Asociaţia Agent Green a solicitat Ministerului Agriculturii să ofere sprijin financiar fermierilor pentru producţia de soia nemodificată genetic.

Iniţiativa asociaţiei a venit pe fondul desfăşurării, la Viena, a dezbaterilor privind Declaraţia “Danube Soya”, unde s-a discutat şi despre  planul pentru anul agricol 2013 şi următorii.

La întâlnirea de la Viena, care a avut loc în contextual expoziţiei “Green Week”, România nu a semnat declaraţia, amânând decizia pentru consultări cu mediul academic şi cu fermierii. “Acum s-a raliat politic, economic şi academic la producţia de soia nemodificată genetic”, a declarat Gabriel Păun, preşedinte Agent Green, organizaţie membră a iniţiativei “Danube Soya”.

Înainte de 1989, România cultiva peste 500.000 hectare cu soia nemodificată genetic, ceea ce plasa ţara în topul producătorilor europeni. În anul 2006, la 8 ani de la introducerea soiei modificată genetic, România devenise lider continental la culturile transgenice. A urmat interzicerea soiei MG şi, din 2007, s-a cultivat doar soia nemodificată genetic, dar pe suprafeţe nesemnificative, doar 70.000 hectare în 2012.

România a creat soiuri foarte competitive de soia şi deţine zone favorabile vaste pentru cultivare, însă este necesar şi un sprijin financiar imediat din partea Ministerului Agriculturii, pentru a mări rapid suprafaţa cultivată. “Campioană cu istorie pozitivă, dar si negativă, România are şansa să redevină imediat în fruntea producţiei de soia nemodificată genetic din Europa. Este nevoie de subvenţii pentru fermieri şi, în acelaşi timp, să protejăm soiurile româneşti performante şi adaptate la condiţiile de climă şi la solul românesc”,  a mai subliniat Gabriel  Păun.

“Danube Soya” reprezintă alternativa europeană, nemodificată genetic, la importurile din America, unde suprafeţe imense din pădurile tropicale, mai ales din Amazon, sunt defrişate permanent pentru a face loc monoculturilor cu soia, în mare parte modificată genetic. Treptat, Europa a ajuns astăzi aproape total dependentă de soia de peste ocean. Acest monopol a condus, în ultimii ani, la creşterea excesivă şi nejustificată a preţului la furajele pentru animalele de fermă şi, în consecinţă, a cărnii şi a lactatelor.