900 euro, şi unul mai mare, la 39.000 euro, care are şi remorcă de 10 tone. Este un preţ redus cu 3.500 euro.

Vrem să venim în sprijinul fermierilor care vor să-şi cumpere utilajele de bază. Încercăm să-i punem în acord cu finanţatorii, care asigură creditare sau leasing pe termen de 4-5 ani, chiar fără avans. Se pot găsi soluţii, chiar dacă nu ai bani. Atitudinea fermierilor a evoluat. Majoritatea aştepta, până acum, ca statul să le dea subvenţii. Acum nu mai depun proiecte, mulţi nu au reuşit să acceseze bani europeni, aşa că se descurcă singuri. Procesul e mult mai rapid. Dacă faci un calcul cât te costă aşteptarea, fără să ai certitudinea că vei primi banii, îţi cumperi singur. Preţurile la produsele agricole au crescut şi oamenii sunt mai optimişti.”

Forţa de muncă, o problemă în România

Francis Desbonnets, director Agri Alianţa:
“Sunt în România de 14 ani şi cunosc bine piaţa agricolă. Din 2006, împreună cu un grup de producători, am înfiinţat Agri Alianţa, importator de produse Kubota în România. Avem o gamă largă de utilaje, de la cele pentru fermierii mici până la cele mari, de la utilaje pentru solar până la cele pentru cultura mare. Prioritar pentru noi este să asigurăm service. În România, un tractor lucrează de opt ori mai mult decât în Franţa sau Germania, pentru că suprafeţele sunt mari, iar numărul de utilaje este mic. Vor mai trece mulţi ani până se va ajunge la echilibrul din alte ţări.

La Agraria venim pentru că este un târg foarte important, acoperă o zonă cu viitor în agricultură. Suprafaţa de expunere este subdimensionată, iar accesul până la expo este dificil pentru utilajele mari. Pentru fermieri ar fi important să vadă un tractor în acţiune. Dacă spaţiul expoziţional ar fi la marginea oraşului, ar fi mai bine pentru toată lumea.
Am remarcat interesul în creştere pentru utilaje. E dificil totuşi pentru oamenii cu ferme mici să obţină o finanţare, li se cere să aibă doi ani de activitate, să fie plătitori de TVA. Mai trebuie şi avans de 50%, ceea ce complică lucrurile. Noi lucrăm cu diferite firme de leasing şi gândim modalităţi de plată corespunzătoare mărimii fermei.

Avem relaţii foarte bune cu ferme cu suprafeţe mari, ca Interagro, la care am făcut demonstraţii pentru tehnologii noi, ca sistemele de însămânţare directă sau sistemul de aplicare a îngrăşământului lichid. Avem semănători cu lăţime de 2 m sau mai mari, dar tehnologiile sunt aceleaşi.

O problemă importantă, care trebuie rezolvată în România, este forţa de muncă pregătită pentru vânzări. În SUA, o parte din impozit poate fi direcţionat către o universitate, care pregăteşte studenţi pentru un domeniu agricol. Studenţii fac practică în compania respectivă, după care vor avea un contract de muncă asigurat pentru câţiva ani. Ceea ce funcţionează acolo poate fi bun şi aici. E un proiect care trebuie iniţiat de noi şi susţinut de un organism de stat.”

Preţurile produselor agricole au mişcat piaţa maşinilor

Csiha Sandor, manager Akheron Serv:
“Venim la Agraria de la prima ediţie şi cred că este un târg de succes. De obicei, este organizat într-o perioadă foarte bună, când oamenii şi-au terminat treaba în câmp. Anul ăsta e un pic cam devreme, oamenii nu pot să plece şi să lase lucrările neterminate. E un amănunt care contează.

Comercializăm utilaje noi pentru prelucrat solul şi semănat, utilaje agricole de producţie germană şi austriacă de la firme care prin marca lor garantează o calitate superioară şi o longevitate însemnată. Avem şi utilaje second hand, mai ieftine.
Anul trecut am introdus pe piaţa noastră maşina de semănat cereale şi rapiţă, de mare precizie. Anul acesta avem ca noutate semănătoarea de porumb, fabricată în Slovacia.

La utilajele noi se uită agricultorii care accesează diverse programe pe bani europeni. Cei care nu ajung la fondurile europene sunt interesaţi de utilaje second hand, care sunt la jumătate de preţ. Asigurăm service cu piese de la fabrică, aşa că nu sunt probleme. Avem piese de schimb pentru orice utilaj pe care îl vindem.

Nu sunt mari modificări de preţ la noi, faţă de alţi ani, dar, de când s-au mişcat puţin preţurile în agricultură, oamenii au început să fie interesaţi de maşini agricole. Vin cu mai mult curaj, faţă de acum doi ani.”

Cerere în creştere la utilajele pentru legumicultură

Nicolae Chirciu, director vânzări APH Group:
“Suntem pentru prima dată la Agraria şi vrem să vedem ce impact au produsele noastre aici. Suntem reprezentanţii companiei din Olanda, distribuitori de utilaje pentru legumicultură în România. Avem utilaje pentru toate etapele, de la semănat până la depozitat sau ambalat. Avem semănători performante, de la Agricola Italiana, care seamănă seminţe mici, uniform şi la parametrii necesari. Avem maşini pentru pregătirea terenului, de la Baselier, o firmă olandeză. Preţurile nu s-au modificat, dar s-a modificat cererea, care a crescut foarte mult, mai ales în partea sudică a ţării, Galaţi, Brăila, Constanţa, unde sunt legumicultori cu suprafeţe mari. Utilajele noastre sunt pentru ferme mari. Asigurăm service constant şi consultanţă. Am observat că piaţa se extinde, mai ales în Teleorman şi în Braşov, unde se cultivă cartofi.”

Noi tehnologii pentru fermierii români

Andrei Chis, director marketing Agro Pataki:
“Comercializăm echipamente pentru horticultură, tot ce ţine de sisteme de irigat, toată gama, de la seminţe până la orice fel de folie profesională. Acţionăm în toată ţara, dar cu predilecţie în Ardeal, pentru că avem sediul în Satu Mare. Am mai fost la târg în 2004-2005. Apoi am preferat contactul direct cu fermierii, dar anul ăsta am venit la Agraria. Sunt vizitatori, există interes, dar nu se finalizează la expoziţie contractele. Noi avem contact direct cu diverşi furnizori, aşa că avem preţuri rezonabile.
Aducem noi tehnologii pe piaţa din România, cum ar fi o nouă tehnologie de administrare a îngrăşămintelor solubile în apă pentru plante, o folie antiîngheţ, noi tehnologii de irigaţie.

Piaţa din România evoluează bine, producătorul român se gândeşte mai mult la calitatea produsului. Criza ne-a afectat pe toţi, dar ne străduim să depăşim etapa asta. Noi colaborăm mult cu fermierii, avem contact permanent cu ei, ştim cum evoluează culturile, dacă ceva ar trebui modificat sau înlocuit. Asta ne asigură o promovare bună pe piaţă. Aici, la târg, am venit să ne întâlnim cu clienţi noi, ceea ce s-a şi întâmplat.”:

Legumicultorii autohtoni încearcă să-i copieze pe cei olandezi

Vasile Uţiu, reprezentant Bejo România:
“Compania noastră asigură seminţe fermierilor şi fitofarmaciilor. La Agraria 2011, avem, ca noutăţi, castraveţi, ardei, ţelină de rădăcină, un sortiment mare de varză, de la cea timpurie până la cea pentru depozitare. La fel pentru morcovi şi conopidă. E important ca legumele să aibă şi o formă cât mai frumoasă, aşa cum cere un supermarket. Suntem specialişti la capitolul ceapă şi ridichii. Tradiţia Olandei e importantă, iar fermierii români încearcă să-i copieze pe fermierii olandezi. Ca seminţele noastre să ajungă la performanţa din Olanda, trebuie să pregăteşti foarte bine terenul şi-ţi trebuie utilajele necesare. Totul pleacă de la pregătirea terenului. Noi le prezentăm fermierilor tehnologia, le acordăm consultanţă, dar trebuie să aibă şi utilaje potrivite. Acordăm consultanţă în toate etapele, inclusiv la erbicidat şi colaborăm cu firmele de utilaje. Facem demonstraţii, avem loturi demonstrative la fermierii serioşi. Este în continuă creştere interesul pentru legumicultură. Cauza principală cred că este preţul mai bun din acest an, ceea ce le dă încredere legumicultorilor să investească şi să-şi crească afacerea.”

În Italia, 80% dintre fermieri au GPS-uri, la noi doar 10%

Vasile Arapu, manager vânzări Salvarani Rom:
“Suntem o firmă relativ nouă pe piaţa din România, funcţionăm din 2006. Avem GPS-uri Salvarani, duze, porturi şi tot ce trebuie pentru maşinile de erbicidat, deschiderile-închiderile hidraulice pentru maşinile de erbicidat. Prin ceea ce oferim noi, se elimină jalonierii, se face o economie între 2-5%, se micşorează costurile cu motorina sau cu personalul. Am început să aducem GPS-uri din 2008 şi am vândut peste 75.000 de bucăţi. Mulţi fermieri nu înţeleg de ce le trebuie GPS, încă sunt reticenţi.
În Italia, 80% dintre fermieri au GPS-uri, la noi doar 10%. Cei mai receptivi sunt în Teleorman, Argeş, Olt. E suficient să le arăţi oamenilor ce face acest GPS şi îl cumpără. Aparatul îţi arată suprafaţa lucrată, face măsurători, dă conturul acelei suprafeţe, adică face o hartă. Datele se descarcă într-un computer şi se realizează o bază de date. Măsurătorile se pot raporta la APIA, pentru că sunt foarte corecte.”

Fermierii mici şi mijlocii sunt baza, dar nu sunt ajutaţi

Dervis Mizrak, manager Agrosez:
“Din 2001, participăm la diferite târguri. La Agraria vine direct fermierul şi asta e foarte bine. Comercializăm echipamente pentru zootehnie, utilaje agricole, aparate de muls, tancuri de răcire a laptelui. E mai greu acum, după Sapard, dar oamenii ştiu ce vor şi se străduiesc să facă rost de bani, ceea ce nu e uşor în timp de criză. Noi avem furnizori din Turcia, Grecia, Germania. Asigurăm service pentru clienţii noştri, asigurăm şi piese de schimb. Avem utilaje mai mici, dar acum am adus şi cositori, greble, semănători, remorci. Ne adresăm fermierilor mici şi medii. Pentru utilajele mari, le aducem numai la comandă. Punem la punct o colaborare cu firme de leasing, pentru că oamenii nu au bani prea mulţi. Până în 2005, oamenii nu erau prea interesaţi de tehnologie. După aceea, a crescut interesul, dar a venit criza. Fermierii mici nu au niciun fel de ajutor, chiar dacă ei sunt baza. În Turcia, de exemplu, nu se simte prea mult criza, producţia merge foarte bine. La noi, terenurile sunt mai mici, iar fermierii se asociază, îşi cumpără împreună un tractor sau alte utilaje. Se fac cooperative, care negociază altfel preţurile. E foarte greu pentru un fermier mic să-şi facă loc în piaţă, aşa că asocierea e singura soluţie.

La Agraria mai sunt probleme de logistică, dar e mai bine decât la Indagra.”
E nevoie de tehnologii noi pentru a face o afacere din creşterea animalelor

Sergiu Irimescu, manager Afibanat:

“Am venit la Agraria 2011 cu noutăţi în managementul fermei, începând de la analiza laptelui, cu un senzor special pentru componentele laptelui - lactoză, uree, grăsime - şi cu un pedometru de identificare a animalelor, care analizează şi gradul de confort al animalului, legat de ore de odihnă, de hrană. E nevoie de aşa ceva pe piaţă, pentru că, dacă vrei să ai eficienţă într-o fermă, trebuie să ai anumite dotări. Nu mai merge să faci lucrurile după ureche şi după sfaturile bătrâneşti. Performanţa trebuie făcută cu dotări. Ceea ce promovăm noi sunt utilajele performante, produse în Israel, pe care alţii le folosesc de ani de zile, având producţii duble faţă de noi.
Facem muncă de pionierat, aşa am făcut mereu. Cei care nu se vor alinia la un anumit standard, nu vor face faţă. Subvenţiile nu mai există, aşa că trebuie să scoţi maximum şi pentru asta ai nevoie de tehnologii noi. Noi ne adresăm oamenilor care cresc animale pentru afacere, nu ca hobby. Avantajul nostru este experienţa pe care o avem pe piaţă. AfiMilk a fost prima firmă care a dezvoltat partea electronică prin staţiile de muls, de la măsurarea cantităţilor de lapte până la managementul pe calculator.
În acest an, laboratorul pentru analiza laptelui pe fiecare animal în parte este unicat în lume. Chiar şi pedometrul este cel mai bun, nu avem rival.

Problema la noi este mentalitatea faţă de firmele care produc în România. Firma AfiMilk ne oferă un atuu în promovare. Am fost în multe ţări şi toate îşi încurajează producţia internă. Firmele producătoare de utilaje colaborează cu asociaţiile de fermieri, cu asociaţiile de control al reproducţiei, e un sistem bine pus la punct, pe care am putea să-l împrumutăm şi noi.”

Mircea Belean, director vânzări Sano - Furajare Modernă:

“Suntem la Agraria pentru a patra oară. E important să vii la un târg. Firma noastră produce şi comercializează premixuri, înlocuitori de lapte, concentrate furajere în mai multe ţări. Nu avem noutăţi în acest an, dar trebuie să ne vedem cu clienţii. Produsele noastre sunt de cea mai bună calitate şi oferim consultanţă. Preţul e puţin mai mare la unele produse, dar compensăm prin calitate. După ce intrăm într-o fermă cu produsele noastre, fermierii sunt cei mai buni promoteri, pentru că ei au văzut deja ce calitate au produsele noastre. Vrem să ne extindem încet, ca pata de ulei, pentru că vrem ca oamenii să se convingă de calitatea produselor şi a serviciilor noastre, după care să le spună şi altora. Încet-încet se formează şi la noi o cultură a calităţii. Pentru asta, organizăm demonstraţii şi seminarii pentru fermieri în diferite judeţe.

Un exemplu de colaborare bună cu o fermă mare este cea cu Coremans Zootehnia (peste 600 de vaci, Iratoşu, judeţul Arad), iar cu o fermă mai mică, cu 50-60 vaci, este Lactoland Arad. Tot o fermă mică, cu 25 de vaci, este Alex Genetic Land Arad, unde fermier este un tânăr care abia a terminat liceul, dar e foarte determinat să-şi facă o afacere profitabilă.”

Guvernul ar trebui să garanteze investiţiile

George Babău, director general AXE Consulting Plus:
“Activăm în domeniul energiei verzi, avem echipamente pentru fabricarea peleţilor din lemn şi agromateriale. Aceste echipamente sunt pentru uz individual, gospodăresc, dar şi linii complete, industriale, care ajung la 3600 kg/oră producţie. Avem o linie nouă, care are 9 tone, o noutate în privinţa concepţiei. Aceasta e pentru fermierii mijlocii şi mari. Avem şi utilaje pentru prelucrarea seminţelor oleaginoase, prin presare la cald sau la rece, rafinare, ambalare. Acestea prelucrează şi inul, seminţele de mere, de struguri. Sunt fabricate în Cehia şi sunt puţin mai scumpe, dar mult mai bune. Avem prese de diferite dimensiuni, pentru orice fel de fermă. Sunt garantate să funcţioneze 365 de zile pe an. Sunt perioade când oamenii nu au prea mult de lucru, aşa că pot să facă ulei pentru consum propriu ori pentru localitatea respectivă.

Am venit la Agraria şi cu utilaje de prelucrat legume, de făcut sucuri din mere, pere, dar şi cu maşini de tocat crengi, până la grosimea de 150 mm.

Multe echipamente de-ale nostre sunt în sudul României, la Constanţa, Braşov, dar şi în Republica Moldova. Ofertele noastre au fost prinse în mai multe proiecte cu finanţare europeană. Finanţarea e mereu o problemă. Guvernul ar trebui să garanteze investiţiile. Banca dă credit, dar cu nişte garanţii prea mari, de obicei imobiliare. Ne adresăm micilor fermieri, pentru că ei reprezintă viitorul. În România se cultivă doar 20% din suprafaţa agricolă. Dacă omul e interesat să facă o investiţie, va cultiva pământul.”

DANA MEDAR, MIHAELA PREVENDA, FOTO: ADRIAN NEDELCU