În fiecare an se pierde aproximativ 5 % din valoarea producţiei agricole mondiale, respectiv 340 miliarde euro, din cauza deşertificării şi a secetei, care transformă terenurile agricole în terenuri necultivabile, se arată într-un studiu prezentat la o conferinţă ONU.

În Africa, e vorba de 4-12% din valoarea producţiei agricole, iar în Guatemala de 24%. În Uzbekistan pierderea e de 20-30 %, iar în Africa de Est 3,7 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar din cauza secetei. La nivel mondial, 870 milioane de oameni suferă de foamete, se spune în raport.

Studiul are cea mai bună şi actualizată informaţie despre costurile economice ale deşertificării din perioada de după 1992, când a avut loc o convenţie ONU despre lupta împotriva deşertificării. La acea dată, costul direct al acestui process era de 42 miliarde de dolari pe an.

“Estimările actuale au ajuns la 450 miliarde de dolari pe an”, a afirmat Walter Ammann, preşedintele grupului de lucru al Forumului de la Davos. Din cauza ritmului de pierdere a terenurilor fertile, peste 50 de an,i în Bangladeş nu vor mai fi terenuri agricole.

În ceea ce priveşte Europa, un studiu din 2007 arată că jumătatea sudică a continentului va suferi din cauza încălzirii globale, iar solurile din aceste zone riscă să devină aride.

În România, cele mai afectate regiuni vor fi Dobrogea, Oltenia si Banat. Peste 20 de ani, producţia de cereale de la noi va fi de 60% din cea obţinută acum. Avem 7 milioane de hectare cu risc de deşertificare. În judeţul Dolj numai, peste 105.000 hectare au devenit deja aride, din cauza defrişărilor masive din ultimii ani. “Sahara Olteniei” este zona cuprinsă între Calafat-Poiana Mare-Sadova-Bechet-Dăbuleni şi malul Dunării.